De fiecare dată când îți schimbi operatorul de telefonie mobilă și alegi să-ți păstrezi numărul de telefon, cineva căștigă bani grei.
Afacerea s-a numit: portarea numerelor de telefon.
Cei mai mari operatori de telefonie mobilă din Moldova plătesc pentru fiecare utilizator care migrează dintr-o rețea în alta. Banii ajung la o firmă privată cu rădăcini în paradisuri fiscale și selectată cu grijă de către autorități.
Din banii câștigați din portarea numerelor, firma intermediară a transferat ani la rând milioane de euro în conturile companiilor paravan din rețeaua lui Vladimir Plahotniuc, folosind o adresă de internet comună cu cea a fundaţiei oligarhului.
Ilustrație: Art of Alex Buretz
BĂTĂLIA PENTRU FIECARE CLIENT
În ultimul deceniu, peste o jumătate de milion de utilizatori de telefonie din Moldova și-au schimbat operatorul, păstrându-și numărul de telefon.
„Treci la noi şi păstrează-ţi numărul! E gratuit şi îţi oferă multe avantaje…”, „Vino cu numărul mobil la noi și primești 50% reducere la abonament, trafic internet gratuit pentru rețele sociale…” „Treci la noi și ai smartphone la 1 leu”.
Sunt mesaje publicitare prin care operatorii încearcă să atragă clienții în rețeaua lor.
Așa a făcut și una dintre cititoarele noastre, care și-a schimbat operatorul de telefonie de mai multe ori:
„Am făcut de două ori portarea. De la Orange la Moldcell și apoi de la Moldcell la Orange. Nu am achitat vreo taxă… Am completat o cerere prin care am solicitat portarea numărului de la alt operator, fiind indicată denumirea. Ultima dată, în 2022, Orange mi-a oferit o cartelă sim cu un număr provizoriu. Cred că în timp de 5 zile s-a efectuat portarea și am revenit la numărul meu personal, automat, fără să schimb cartela”.
Sunt însă și clienți care au semnat cererea de portare dar apoi s-au răzgândit, după ce operatorul de la care voiau să plece le-a propus oferte greu de refuzat. Autoritățile care supraveghează piața de telecomunicații i-au amendat pe unii operatori de telefonie pentru practicile prin care încearcă să-și păstreze clienții care vor să migreze spre alți operatori.
„Prin urmare s-a constat că abonaţilor, în mod individual, li se propun diferite reduceri, servicii gratuite sau alte stimulări pentru a-i convinge să nu schimbe furnizorul de servicii telefonice”, menționează judecătorii într-o hotărâre, după ce un operator a contestat amenda, dar în final a pierdut procesul. Detalii, AICI
Bogdan Manolea, expert ApTI. Foto: linkedin.com
Expertul internațional Bogdan Manolea, directorul executiv al Asociației pentru Tehnologie și Internet din România (ApTI), susține că numerele de telefon nu sunt ale operatorilor, care au doar o concesiune temporară de utilizare a numărului respectiv și că sunt costuri pentru compania de telefonie când are loc portarea unui număr, iar aceasta le recuperează fie de la consumator, fie le suportă ca să-și lărgească baza de clienți:
„Eu zic că orice cost pe care-l are operatorul de telefonie, fie că vorbim de costul pe care-l plătește, de exemplu, la noi (în România), pe resursele de numerotație sau pe licențe, îl trece cumva către consumator, adică clar că face lucrul ăsta. (…) Nu cred că acest cost (de portare) ar trebui defalcat în factura către consumator, pentru că nu este un cost pe care consumatorul să-l rețină ca fiind diferit sau la care poate să renunțe. Vă dați seama că și practicile o să fie diferite la operatorul care pierde clienți față de cei care câștigă, pentru că sunt foarte mulți operatori care, ca să câștige clienți, suportă ei orice cost legat de portabilitate doar ca să aibă un client pe termen lung”.
I-am întrebat pe cei mai mari operatori de telefonie mobilă din Moldova cum își recuperează sumele plătite pentru serviciile de portare, atât timp cât, oficial, utilizatorul nu plătește nimic atunci când își schimbă operatorul, dar își păstrează numărul.
