Investigații

Portofelul lui Șor. Capii rețelei cripto

Colaj: Roman Filippov/RISE Moldova

Un fost deputat și un fost viceprimar urmează să ajungă pe banca acuzațiilor după ce au gestionat și împărțit bani pentru finanțarea unor partide la parlamentarele din toamna anului trecut. 

Banii proveneau dintr-un portofel cripto care aparține lui Ilan Șor. Până au intrat autoritățile pe felie, portofelul a fost golit, dar rețeaua a fost identificată, iar patru dintre ei s-au ales cu dosare penale. 

Doi membri ai grupării sunt experți în convertire de criptomonede. Ceilalți doi sunt Viorel Melnic, fost deputat și șef la Vamă, și Sergiu Moraru, fost viceprimar al orașului Orhei. 

Melnic și Moraru riscă până la 15 ani de închisoare pentru finanțarea ilegală a partidelor politice și alți 10 ani pentru spălarea banilor. În cazul în care instanța îi va găsi vinovați.

Portofelul cripto al lui Șor, identificat într-o operațiune moldo-britanică

„Moldovenii au condus, în principiu, operațiunea”, a declarat, pentru colegii de la Reporter.London, în colaborare cu care am realizat această anchetă, un oficial din Marea Britanie care a solicitat anonimatul, din cauza sensibilității situației. Însă britanicii au furnizat capacitatea de analiză și tehnologii de ultimă generație, menite sa detecteze sursele transferurilor cripto, a mai spus acesta. 

Portofelul a fost identificat anul trecut, în ajunul alegerilor parlamentare. 

Potrivit unui raport prezentat recent în Parlament de Alexandr Pînzari, directorul Centrului Național Anticorupție (CNA), în perioada 2023-2025, prin acest portofelul au fost efectuate transferuri cripto de peste 107 milioane de dolari.

Numai în 2025, an electoral, miza căruia era Parlamentul de la Chișinău, valoarea tranzacțiilor identificate au fost de peste 43 de milioane de dolari, spun autoritățile. 

Pînzari a mai declarat că portofelul a fost alimentat inclusiv prin transferuri provenite de la conturile deschise pe numele unor cetățeni din Turcia, Israel, Kârgâzstan, Federația Rusă, Azerbaijan și Republica Moldova, „fapt ce indică un caracter transfrontalier al activității infracționale”.

Într-un răspuns pentru RISE Moldova, CNA a comunicat că, în cadrul investigațiilor desfășurate, Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale a interacționat cu reprezentanți din Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord. Partea britanică avea, de asemenea, „pe rol, o investigație ca urmare a unor tranzacții efectuate prin intermediul platformelor de tranzacționare cu criptovalută, cu implicarea acelorași portofele electronice”.

„În cadrul investigațiilor a fost expediat și un ordin de înghețare a companiei care creează și administrează tokenurile digitale USDT și s-a solicitat să suspende orice operațiuni în privința activelor virtuale”, ne-a comunicat CNA, care ulterior a precizat că ordinul de îngheț nu a putut fi executat din considerente tehnice. 

Compania Tether, care deține și gestionează criptomoneda USDT, egalată cu valoare cu dolarul american, nu a dorit sa ofere un răspuns oficial pentru acest articol.

Surse din cadrul anchetei ne-au comunicat că blocarea nu a putut avea loc pentru că portofelul fusese deja golit de fonduri în momentul în care cererea de înghețare a fost expediată către Tether. 

S-a stabilit că grupul criminal a creat propria monedă virtuală, pe care ulterior o convertea, prin intermediul platformelor respective, într-o criptomonedă cu lichiditate și posibilitate de schimb mult mai extinse, facilitând astfel integrarea fondurilor în conturile, în circuitul economic al Republicii Moldova.


a spus Pînzari în plenul Legislativului

Astfel că, în ajunul alegerilor parlamentare, oamenii legii au destructurat rețeaua și a dispus reținerea celor care gestionau banii pe teritoriul Republicii Moldova. 

Șeful CNA a prezentat și schema rețele infracționale, fără a da însă nume. RISE Moldova a aflat cine sunt cei care mișcau rotițele grupării pentru fraudarea alegerilor. 

