Tragedia din parc, când o fetiță de 11 ani a murit electrocutată iar un băiețel de 6 ani a ajuns în reanimare, l-a readus din nou în atenția publică. Consilierii municipali i-au cerut luna trecută demisia din fruntea întreprinderii de iluminat public, responsabilă de tragedie.
Numele său este Veaceslav Buț, iar cu ani în urmă i-a cerut demisia și actualul primar Ion Ceban, pentru modul defectuos în care conducea compania strategică a orașului.
Dar Buț a sărit rapid în tabăra lui Ceban și a rămas în scaun. A fost și donator în ultima campanie electorală a lui Ceban și a ascuns proprietăți în declarațiile de avere.
Documente confidențiale obținute de RISE Moldova arată că Buț a administrat un cont bancar din Letonia, unde au ajuns bani din scandalul EnergoKapital, afacere penală anchetată de aproape un deceniu de procurori. Potrivit unui martor-cheie, beneficiari erau oligarhul fugar Vladimir Plahotniuc și Evgheni Șevciuk, fostul așa-zis lider al regiunii separatiste Transnistria.
OAMENII-CHEIE
Veaceslav Buț, 61 de ani. Este membru în Consiliul Național al Partidului Mișcarea Alternativă Națională (MAN), condus de actualul primar Ion Ceban și un sponsor al partidului său la ultima campanie electorală. A fost numit în 2018 director al întreprinderii municipale Lumteh de către Silvia Radu, atunci primar interimar al Chișinăului. Anterior, el reprezentase o companie din Hong Kong cu afaceri la Tiraspol, implicată în scandalul EnergoKapital – o firmă căpușă care intermedia livrările de energie electrică de la Tiraspol la Chișinău.
Ion Ceban, 44 de ani. Este la al doilea mandat de primar general al Capitalei. În paralel, e liderul Partidului MAN, înregistrat la începutul anului trecut, după ce anterior a făcut parte din tabăra comuniștilor și apoi a socialiștilor. De-a lungul anilor, Ceban a fost deputat, consilier municipal, dar și consilierul fostului președinte pro-rus Igor Dodon.
CONFLICTUL ȘI DONAȚIA
„Domnule Buț, la Dvs. mă refer […] Dl. Buț, aștept astăzi cererea de demisie. Sper că în loc va veni o persoană responsabilă…”. Asta spunea primarul general al Chișinăului, Ion Ceban, în ședința săptămânală a serviciilor municipale din 7 decembrie 2020.
Au trecut mai bine de trei ani de atunci, iar Veaceslav Buț, directorul întreprinderii de iluminat public Lumteh, nu doar că a rămas în funcție, dar a sărit direct în tabăra lui Ion Ceban și l-a sponsorizat în ultima campanie electorală.
L-am întrebat pe primarul Ceban dacă Buț și-a depus demisia, când i-a cerut-o, dar ne-a oferit un răspuns vag:
„Cu privire la raporturile de muncă ale dl. Veaceslav Buț ținem să menționăm că, în conformitate cu prevederile art. 85 din Codul muncii, demisia (desfacerea contractului individual de muncă din inițiativa salariatului) este un drept ce aparține exclusiv salariatului, respectiv salariatul în exclusivitate decide în privința uzanței acestui drept”.
Între timp, Buț a devenit membru în Consiliul Național al Partidului MAN, condus de același Ion Ceban.
La începutul campaniei electorale pentru alegerile generale locale de anul trecut, Veaceslav Buț a donat zece mii lei pentru partidul lui Ceban, fiind cea mai mare sumă donată de o singură persoană în acea perioadă.
Dar Ceban degajează rapid problema:
„Ce ține de donații către partide politice făcute de dl. Veaceslav Buț ținem să menționăm că subiectul dat depășește competențele APL (Administrația Publică Locală – n.r) în sensul întrebării formulate, or, asocierea în partide și în alte organizații social-politice este un drept fundamental garantat fiecărui cetățean și consfințit în art. 41 din Constituția RM”.
Veaceslav Buț a fost numit în 2018 director al întreprinderii municipale Lumteh de către Silvia Radu, atunci primar interimar al Chișinăului. Cei doi, Buț și Radu, lucraseră anterior la Red Union Fenosa, una dintre cele mai mari companii de distribuție a energiei electrice, redenumită Premier Energy Distribution.
Și numirea lui a fost criticată de Ceban, la acea vreme consilier municipal din partea Partidului Socialiștilor, pe motiv că șeful Lumteh ar fi fost propulsat în funcție fără concurs public. Detalii, AICI
Ani la rând, Buț a indicat în declarațiile de avere și interese personale că a încasat zeci de mii de lei de la Medelean-Agro SRL, o firmă cu sediul în Comrat, deținută de Leonid Constantinov, fiul speakerului Adunării Populare a UTA Găgăuzia (legislativul local – n.r.), Dmitri Constantinov.