Orange Moldova SA: „[…] Singurul cost pe care un furnizor îl recuperează de la alți furnizori este costul de portare a unui număr din propria rețea către rețeaua altui furnizor. Celelalte costuri sunt incluse și recuperate prin tarifele generale aplicate abonaților săi pentru serviciile de comunicații electronice respective furnizate cu amănuntul”. Detalii, AICI
Moldtelecom SA: […] Ce ține de recuperarea taxelor plătite pentru serviciile de portabilitate, Moldtelecom nu solicită de la abonat careva taxe de portare. Detalii, AICI
Moldcell SA: Toate taxele sunt suportate de furnizor. Achiziția de clienți noi și veniturile generate din utilizarea serviciilor pot compensa parțial aceste taxe, însă dacă taxele sunt excesive acestea erodează veniturile prestatorului de servicii. Detalii, AICI
La rândul său, compania care administrează platforma portare.md susține că furnizorul de la care plecaţi „nu este în drept să condiţioneze portarea numerelor de plata unor tarife de către Dvs. sau de existenţa unor angajamente contractuale din partea Dvs. dar, întrucât costurile determinate de portarea numărului sunt suportate de furnizorul la care vă transferaţi, acesta are dreptul să utilizeze diverse modalităţi pentru a-şi recupera costurile respective, inclusiv şi să solicite o taxă de portare de la Dvs.”.
Consultantul fiscal Gabriel Biriș din România ne-a spus că operatorii își recuperează aceste costuri: „Toți care au taxe de plătit le bagă în preț practic, că nu o să le plătească acționarul din buzunarul lui. Faci afaceri ca să faci profit. Și astea sunt elemente de cost, clar. În mod normal, atunci când statul creează o astfel de piață pentru o firmă ar trebui să reglementeze marjele. Taxa asta să fie rezonabilă. Asta ar trebui să fie grija statului”.
Ilie Chirtoacă, expert la Centrul de Resurse Juridice din Moldova, susține și el că, Regulamentul privind portabilitatea numerelor de telefon stipulează că prețurile trebuie să fie accesibile și transparente, „însă, din nefericire, nu există o prevedere specifică care să permită sancționarea operatorilor pentru practici de acest gen. Stabilirea unor prețuri neclare poate constitui inducerea în eroare a consumatorului cu privire la costuri pe care nu ar trebui să le suporte”.
În Moldova, baza legală pentru aceste operațiuni de portare a început în urmă cu aproape 13 ani, iar RISE a aflat cine sunt cei care au profitat de pe urma afacerii.
JUCĂTORII DIN SPATE
Punctul de pornire a fost ultima zi a lunii iunie din 2011, când, Pavel Filip era ministrul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor, dar și coleg de partid cu oligarhul Vladimir Plahotniuc. Filip a dat atunci un ordin prin care aproba Programul de implementare a portabilităţii numerelor în Republica Moldova pentru anii 2011-2013. Detalii, AICI
Oligarhul Vladimir Plahotniuc și fostul prim-ministru Pavel Filip la o partidă de tenis de masă. Foto: PDM
Acest program a fost creat pentru a le permite oamenilor să își aleagă liber furnizorii de telefonie și pentru a crește concurența între companiile de telecomunicații.
Un an mai târziu, Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei (ANRCETI) anunța un concurs de selectare a administratorului bazei de date centralizate (BDC), care să se ocupe de procesul de portare a numerelor de telefon.
ANRCETI este o instituție publică care se ocupă de reglementarea activității în domeniile comunicațiilor electronice, tehnologiei informației și serviciilor poștale. Instituția controlează cum sunt respectate legile în aceste sectoare de către companii și are rolul de a proteja drepturile clienților prin promovarea concurenţei pe aceste pieţe.
Baza de date centralizată (BDC) este un sistem informatic care colectează şi păstrează informaţii despre numerele de telefon transferate de la un operator la altul.
Administratorul BDC are rolul de a organiza, opera, administra şi întreţine baza de date, precum și de a coordona şi controla procesul de portare a numerelor.
