Ana (nume modificat, pentru a-i proteja identitatea) avea 12 ani când a ajuns în cabinetul lui Dorian Muntean. Se accidentase la patinoar și a mers la Spitalul Clinic Municipal de Copii „Valentin Ignatenco” din Chișinău. Apoi a mai mers o dată. Era anul 2014. Medicul i-a zis ca are picioare frumoase și că, dacă ar fi fost mai tânăr, „nu i-ar fi dat pace”. El avea 36 de ani, iar ea – aceeași vârstă ca și fiul său.
Au urmat sute de apeluri, întâlniri și acțiuni cu caracter sexual. Un an mai târziu, doctorul este cercetat penal. În încercarea de a-și șterge urmele, își implică propriul fiu în caz.
Deși a fost recunoscut vinovat și condamnat, medicul a continuat să lucreze la spitalul pentru copii. Mai mult, a petrecut aproape șase luni în închisoare, lucru despre care spitalul susține că nici nu a știut.
Recent s-a angajat și la o clinică medicală privată din Chișinău. După ce am trimis clinicii o solicitare de informații, datele despre Dorian Muntean au dispărut de pe site-ul instituției. Iar ulterior am fost informați oficial că „persoana vizată nu mai are raporturi de muncă cu clinica”.
Ana a acceptat să vorbească cu RISE în speranța de a „contribui la securitatea altor copii”.
*Atenție, articolul conține descrieri ale abuzurilor sexuale, care ar putea să vă afecteze emoțional.
Povestea unui abuz
Totul a început în februarie 2014, când Ana a fost internată cu o traumă la genunchi. Dorian Muntean, care activa acolo de nouă ani, a tratat-o, pentru că era medic traumatolog.
La prima interacțiune a întrebat-o câți copii vrea să aibă, iar ea i-a spus că niciunul, pentru că fratele ei e gălăgios. Pe parcursul anului 2014, Ana a fost internată în spital de trei ori.
După a doua externare, Ana a început să-l sune pe medic: „se interesa de careva geluri, medicamente, toate convorbirile purtau un caracter obişnuit, ca o relaţie medic-pacient”, se arată în textul primei condamnări. Minorei începuse să-i placă de medic, pentru că era „amabil, prietenos”, așa că a căutat diverse motive să-l sune.
Ana crescuse fără tată, lucru despre care i-a povestit medicului, iar el i-ar fi zis că ar putea să i-l înlocuiască. Și așa și părea.
„Discuțiile [la telefon] erau întotdeauna lungi, jumătate de oră, 40 de minute, poate și mai mult, pentru că el le făcea să fie foarte interesante, îmi punea întrebări. Îmi făcea complimente, ca ai picioare lungi și tot felul de chestii. Adică mie, la acel moment, îmi plăcea să vorbesc cu el și îl telefonam”, povestește astăzi Ana, care are 25 de ani.
Psihologa și președinta Centrului Național de Prevenire a Abuzului față de Copii (CNPAC), Daniela Sîmboteanu explică că „la această vârstă copilul nu are încă maturitatea emoțională și cognitivă necesară pentru a evalua corect situațiile de risc sau relațiile de putere. În special în interacțiunea cu un adult – cu atât mai mult cu o figură de autoritate, cum este un medic – copilul se află într-o poziție de vulnerabilitate, determinată de un dezechilibru clar de putere și control, precum și de încrederea pe care o acordă adultului”.
La ultima externare, în noiembrie 2014, copila l-a sunat, iar el i-a spus că îi este dor „de parcă nu ar fi văzut-o 100 ani”. „Intrând la el în birou, a sărutat-o pe obraz, a ridicat-o în braţe şi a învârtit-o, după care lăsat-o la pământ”, se notează în sentință emisă de Judecătorie Chișinău. Tot atunci, el i-a propus să se întâlnească undeva în oraş, pentru a-i face cunoştinţă cu fiul său. Numai că Ana nu s-a întâlnit cu fiul, ci cu doctorul, și de mai multe ori.