Dmitri Constantinov, 71 de ani, a participat acum câteva luni la Moscova la crearea blocului electoral „VICTORIE – ПОБЕДА”, condus de fugarul Ilan Șor. Comisia Electorală Centrală a respins săptămâna trecută înregistrarea blocului electoral pentru a participa la referendumul republican și la alegerile prezidențiale din toamnă.
Contactat de RISE, Dmitri Constantinov neagă orice implicare și spune că a fost din întâmplare la Moscova, deși fotografiile de acum câteva luni îl plasează la evenimentul înființării blocului electoral.
– Reporter RISE Moldova: Ați participat la Moscova la formarea Blocului Victorie?
– Dmitri Constantinov: Nu, eu am fost atunci la fiică… Fiica mea locuiește la Moscova. Și fiica mi-a spus că ei participă… Bașcana a sosit acolo și se învârtea, mă invita. De ce să vin? Eu nu am nimic cu ei.– Reporter RISE Moldova: Deci nu faceți parte din componența „VICTORIE – ПОБЕДА”?
– Dmitri Constantinov: Nu, eu nu mă joc de-a „Victoria”.– Reporter RISE Moldova: Adică sunteți împotriva blocului „Victoriei” al lui Șor?
– Dmitri Constantinov: Păi, nu sunt împotrivă, însă eu nu fac parte din echipa lor.– Reporter RISE Moldova: Dar din a cui echipă faceți parte?
– Dmitri Constantinov: Nu fac parte din nicio echipă. Eu nu vreau să fiu în niciun partid.
El figurează într-un dosar penal, iar recent Autoritatea Națională de Integritate l-a găsit în conflict de interese după ce ar fi votat pentru nepotul său în calitate de membru al consiliului de supraveghere a companiei „Gagauziya Radio Televizionu”.
Dmitri Constantinov crede că dosarul lui a apărut după ce autoritățile locale au aprobat Comitetul Executiv propus de oligarhul Ilan Șor: „Ei (organele de forță – n.r.) din start mi-au spus că dacă aprobăm Comitetul Executiv, îmi vor intenta dosar”.
Am descoperit că în ultima lui declarație de avere și interese, de acum câteva luni, Veaceslav Buț nu a trecut un apartament situat în Chişinău, două automobile, și n-a menționat nici calitatea de administrator al unei firme elvețiene cu reprezentanța în Moldova, pe care o deține de 10 ani. Deși firma se află în proces de lichidare, experții consultați de RISE Moldova susțin că Buț este obligat să declare această funcție.
Legea prevede în astfel de cazuri sancțiuni cu închisoare de până la un an sau o amendă între 20 și 30 de mii de lei, adică mai puțin decât salariul lui Buț pentru o lună care, în medie, e de 40 de mii de lei.
Buț susține că cele două automobilele nedeclarate nu mai există: „Vaz-ul nu mai există, e la metal. Volkswagen Golf – nu este. Poate la poliție mai figurează (în baza de date) dar ele nu mai există…
– Reporter RISE Moldova: De ce nu ați declarat apartamentul?
– Veaceslav Buț, șeful Lumteh: Care?– Reporter RISE Moldova: Din sect. Rîşcani, str. Nicolae Dimo.
– Veaceslav Buț, șeful Lumteh: Corect, este așa apartament. L-am obținut prin moștenire …– Reporter RISE Moldova: O să-l declarați?
– Veaceslav Buț, șeful Lumteh: Desigur, de ce nu!?
Lumteh a fost implicată recent într-un scandal, după ce doi copii care se jucau într-un parc din sectorul Botanica au fost electrocutați, unul dintre ei, o fetiță de 11 ani, pierzându-și viața.
Maxim Cazacu, purtătorul de cuvânt al Institutului Mamei și Copilului, ne-a spus că al doilea copil, un băiețel de 6 ani, a fost între timp externat din spital:
„Pacientul a fost externat, în stare satisfăcătoare, la domiciliu, la data de 24 iulie curent”.
Poliția susține că cei doi copii au atins fire electrice și astfel s-a produs un scurtcircuit. La finalul lunii trecute, Buț a venit în fața consilierilor municipali ca să explice cum a fost posibilă această tragedie, însă a evitat să ofere detalii din motiv că nu vrea să influențeze investigația procurorilor. Tot atunci, mai mulți consilieri i-au cerut demisia, dar Buț a rămas în funcție.