Iar portabilitatea numerelor permite utilizatorilor să își păstreze numărul de telefon atunci când își schimbă furnizorul de servicii.
La concurs puteau participa atât firmele din Moldova, cât și cele din alte țări. Una dintre cerințe era ca participanții să achite taxa de participare de 20 de mii de euro și să depună o garanție de 10 ori mai mare.
În final, ANRCETI a primit trei oferte. Una a venit de la o firmă din Lituania, alta din Olanda, la pachet cu o firmă din Moldova, iar a treia de la o companie din Moldova, care ulterior și-a schimbat denumirea și s-a orientat spre agricultură.
CÂȘTIGĂTORII
Pe 15 august 2012, ANRCETI a decis prin vot unanim că Mediafon UAB din Lituania este câştigătoarea concursului. „În prezent, compania dată administrează procesul de portabilitate a numerelor telefonice în Georgia şi Azerbaidjan”, susținea atunci ANRCETI.
Mediafon UAB este o companie lituaniană, parte a Grupului MG (anterior cunoscut sub numele MG Baltic). MG Baltic și-a schimbat denumirea în 2021 după implicarea companiei în cel mai mare caz de corupție din istoria recentă a Lituaniei.
Arunas Babrauskas, directorul Mediafon. Foto: linkedin.com
În 2012, MG Media, o filială MG Baltic, era unicul proprietar al Mediafon, transferând ulterior o participație minoritară companiilor deținute de Arunas Babrauskas, directorul Mediafon. În prezent, MG Media deține încă majoritatea participațiilor, restul aparținând direct lui Babrauskas și UAB Tomaja, o companie deținută de Tomas Jancys, un alt om important din Mediafon.
Acționarul principal, UAB MG Media, este deținut de UAB MG Investment, care, la rândul său, este deținută în totalitate de UAB MG Grupė, care are un singur acționar – miliardarul Darius Juozas Mockus.
Până în martie 2018, o participație minoritară la MG Investment (astfel, și la Mediafon) a aparținut și lui Raimondas Kurlianskis, o figură extrem de controversată – fostul vicepreședinte al MG Baltic, în prezent ispășind o pedeapsă cu închisoarea într-un caz major de corupție.
Câștigătoarea concursului a deschis o filială la Chișinău, care să se ocupe de portare și de administrarea bazei de date centralizate.
Se numește NP Base SRL.
În acte, a fost fondată în septembrie 2012 de firma lituaniană și, respectiv, de o altă filială, Mediafon Investments Corporation, înființată cu puțin timp înainte în paradisul fiscal Insulele Virgine Britanice. Detalii, AICI
Iurie Bulgari, fostul administrator NP Base SRL, la evenimentul de lansare a proiectului de portare a numerelor de telefon. Foto: anrceti.md
Directorul companiei NP Base SRL a fost numit Iurie Bulgari, fost angajat al Serviciului de Protecție și Pază de Stat. Anterior, el a lucrat pentru Agenția Servicii Publice, dar și pentru Interpol Moldova, potrivit paginii sale de LinkedIn.
Bulgari a fost director la NP Base timp de nouă ani, perioadă în care au avut loc mai multe transferuri financiare suspecte.
– Reporter RISE Moldova: Am analizat mai multe documente și am observat transferuri, făcute de NP Base SRL către firme din Cipru, iar acele firme au legături cu dl. Plahotniuc.
– Iurie Bulgari, fost administrator NP Base SRL: Eu nu vă pot spune nimic. Întrebați acționarii. Eu nu mai sunt administrator la această firmă…
– Reporter RISE Moldova: Dar transferurile au fost făcute în perioada când Dvs. ați fost director. Cunoașteți cine controla firma din Cipru?
– Iurie Bulgari: Mediafon e o companie din Lituania. Ei sunt acționarii (NP Base) și ei singuri discută cu cine și ce să transfere. Discutați cu ei… Eu am realizat acest proiect în Moldova (portarea numerelor de telefon – n.r) dar acum alții sunt administratori și alții dirijează. Așa că pentru mine e neplăcută discuția pe acest subiect.