L-a scurt timp s-au văzut. „Au discutat ca de obicei pe teme neutre, a întrebat-o ce face mama, dacă nu o controlează, dacă nu-i verifică telefonul”, a povestit Ana în instanță. La despărțire, doctorul a sărutat-o pe obraz.
Apoi s-au văzut și-n decembrie, într-un restaurant din capitală.„I-a ghicit în palmă și i-a spus că va trăi mult și se va căsători numai odată. După, a condus-o cu mașina până aproape de casă, întrebând-o ce cadou ar vrea de Anul Nou de la el”.
La plecare, bărbatul în vârstă de 37 de ani a sărutat-o pe buze pe Ana, care avea 13 ani.
Deși au trecut 12 ani de atunci, acum, când vorbește despre ce i s-a întâmplat, Ana încă se simte vinovată: „Întotdeauna am avut senzația asta că nu e într-atât de vinovat, din cauză că eu am participat în tot ce s-a întâmplat”.
Psihologa Daniela Sîmboteanu afirmă că, în acest caz, copilul a fost atras „în relația abuzivă prin manipulare”.
Studiile arată că strategiile de manipulare, fie ele directe sau subtile, contribuie la apariția rușinii și la menținerea secretului. Dinamica traumatică dezvoltată ca urmare a abuzului sexual predispune copilul să caute sens în ceea ce i s-a întâmplat. Neavând însă capacitatea de a înțelege pe deplin aceste situații, el ajunge frecvent să creadă că „a contribuit” sau că „ar fi putut preveni” abuzul. Această tendință de a-și atribui responsabilitatea este una dintre principalele surse ale rușinii. Rușinea reprezintă un efect direct al abuzului și trebuie înțeleasă ca un mecanism de adaptare la o experiență copleșitoare prin care a trecut copilul”, explică președinta CNPAC.
Între doctorul Dorian Muntean și Ana au urmat alte întâlniri și alte săruturi, „cum se sărută maturii”. În una dintre ele, în timp ce se aflau în mașină, medicul „i-a pus mâna pe piept pe sub haine, apoi a atins-o, prin haine, în zona vaginală”.
Fata a povestit în instanță că era pierdută și nu știa cum să se comporte. Dorian Muntean „a luat mâna ei şi a tras-o peste organul său sexual, care era în erecţie”, și i-a propus să treacă pe bancheta din spate. Ana l-a refuzat și l-a rugat să meargă mai departe.
Pe drum, i-a cerut să nu spună nimănui cele întâmplate, „mai ales mamei, pentru a nu o stresa”. Apoi i-a propus fetei să închirieze o cameră de hotel, unde urmau să petreacă „Ziua îndrăgostiților”.
Cameră nu a mai închiriat, însă a dus adolescenta la cinematograf, la un film marcat 18+. În timp ce se uitau la „Cele 50 de umbre ale lui Gray”, un film cu scene erotice interzis minorilor, doctorul a întrebat-o pe Ana „dacă a văzut aşa scene”.
Mai târziu, a dus-o la el acasă. S-a întâmplat în aprilie 2015.
A parcat mașina în așa mod încât camera de supraveghere să nu aibă unghi de filmare și i-a zis fetei să meargă înainte, iar el a mers în urma ei. Ea a luat liftul, în timp ce el a urcat pe scări. Ajunși în apartament, i-a făcut turul locuinței sale, după care s-au retras în dormitor.
A sărutat-o „cum se sărută maturii”, a întins-o pe pat și a dezbrăcat-o până la lenjerie. Apoi s-a dezbrăcat și el, continuând s-o sărute pe tot corpul. I-a făcut sex oral și a îndemnat-o și pe ea să-i facă, fata însă l-a refuzat repetat.
detalii descrise în sentința de judecată
Văzând că nu reușește, doctorul de la spitalul pentru copii a întrebat-o dacă poate să ejaculeze pe corpul ei. „Ea i-a spus da (…), și a ejaculat pe burta ei. Apoi a mers la baie, a umezit un prosop și a șters-o”.
Și de această dată i-a cerut să nu-i spună nimic mamei sale, „să nu-l trădeze, fiindcă nu a fost nimic rău, doar s-au pipăit”, i-a explicat bărbatul care e mai mare decât ea cu 24 de ani.