De la bani virtuali, la cumpărarea voturilor

Capul rețelei era, bineînțeles, Ilan Șor, fostul primar de Orhei și deputat în Parlament, care se ascunde la Moscova de oamenii legii din Chișinău. El coordona schema complexă de finanțare ilegală a unor formațiuni politice și tot el gestiona portofelul cripto.

Ulterior, transmitea activele virtuale unei persoane de încredere, responsabilă de gestionarea componentelor financiare. 

Acesta este Alexandr Petrov, numit și „contabilul lui Șor”, pentru că, în ultimii 20 de ani, a fost contabil la mai multe firme din grupul Șor, inclusiv firme care au figurat în dosarul numit generic „Furtul miliardului”. 

Petrov a fost și martor în dosarul în care Șor a fost condamnat la 15 ani de închisoare. În prezent, pe numele lui Petrov este emis un mandat de arest, acesta însă a fugit din Republica Moldova în 2022 și se ascunde tot la Moscova. 

Alexandr Petrov, jucând biliard într-un club din Moscova. Sursa: poligon-olimpijskij-prospekt.clients.site

Numele lui Alexandr Petrov apare în anul 2025 în materialele penale privind finanțarea Partidului „Moldova Mare”, condus de Victoria Furtună. Potrivit informațiilor prezentate într-o decizie de judecată în care partidul contesta scoaterea sa din cursa electorală, Furtună ar fi solicitat de la Petrov peste 350 de mii de euro pentru cheltuielile curente ale partidului în perioada iunie-august 2025.

În același dosar, Petrov este descris ca fiind „persoană din anturajul lui Ilan Șor, responsabil de gestionarea circuitelor financiare tenebre și de organizare a livrării numerarului pe canale clandestine în Republica Moldova, pentru desfășurarea activităților partidului”.

Captură din hotărârea Curții de Apel Chișinău privind scoaterea din cursa electorală a Partidului „Moldova Mare”

Alexandr Petrov este discret, nu apare pe rețelele sociale și nici nu a fost vreodată în vizorul public. RISE Moldova însă l-a identificat într-o serie de fotografii publicate de o sală de biliard din Moscova. Mai multe despre cine este Alexandr Petrov, citiți în profilul său de pe profiles.rise.md.

Rolul lui Viorel Melnic

După ce prelua activele de la Șor, Petrov le transfera unor intermediari din Republica Moldova, care converteau criptomonedele în valută (euro și dolari), iar apoi în lei moldovenești. Oamenii legii au urmărit 185 de mii de USDT, echivalentul a 185 de mii de dolari, bani proveniți din portofelul cripto al lui Șor.

Ulterior, banii ajungeau la Viorel Melnic, fost șef al Serviciului Vamal și deputat în Parlament. Melnic e conectat și el de multă vreme la Șor. Cei doi au făcut afaceri împreună în Kârgâzstan încă în 2012, țara pe care astăzi Șor o folosește pentru a evita sancțiunile occidentale impuse Rusiei și unde a lansat criptomoneda digitală A7A5.

lan Șor, alături de Viorel Melnic, la inaugurarea transportului public gratuit în Orhei, ianuarie 2019: Foto: locals.md

Numele lui Melnic a figurat în raportul companiei internaționale Kroll, drept posibil complice la „Jaful secolului”. Era acționar și președinte al Consiliului de administrație al Unibank, una din cele trei bănci din care, în perioada 2012-2014, au fost scoși în offshore 13,7 miliarde de lei. Acesta a declarat anterior pentru RISE Moldova că a ieșit din conducerea băncii „înainte de scandalul Kroll”. Citiți AICI întregul profil al lui Viorel Melnic.

În rețeaua care își propunea să fraudeze alegerile parlamentare din 2025, rolul lui Melnic era cel de a gestiona sumele și a decide cui urmau ele să fie transmise. Jurnaliștii au aflat că celui căruia Melnic îi transfera mai departe banii era Sergiu Moraru, fost viceprimar al municipiului Orhei, orașul în care, în perioada 2015-2019, Ilan Șor a fost primar. 