Mediafon UAB din Lituania ne-a spus că, deși ei au câștigat concursul de portare, „Mediafon nu controlează și nu a controlat Mediafon Investment Corporation și nu a avut în posesie acțiunile sale”.
PRIMUL SEMNAL DIN REȚEAUA PLAHOTNIUC
RISE Moldova a analizat documentele companiei NP Base SRL de la fondare până în prezent. Așa am aflat că mai multe acte au fost autentificate la Chișinău, de către Olga Bondarciuc, cunoscută ca „notarul lui Plahotniuc”, care împărțea aceeași clădire de birouri cu oligarhul, fugar de aproape cinci ani. De altfel, Bondarciuc este judecată pentru fals în acte în dosarul „Frauda bancară”, în care procurorii l-au pus sub acuzare și pe Plahotniuc.
În dosarul NP Base am mai descoperit și câteva pagini cu extrasele companiei OTIV Prime Holding BV din Olanda, controlată de familia oligarhului Plahotniuc. Însă, firma olandeză nu a figurat niciodată oficial în structura companiei din Moldova, care se ocupă cu portarea numerelor de telefon.
În toamna lui 2012, la o zi de la înființarea firmei din Moldova, ANRCETI a desemnat NP Base SRL în calitate de administrator al bazei de date centralizate pentru implementarea şi realizarea portabilităţii numerelor în Moldova.
Ulterior, ministrul Pavel Filip, împreună cu reprezentanții ANRCETI și NP Base SRL, au lansat oficial serviciul de portare a numerelor pe piața din Moldova.
„Avem convingerea că intensificarea concurenţei între furnizori va conduce nu numai la extinderea gamei de servicii, dar şi la îmbunătăţirea calităţii lor şi a deservirii clienţilor”, declara atunci Pavel Filip, care ulterior a ajuns prim-ministru în partidul lui Plahotniuc.
Filip a ieșit din politică și, recent, a prins o poziție de conducere într-o firmă moldo-germnă. L-am contactat de mai multe ori dar nu a răspuns apelurilor și mesajelor noastre.
ANRCETI ne-a spus că agenția nu obține niciun venit din portabilitatea numerelor în Republica Moldova.
Banii sunt transferați, astfel, de operatorii de telefonie mobilă direct către NP Base SRL.
PLATA PENTRU PORTARE
Operatorii de telefonie mobilă și fixă achită o plată lunară de operare, administrare şi întreţinere a bazei de date centralizate și alta, unică, pentru portarea numărului, pe o achitată doar de furnizorul acceptor, adică de operatorul la care abonatul s-a transferat.În septembrie 2019, Agenția Proprietății Publice, instituție în gestiunea căreia este compania Moldtelecom SA, susținea că un simplu calcul matematic arăta că tariful mediu al unei portări către Moldtelecom este de aproximativ 172 de euro pentru un număr. „Întreprinderea Moldtelecom este obligată să achite o plată lunară pentru fiecare număr alocat. Moldtelecom deja a achitat către această întreprindere, suma totală de aproximativ 5,7 milioane de euro pentru servicii practic inexistente”, declara atunci Eugeniu Moraru, fostul director al Agenției Proprietății Publice.
Un an mai târziu, în iulie 2020, Parlamentul a votat introducerea unei noi taxe numită „taxa de portabilitate”. Astfel, 50 la sută din costurile de operare, administrare și întreținere a bazei de date centralizate pentru implementarea și realizarea portabilității numerelor erau redirecționate în Fondul de susținere al populației. Dar anul trecut deputații au anulat această taxă de portabilitate.
„De facto, ea este plătită de furnizorii de servicii de telefonie fixă sau mobilă, deoarece se include în tariful pentru serviciile oferite de agentul economic care administrează și întreține baza de date. „Măsurile sus-menționate … vor putea preveni majorarea tarifelor pentru serviciile furnizate utilizatorilor finali”, se menționează în nota informativă a proiectului de lege.
Reprezentanții ANRCETI au declarat pentru RISE Moldova că, în continuare, furnizorii de servicii de telefonie achită administratorului NP Base SRL plăți pentru serviciile de operare, administrare și întreținere a BDC […]. Acordul pentru administrarea bazei de date cu compania NP Base SRL a fost prelungit în 2022 pentru o perioadă de zece ani.