Ana nu a putut descrie situaţia în care se afla. Era pentru prima oară şi era pierdută, nu ştia cum să reacţioneze. Era și curioasă, îi era și rușine. Și pentru că era îndrăgostită de medic, nu i-a spus nimic mamei.
Deconspirarea relației secrete
Deși Ana ascundea relația, în cele din urmă, mama acesteia a aflat. Întâi diriginta fetei a atenționat-o despre scăderea bruscă a rezultatelor la studii, dar și că aceasta ar suferi din dragoste. Așa că femeia a început să-i monitorizeze mai îndeaproape comportamentul.
„Aveam obiceiul să ascund telefonul și, la un moment dat, l-am ascuns cumva de față cu ea și a observat gestul”, spune astăzi tânăra. Atunci mama i-a citit conversațiile și a descoperit relația dintre fiica ei și un bărbat adult. În telefon, Ana îl salvase sub numele „Puișor”, așa cum obișnuia el s-o alinte, iar contactul avea și fotografia acestuia.
După incident, fata a sunat să-l anunțe pe Dorian Muntean că mama ei a aflat.
„Mi-a spus să nu-l mai sun, că el o să găsească un alt telefon ca să putem discuta ce facem mai departe, ca el să nu fie închis”, spune Ana.
Chiar și după ce mama a mers la poliție și a depus plângere pe numele lui Dorian Muntean, Ana nu a vrut să-i povestească tot ce se întâmplase. În acest timp, potrivit sentinței, medicul era preocupat să-și șteargă urmele.
Pentru un copil, experiența unui abuz sexual este profund copleșitoare, susține Daniela Sîmboteanu. De aceea, pentru a face față, acesta recurge la strategii inconștiente de adaptare, precum evitarea, negarea sau „blocarea” amintirilor.
„Aceste mecanisme au rolul de a reduce suferința imediată și de a proteja psihicul copilului. În acest context, tăcerea nu este o alegere conștientă, ci o consecință a modului în care copilul încearcă să gestioneze o experiență traumatică”, explică directoarea Centrului Național de Prevenire a Abuzului față de Copii.
De aceea, dezvăluirea apare, ce regulă, „atunci când nivelul de siguranță emoțională crește și copilul simte că poate fi auzit, crezut și protejat”, susține psihologa.
„De cele mai multe ori, dezvăluirea are loc treptat, în etape, și nu se produce dintr-o singură dată. Copilul poate testa reacțiile adulților înainte de a spune explicit ce s-a întâmplat.
Din păcate, în numeroase cazuri, copiii se confruntă cu neîncredere, cu tendința de a li se pune la îndoială gravitatea celor trăite sau chiar cu situații în care sunt făcuți responsabili pentru cele întâmplate. Aceste reacții pot întări rușinea și pot prelungi tăcerea. De aceea, reacția adultului la prima dezvăluire este critică: ea poate facilita protecția copilului sau, dimpotrivă, poate bloca procesul de ieșire din abuz”.
Distrugerea probelor
După ce a aflat că a fost deconspirat, fata povestește că s-a întâlnit cu doctorul în apropierea școlii unde învăța. Acesta i-a dat un telefon mobil și o cartelă SIM. Tot atunci îi dăduse și 300 de lei. De altfel, medicul îi mai dădea ocazional bani, de obicei sume de până la o sută de lei.
După un timp, i-a luat telefonul și i-a dat altul, împreună cu o nouă cartelă SIM. În total, medicul i-a dat trei telefoane mobile, se arată în sentință.
Între timp, a convins-o pe Ana să-i scrie pe o rețea de socializare fiului său, care avea aceeași vârstă ca ea și care purta același nume ca al lui. Acest lucru s-a întâmplat după ce pe numele lui Dorian Muntean a fost intentat un dosar penal, „inclusiv ca să poată spune că toată istoria este despre fiul lui și nu despre el”, zice Ana.
Această versiune a fost susținută și în instanță, unde medicul a declarat că fiul său a comunicat cu Ana, inclusiv folosindu-i telefonul.