Cine este Sergiu Moraru

Sergiu Moraru are 50 de ani și figurează ca fondator și beneficiar efectiv în două companii. Una e Eco-Progres SRL, cu sediul în satul Cărpineni, raionul Hîncești, care are ca activitate creșterea păsărilor, iar alta e Media Forum SRL. Ultima este administrată de Avelin Tabarcea, apropiat al lui Șor și activist al Blocului Victorie.

Până să ajungă viceprimar de Orhei în noiembrie 2024, Moraru a administrat mai multe companii specializate în prelucrarea lemnului. 

Potrivit declarației sale de avere depusă pentru anul 2024, Sergiu Moraru a încasat peste două milioane de lei în urma vânzării a două terenuri și a unui apartament. Unul dintre terenuri, aflat în sectorul Rîșcani al capitalei, a fost vândut fiicei lui Viorel Melnic. 

A fost demis de la primărie în ianuarie 2025, iar de atunci activează în calitate de manager pe vânzări la compania sa din Cărpineni.

Sergiu Moraru, alături de Marina Tauber și fosta primară de Orhei, Tatiana Cociu, august 2024. Foto: primul.online

De la Moraru, banii erau distribuiți cash către persoane cu interese politice și folosiți pentru promovarea partidelor susținute de Șor și coruperea alegătorilor.

La 8 septembrie 2025, CNA a anunțat reținerea a 15 persoane într-un dosar privind finanțarea ilegală a partidelor, spălare de bani și corupere electorală în circumstanțe agravante. Printre acestea – Melnic și Moraru.

Potrivit unui răspuns oferit de CNA pentru RISE, urmărirea penală în cazul lui Viorel Melnic se află la etapa finală, „de aducere la cunoștință a materialelor cauzei”.

Viorel Melnic nu a răspuns la întrebările expediate de RISE Moldova, iar cu Sergiu Moraru nu am reușit să luăm legătura.

Schema infracțională de influențare a alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025. Sursa: Centrul Național Anticorupție

Cum (nu) a influențat Șor alegerile

Prin compania sa A7, care în vara lui 2025 nu era încă sub sancțiunile Uniunii Europene, Șor a încercat să folosească o infrastructură financiară și digitală pentru a influența alegerile din Republica Moldova. Documentele, bugetele și chat-urile interne ale grupării scurse în mediul online, arată că aceasta recruta „info-lideri”, finanța propagandă online pro-rusă și distribuia plăți către persoane afiliate rețelei Șor.

Rețeaua folosea boți de Telegram și aplicația Taito pentru a înregistra voluntari, a colecta date și a coordona activitatea locală. Informațiile erau organizate pe localități, ceea ce permitea monitorizarea în timp real a susținătorilor și a zonelor unde rețeaua putea exercita influență.

Centrul Național Anticorupție anunță că a pornit 20 de cauze penale în care sunt vizați peste 200 de figuranți. 35 dintre aceștia aveau roluri de lideri de grup, fiind responsabili de organizarea operațiunilor, gestionarea fondurilor, coordonarea echipelor regionale și distribuirea plăților ilegale către alegători. În urma perchezițiilor efectuate de oamenii legii, au fost ridicate sume ce depășesc 22 de milioane de lei.

Ca urmare a eșecului la alegerile prezidențiale, Ilan Șor a anunțat că își retrage sprijinul politic și va suspenda „proiectele sociale” din Republica Moldova. 

Doar în ultimele șase luni, Sandu (n.r. președinta Maia Sandu) a blocat și pur și simplu mi-a furat 50 de milioane de dolari pe care i-am direcționat pentru susținerea cetățenilor Moldovei.
(…) Ajutorul pentru oameni și proiectele sociale vor fi reluate în întregime imediat ce această putere barbară, care persecută oamenii doar pentru faptul că îi ajutăm, va fi înlăturată.

anunța Șor în decembrie 2025

Ulterior, mai mulți primari și consilieri locali susținuți de acesta și-au dat demisia.

Ilan Șor și A7 nu au oferit un comentariu la acest subiect.