PORTAREA BANILOR
Am analizat mai multe transferuri bancare internaționale făcute de NP BASE între 2012 și 2020, cu o valoare totală care depășește 15 milioane de euro. Conform unui document confidențial obținut de RISE Moldova, acești bani proveneau de la operatorii de telefonie mobilă pentru servicii de portare a numerelor de telefon.
Aproape jumătate din această sumă, adică 7 milioane de euro, a fost transferată către compania cipriotă Narayanna Services Limited (redenumită în Mediafon Services (CY) Limited), conectată la Plahotniuc, cu justificarea „pentru licențiere”. Alte sume au fost direcționate către companii din grupul lituanian Mediafon.
Narayanna a fost fondată în decembrie 2013, la câteva luni după lansarea oficială a proiectului de către ministrul Pavel Filip de la PDM, controlat de Vladimir Plahotniuc, iar firma avea în spate o casă de avocatură cipriotă aflată în relații comerciale cu oligarhul. După fuga oligarhului din Moldova, familia Plahotniuc și casa de avocatură s-au duelat în mai multe procese din Cipru și Emiratele Arabe Unite. Litigiile au apărut după ce Plahotniuc pierduse un iaht și moșia spaniolă. Detalii, AICI
Documentele consultate de noi arată că în 2015 Narayanna a transferat aproape 5 milioane de euro în contul Mediafon Investments Corporation, adică fix offshore-ul din Insulele Virgine Britanice, co-fondator al NP Base SRL din Moldova.
Această sumă a fost distribuită ulterior către mai multe firme conectate la oligarhul Plahotniuc, prin intermediul interpușilor săi români și avocaților ciprioți.
Cea mai mare sumă, 4 milioane de euro, a ajuns în conturile unei firme din Hong Kong, deținută de Gheorghe-Cezar Chiriac (Detalii, AICI), unul dintre interpușii români care a figurat în „Moșia oligarhului din Spania” și ulterior în procesele de judecată din Orientul Mijlociu împotriva soției oligarhului Plahotniuc, Oxana Childescu.
Firma din Hong Kong a efectuat ulterior transferuri către o companie din Dubai, implicată în transferul dividendelor lui Plahotniuc de la Vanguard International LTD, una dintre puținele pe care Plahotniuc a recunoscut oficial că le controlează.
Tot în 2015, Narayanna și-a schimbat denumirea (Detalii, AICI). Un an mai târziu, în 2016, firma, rebotezată Mediafon Services (CY) Limited, devine asociat majoritar în NP Base SRL. Și de această dată, documentele de modificare a acționarilor au fost autentificate la notarul lui Plahotniuc.
În următorii ani, alte milioane de euro au intrat în conturile Mediafon Services (CY) Limited de la NP Base SRL. De aici, banii au fost direcționați către o companie din Emiratele Arabe Unite și, în final, o parte din aceștia au ajuns în conturile lui Plahotniuc sub formă de dividende de la Vanguard.
Datele obținute de RISE Moldova mai arată că NP Base SRL își administra conturile bancare de la distanță utilizând adresa de IP 86.105.81.162. De pe aceeași adresă de internet, își gestionau conturile bancare atât Fundația Edelweiss a lui Plahotniuc își gestiona conturile bancare, cât și o altă firmă controlată de el.
Lucian Rogac, avocatul familiei Plahotniuc, ne-a spus anterior că: „Vlad Plahotniuc respectă decizia sa de a se abține să comenteze diverse investigații jurnalistice, precum și diverse zvonuri sau speculații politice și de alt gen care sunt vehiculate în raport cu dumnealui sau cu membrii familiei sale”.
Abia din 2021, NP Base SRL este deținută în totalitate de compania lituaniană care a câștigat concursul de portare a numerelor de telefon. Asta după ce Mediafon din Lituania i-a atras în proces pe partenerii săi de afaceri din paradisuri fiscale, invocând că are prioritate să cumpere capitalul social majoritar de 63% din NP Base SRL. Detalii, AICI
Mediafon din Lituania a evitat să ne răspundă punctual la întrebările noastre.