Mai târziu, instanța urma să stabilească că implicarea fiului e „doar o versiune de apărare a făptuitorului, care și-a implicat familia pentru a obține o sentință de achitare”.
Pe măsură ce cazul s-a agravat, medicul i-a cerut fetei să distrugă ultimul telefon pe care i-l dăduse. Ana nu l-a distrus, ci l-a îngropat în pădure. Ulterior, l-a dezgropat și i l-a dat mamei, în momentul în care a decis să-i spună adevărul.
S-a întâmplat abia în 2016, când întâi fratele ei mai mic, apoi ea, au ajuns la Spitalul „Valentin Ignatenco”. Ana povestește că unul dintre medicii care le-au oferit îngrijire medicală a fost chiar Dorian Muntean. Ea a ajuns la spital după ce a căzut și s-a tăiat la mână.
„Cât mama a fost în spital, medicul spera să o îmbuneze și să o convingă să-și retragă cererile. Mama nu voia ca anume Muntean să îmi trateze fratele, dar nu avea de ales. Tot această întâmplare i-a dat lui motiv să zică ca am avut tentativă de suicid, ceea ce nu e adevărat. După aceste întâmplări, am decis sa vorbesc sincer cu mama și să-i povestesc cum a fost totul de fapt”, ne spune tânăra.
Oamenii legii au stabilit că, în decursul unui an, victima și medicul au vorbit la telefon timp de 595 de minute (aproape zece ore în total) și și-au trimis 56 de mesaje. Aproape jumătate din apeluri și cele mai multe dintre mesaje au fost inițiate de medic.
Într-una dintre zile, medicul a chemat-o de urgență în apropierea Băncii Naționale. Ana a urcat în mașină, iar Muntean i-a spus că „urmează să fie arestat din cauza declarațiilor făcute” de ea. Atunci i-a arătat două foi, despre care i-a spus că au fost redactate de avocatul său, și i-a cerut să le copieze.
„Ținându-le cu un șervețel pentru a nu lăsa urme papilare, la dictarea acestuia, a scris textele cererilor adresate Procuraturii Generale, în care a menționat că acesta îi este ca un tată, și mama sa a încercat să-i denigreze numele. În altă cerere a scris că dorește să asiste la confruntare, iar medicul i-a explicat sensul noțiunii de confruntare. După aceasta a mers la Procuratura Generală și a depus cererile”, se arată în sentința primei condamnări.
Astăzi, Ana își amintește că medicul le-a propus bani sau plata școlii auto, cu condiția ca mama ei să-și retragă plângerea.
Epopeea dreptății
Procurorii au cerut șapte ani de închisoare pentru Muntean și privarea dreptului de a ocupa funcții și exercita activități legate de domeniul medicinei, inclusiv activități legate de minori, pe un termen de cinci ani.
În prima instanță, Muntean nu și-a recunoscut vina și a declarat că este o înscenare. A negat că Ana a fost la el acasă sau că s-a întâlnit cu ea în diverse locuri. Asta după ce, în cadrul urmăririi penale, potrivit hotărârii primei instanțe, fiind audiat în calitate de bănuit, medicul „a descris amănunțit toate întâlnirile pe care le-a avut cu copila, doar că a motivat că atunci hotărâse să aștepte până copila va crește”. Declarațiile medicului s-au schimbat după ce statutul său a fost modificat din „bănuit” în „acuzat”.
Judecătorii au concluzionat că relația dintre cei doi nu poate fi justificată prin sentimentele fetei, chiar dacă aceasta era „o fată îndrăgostită de un bărbat mai mare cu 25 de ani decât ea”. Instanța a subliniat că această stare„nu serveşte temei pentru a fi exploatată sexual”, insistând asupra faptului că fata era „doar o copilă” care urma să înțeleagă pe deplin gravitatea situației abia mai târziu.
În contrast, magistrații au stabilit că medicul „înţelegea foarte bine că acţiunile lui contravin legii şi moralei”. Potrivit acestora, comportamentul său nu a fost întâmplător, ci unul calculat.