Întreprinderea municipală Reţele electrice de iluminat Lumteh este deținută de Consiliul Municipiului Chișinău. Este finanțată din bugetul local și se ocupă cu iluminatul stradal, întreținerea semafoarelor, distribuirea energiei electrice, repararea şi întreţinerea reţelelor electrice. A avut anul trecut venituri și cheltuieli de aproape 150 de milioane de lei, adică peste 2 procente din bugetul Primăriei Chișinău.
LUMINI ȘI UMBRE
În ultimul deceniu, Veaceslav Buț a reușit să scape de lumina reflectoarelor, deși s-a intersectat cu una dintre cele mai mari fraude din istoria recentă a Moldovei.
Apare într-un document confidențial obținut de RISE Moldova care conturează schema din jurul scandalului EnergoKapital. Punctul de pornire a fost 2014, anul marilor scandaluri financiare de la Chișinău, când orașul devenise punctul nodal al spălărilor de bani din Frauda bancară și Spălătoria rusească (The Russian Laundromat), iar în țara vecină, Ucraina, tocmai începuse războiul ruso-ucrainean.
În același an, Chișinăul planifica să procure energie electrică atât din Ucraina, cât și de la Centrala termoelectrică moldovenească din regiunea transnistreană (MGRES), cunoscută drept Centrala de la Cuciurgan. Însă, din cauza războiului, contractul cu ucrainenii a picat. Principalul furnizor de energie electrică a rămas astfel Centrala de la Cuciurgan, care producea și livra energia electrică direct Chișinăului.
A apărut apoi brusc o companie paravan, intermediară, care practic cumpăra energia de la Centrala de la Cuciurgan și o vindea Chișinăului.
EnergoKapital se numea intermediarul, cu sediul la Tiraspol, creată de o firmă locală și alta din Hong Kong – Ornamental Art Limited.
25-27 septembrie 2014. Andrian Candu, ministru al Economiei și finul oligarhului Vladimir Plahotniuc se întâlnește la Moscova cu ministrul Energiei, dar și cu oficiali de la Gazprom.
10 octombrie 2014. Este fondată societatea transnistreană EnergoKapital SA de către Ornamental Art Limited din Hong-Kong şi de către societatea transnistreană Bas Market SA.
26 noiembrie 2014. Întreprinderea de stat Energocom SA, cu sediul la Chișinău încheie contractul de livrare a energiei electrice cu societatea transnistreană intermediară EnergoKapital SA. Din contract reieşea că EnergoKapital urma să procure energie electrică de la Centrala de la Cuciurgan. Red Union Fenosa, care până atunci cumpăra energia electrică direct de la Cuciurgan, urma deja să o procure de la Energocom SA.
15 decembrie 2014. EnergoKapital deschide conturi la Victoriabank, iar peste două zile primește primul transfer de la Energocom SA, în sumă de 41,3 milioane de lei, având destinația „achitarea în avans pentru energia electrică”.
În conturile EnergoKapital intrau astfel milioane de dolari care, de regulă, erau redirecționate în regiunea transnistreană, iar alți bani erau virați în Letonia către o bancă folosită și în „Frauda bancară”. Schema a funcționat până în primăvara lui 2017, perioadă în care la Tiraspol se instalase și o nouă administrație nerecunoscută, condusă de Vadim Krasnoselski.
„În perioada aprilie – decembrie 2015, EnergoKapital a transferat 14 milioane de dolari către compania nerezidentă, fondator Ornamental Art Limited, înregistrată în Hong Kong, conturile deschise la ABLV BANK (Letonia) având ca destinație: achitarea dividendelor”, se arată în documentul confidențial.
Veaceslav Buț era chiar administratorul contului din Letonia al firmei din Hong Kong, potrivit documentelor obținute de RISE:
„Urmare a informațiilor obținute de la colegii din Letonia, a fost stabilit că gestionarul contului Ornamental Art Limited din ABLV BANK este cetăţeanul Veaceslav Buț. De pe acel cont, o parte din bani au ajuns la Marlin Holding Group Ltd, beneficiar efectiv al companiei fiind Alexandr Zalevschii, rolul acestuia fiind nominal, de facto, în calitate de beneficiar efectiv a fost Vladimir Plahotniuc”.
Pe Veaceslav Buț l-am găsit și în documentele de înregistrare a companiei EnergoKapital, la Tiraspol, în calitate de reprezentant al Ornamental Art Limited, adică ramura din Hong Kong din acționariat.
Veaceslav Buț susține că nu-și amintește să fi administrat contul din Letonia al companiei Ornamental Art Limited și nici că a reprezentat firma din Hong Kong la Tiraspol:
„Nu-mi aduc aminte…Trebuie să verific… Ceva, ceva… sincer, nu țin minte”.
În plus, el ne-a spus că autoritățile nu l-au audiat în acest caz penal, care se întinde deja pe aproape un deceniu.