Mediafon UAB: „Nici NP Base SRL, nici Mediafon UAB nu au efectuat tranzacții cu persoana menționată [Plahotniuc] sau cu companiile legate de acesta și nu dețin informații despre persoana menționată ca beneficiar. În 2021, structura de proprietate a afacerilor din Moldova a fost optimizată”.
Anul trecut, SRL-ul cu sediul la Chișinău a înregistrat venituri de 7,5 milioane de lei, adică de aproape cinci ori mai mici decât în 2022.
ÎN LISTA SIS
La începutul acestui an, Serviciul de Informație și Securitate (SIS) a inclus NP Base SRL în Lista persoanelor despre care există probe și informații documentate că sunt asociate cu subiectul restricțiilor – Vladimir Plahotniuc. Detalii, AICI
Această listă a fost creată după ce Plahotniuc a fost sancționat la nivel global, având scopul de a alerta Banca Națională a Moldovei și alte instituții pentru a monitoriza posibilele tranzacții făcute de Plahotniuc prin intermediul persoanelor interpuse sau ale firmelor paravan.
Recent, NP Base SRL a inițiat un proces împotriva SIS, prin care cere să fie exclusă din Lista lui Plahotniuc.
Ion Clima, secretarul general al SIS: „Actul administrativ care a fost contestat de NP Base SRL este ordinul directorului SIS cu privire la aprobarea Listelor persoanelor în privința cărora există probe, informații documentate că sunt asociate subiecților restricțiilor, unde NP Base se regăsește […].”
În această clădire se află sediul NP Base SRL. Foto: Iurie Sanduța / RISE Moldova
NP Base își are sediul într-un bloc de birouri din centrul Chișinăului, la câțiva pași de biroul principal al SIS.
Când am mers la sediul NP Base un paznic ne-a întrebat pe cine căutăm, apoi ne-a spus la ce etaj să oprim liftul. Acolo însă nu a răspuns nimeni.
Compania se judecă și cu Victoriabank, care i-a blocat conturile anul trecut. NP Base SRL nu a fost de acord cu această decizie și s-a dus în instanță.
Reprezentanții firmei au comunicat judecătorilor că „închiderea conturilor va fi soldată cu consecințe negative atât pentru companie, cât și pentru sistemul de telecomunicații din Republica Moldova, având în vedere că reclamantul este unicul administrator al Bazei de date centralizate pentru portabilitatea numerelor de telefon, iar portabilitatea este un serviciu național unic creat și administrat de reclamant în interesul și la comanda statului reprezentat de ANRCETI”.
Mai mult, NP Base a susținut că va fi blocat și sistemul de telecomunicații. „Operatorii de telecomunicații din Republica Moldova, cum ar fi Orange, Moldcell, Moldtelecom, Аrах etc., sunt dependenți de serviciile prestate de societatea reclamantă. Impactul blocării sistemului de telecomunicații cel puțin pentru câteva ore, va prejudicia atât reclamantul, cât și ceilalți operatori de telecomunicații or consumatorii […], luând în considerație că, reclamantul este unica companie care prestează asemenea servicii în Moldova”. Detalii, AICI
Magistrații au decis că Victoriabank nu trebuie să închidă conturile NP Base și să continue să execute plățile până la o decizie finală în acest conflict. Victoriabanka refuzat să ne ofere detalii despre decizia de blocare a conturilor, invocând secretul bancar.
Nici Mediafon UAB nu a oferit detalii despre acest proces: „În timpul litigiului, nu putem oferi mai multe informații”.
Iurie SANDUȚA
A contribuit: Šarūnas Černiauskas (Siena.lt)
Editor: Daniel BOJIN
Fact-checking: Dumitru STOIANOV
Ilustrație și grafică: Art of Alex Buretz, Roman FILIPPOV (RISE Moldova)
Acest material jurnalistic a fost realizat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Conținutul acestuia reprezintă responsabilitatea exclusivă a beneficiarului EU4IM [RISE Moldova] și nu reflectă neapărat punctele de vedere ale Uniunii Europene.