În 2020, Judecătoria Chișinău l-a condamnat pe Dorian Muntean pentru acțiuni cu caracter sexual săvârșite cu o persoană care nu a împlinit vârsta de 16 ani, la cinci ani de închisoare cu executare în penitenciar de tip semiînchis. De asemenea, a fost privat de dreptul de a ocupa funcții și exercita activități legate de domeniul medicinei, inclusiv activități legate de minori, pe un termen de cinci ani.
Tot atunci a fost arestat.
Jumătate de an mai târziu, Curtea de Apel Chișinău îl eliberează din arest și, deși îl recunoaște vinovat, îi dă cinci ani de închisoare cu suspendare și-i scoate interdicția de a profesa.
„Apărătorul inculpatului a precizat că Muntean Dorian își recunoaște vina, regretă faptele comise, totodată, s-a mai indicat că inculpatul activează în calitate de medic și își exprimă dorința de a activa în continuare, a fi de folos sistemului medical în perioada actuală, dar și societății”, se arată în textul deciziei Curții de Apel, emisă în august 2020.
Însă Curtea Supremă de Justiție a stabilit că instanța de Apel nu a argumentat suficient soluția adoptată, de aceea a casat decizia și a dispus rejudecarea cauzei, în alt complet de judecată.
Așa că dosarul ajunge din nou la Apel. În octombrie 2022, Curtea de Apel Chișinău, printr-un nouă decizie, stabilește o pedeapsă de cinci ani de închisoare pentru Muntean. Dar îi suspendă pedeapsa, pe un termen de probațiune de trei ani. Acest termen a expirat în octombrie 2025.
Între timp, de mai bine de trei ani, dosarul lui Dorian Muntean se prăfuiește în sertarele de la Curtea Supremă de Justiție, care încă nu l-a analizat și nu a emis o hotărâre, după ce ultima decizie a Curții de Apel a fost contestată.
Condamnat, medicul continuă să lucreze la Spitalul Municipal de Copii
Datele consultate de RISE Moldova arată că, în toată această perioadă, Dorian Muntean a continuat să lucreze la Spitalul Clinic Municipal de Copii „Valentin Ignatenco”, unde activează și în prezent.
Într-un răspuns pentru RISE Moldova, directorul spitalului ne-a comunicat că instituția medicală „nu a fost informată de instanțele competente despre derularea unei investigații penale și nici despre existența unui proces de judecată”.
Astfel, în momentul în care a fost condamnat prima dată și plasat sub arest, Muntean și-a luat concediu de la muncă. Respectiv, din februarie și până în iulie 2020, medicul a lipsit motivat de la serviciu. În toată această perioadă, instituția nu a știut că angajatul lor e în arest. Ulterior, pentru că Muntean nu s-a prezentat la spital, a fost declanșată o anchetă de serviciu.
În august, după ce a fost eliberat din arest, Muntean a prezentat administrației o explicație, invocând probleme de sănătate. Abia mai târziu, Curtea de Apel Chișinău a înștiințat spitalul despre decizia în care medicul era condamnat penal, stabilindu-i-se o pedeapsă cu suspendare.
Administrația spitalului a cerut punctul de vedere al Oficiului Avocatului Poporului pentru drepturile copilului, pentru a stabili dacă medicul Dorian Muntean poate să-și exercite în continuare funcția. Întrucât instanța nu i-a interzis să profeseze, Ombudsmanul a recomandat „monitorizarea comportamentului angajatului în scopul interesului superior al copilului”.
Tot în perioada în care era cercetat penal și până la decizia definitivă a Curții de Apel (2019-2022), Muntean a fost angajat la Institutul Oncologic din capitală. Conducerea spitalului spune că a aflat despre anchetă și condamnare „incidental”, din solicitarea de informații trimisă de RISE.
În poziția sa, Institutul Oncologic califică „asemenea acțiuni drept inadmisibile și condamnabile” și spune că actualele reguli de angajare nu sunt suficiente pentru a preveni cazuri similare. De asemenea, precizează că legea nu îi permite angajatorului să ceară mai multe documente decât cele prevăzute oficial.