PANĂ ÎN DOSARUL PENAL
Se împlinesc aproape zece ani de când procurorii au deschis cauza penală denumită generic EnergoKapital.
Subiectul a fost dezbătut și la Parlament, în 2016, în cadrul unor audieri despre evoluția anchetei în Frauda bancară.
[…] Procuratura Generală are deja un dosar penal pe cazul EnergoKapital. Cunoaștem că această companie ne vinde energie, dar nu achită gazul din care este produs, iar banii îi transferă în offshore-uri. […] Spuneți-mi, vă rog, ce acțiuni s-au întreprins? Când veți ridica rulajul conturilor firmei EnergoKapital deschis la Victoriabank ca să știm câți bani și unde au fost transferați de această firmă. Cine sunt proprietarii finali ai acestui EnergoKapital? Și cine se face vinovat de fraudarea consumatorilor din Republica Moldova?”, îl întreba fostul deputat Tudor Deliu pe Eduard Harunjen, pe atunci procuror general interimar.
Harunjen i-a răspuns: „[…] Risc să greșesc, dar mi se pare că Procuratura specializată pentru cauze speciale și crimă organizată are o cauză penală în acest sens și mi se pare că s-au dispus și careva expertize. Eu sunt gata să revin la acest subiect, să vă dau un răspuns calificat, fiindcă acum risc să fac careva erori”.
Dosarul a fost transferat de la o instituție la alta: de la Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale la Procuratura Anticorupție, iar mai nou, din martie 2024, se află la Centrul Național Anticorupție (CNA) și Procuratura municipiului Chișinău.
Gheorghe Robu, procuror în Procuratura municipiului Chisinău, ne-a precizat: „La moment, CNA efectuează acțiuni de urmărire penală pentru stabilirea tuturor circumstanțelor comiterii infracțiunii, precum și a stabilirii adevărului obiectiv pe cauză…”.
Firele afacerii ajung însă și în proximitatea oligarhului fugar Vladimir Plahotniuc, vânat de cinci ani în dosarul fraudei bancare, potrivit unui martor din dosarul penal.
ÎN NUMELE OLIGARHULUI
Sergiu Tofilat, expert în domeniul energiei și martor în dosarul EnergoKapital, susține că „prin schema cu EnergoKapital, o parte din aceşti bani erau împărţiţi între Plahotniuc şi Şevciuk (aşa-numitul fost preşedinte al regiunii transnistrene). Cu alte cuvinte, în bugetul separatist ajungeau mai puţini bani, iar vreo 30-40 milioane de dolari, anual, îi împărţeau Plahotniuc şi Şevciuk […]”.
RISE Moldova i-a întrebat pe procurori dacă în acest dosar figurează politicieni de la Chișinău și Tiraspol, însă aceștia au refuzat să ne ofere informația publică.
„Organul de urmărire penală este în imposibilitate de a vă informa referitor la calitatea procesuală a persoanelor vizate în cadrul cauzei penale”, ne-a spus procurorul Gheorghe Robu.
La fel ne-a răspuns și CNA.
„Datele procesului penal (persoane implicate, materiale ale urmaririi penale) nu pot fi date publicității, deoarece ar putea fi afectate interesele altor persoane”, susține Dumitru Cuciaș, șef interimar de direcție în CNA.
Totodată, potrivit lui Cuciaș, anchetatorii încă nu au estimat prejudiciul material în acest caz, invocând lipsa de cooperare cu entitățile din regiunea transnistreană.
Pe de altă parte, expertul Sergiu Tofilat, membru al Consiliului de Observatori al SA Moldovagaz, susține că și această companie a fost prejudiciată pentru că nu a încasat banii pentru gazul livrat în stânga Nistrului:
„Dar aici sunt nuanţe: Moldovagaz livrează gazul la preţ de piaţă, însă Tiraspolul îl vinde la tarife mult mai mici, dar chiar şi aceşti bani puţini nu ajung la Moldovagaz – ei pleacă în bugetul separatist ca împrumuturi de la TiraspolTransgaz – Pridnestrovie. Consumatorii de la Chișinău nu au fost prejudiciaţi pentru că banii erau furaţi nu prin majorarea preţului la energie, ci prin diminuarea tarifului la gaz în stânga Nistrului. La modul practic, prejudiciat a fost bugetul separatist, unde ajungeau mai puţini bani din vânzarea gazului, iar diferenţa era transferată în offshore-urile controlate de Plahotniuc şi Şevciuk”.
Iurie SANDUȚA
Editor: Daniel BOJIN
Fact-checking: Dumitru STOIANOV
Ilustrație și grafică: Art of Alex Buretz, Roman FILIPPOV (RISE Moldova)
A contribuit: Vladimir THORIC