Dat afară de la o clinică privată, după o solicitare RISE
În noiembrie 2025, Dorian Muntean s-a angajat și la o clinică medicală privată din Chișinău, ca ortoped-traumatolog. După ce RISE Moldova a trimis clinicii o solicitare de informații, cerând un punct de vedere privind angajarea unui medic cu antecedente penale, clinica a șters toate informațiile despre Dorian Muntean, inclusiv de pe site-ul oficial.
La data de 28 aprilie 2026, instituția ne-a comunicat că, „la momentul emiterii prezentului răspuns, precizăm că persoana vizată nu mai are raporturi de muncă cu clinica”.
Și instituția medicală privată a dat vina pe legislație, menționând că, „potrivit cadrului legal în vigoare, pentru angajarea în funcția de medic nu este prevăzută solicitarea certificatului de cazier judiciar, deci nu există mijloace legale utilizabile pentru verificarea acestui tip de informație”.
Ministerul Sănătății: medicii condamnați pentru abuzuri sexuale nu pot lucra cu copii
Și Ministerul Sănătății spune că nu știa că medicul Dorian Muntean a fost anchetat și condamnat, deoarece „nu a fost informat de către organele competente ale statului”. Asta deși, în februarie 2020, când Muntean a fost condamnat de prima instanță, Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale a publicat un comunicat despre acest caz și această condamnare. Comunicatul a fost preluat de mai multe site-uri de știri.
Paralel, instituția de resort spune că nu poate interveni în managementul Spitalului Municipal de Copii, pentru că nu este fondatorul acestuia.
Referitor la cazul medicului, ministerul subliniază că o persoană condamnată pentru fapte sexuale împotriva unui minor nu ar trebui să lucreze într-o instituție medicală pentru copii, mai ales dacă are contact direct cu aceștia.
„Exercitarea profesiei medicale într-o instituție pentru copii de către o persoană condamnată pentru fapte cu caracter sexual săvârșite față de un minor este incompatibilă cu natura activității desfășurate într-o asemenea instituție, mai ales atunci când funcția implică contact direct sau regulat cu copiii. Această poziție rezultă din obligația statului și a instituțiilor medico-sanitare de a asigura protecția vieții, sănătății, integrității și siguranței copilului și din necesitatea menținerii unui climat de încredere în serviciile medicale acordate minorilor. Interesul superior al copilului și prevenirea oricărui risc de abuz trebuie să prevaleze în evaluarea compatibilității unei persoane cu exercitarea unei funcții într-o instituție medicală pentru copii”.
Ministerul mai anunță că lucrează la un proiect de lege care urmărește să întărească protecția copiilor împotriva violenței, neglijării și exploatării.
Proiectul prevede interzicerea angajării persoanelor condamnate sau cercetate în dosare legate de fapte împotriva copiilor. De asemenea, va fi obligatorie prezentarea cazierului judiciar și contravențional. În plus, contractul de muncă va putea fi suspendat dacă este pornită o anchetă relevantă și încetat dacă fapta este confirmată printr-o decizie a instanței sau a unei autorități competente.
Cum (nu) a reacționat doctorul Dorian Muntean
L-am contactat pe medicul Dorian Muntean la telefon. Acesta a refuzat să vorbească, spunând că se află la muncă și ne-a redirecționat către avocatul său. Întrebat dacă crede că e corect să activeze în spitalul pentru copii după condamnare, medicul a închis apelul.
Ulterior, am revenit și doctorul a solicitat întrebările în scris. Până la publicarea articolului, Muntean nu a revenit cu un răspuns.
Acesta nu este primul caz al unui doctor cercetat penal pentru acțiuni sexuale față de o minoră, care continuă să lucreze în sistemul medical. În noiembrie 2025, RISE Moldova a publica cazul lui Boris Meșteșug, medic anesteziolog cercetat penal pentru violul a două fetițe, care la acel moment activa la Spitalul de Psihiatrie și o maternitate. După ancheta RISE și a numeroaselor presiuni publice, medicul a fost concediat.
Citiți și:
