Am descoperit în Orientul Mijlociu un nou episod din lupta juridică pe care familia Plahotniuc a dus-o cu consultanții și interpușii români pentru „moșia oligarhului” din sudul Spaniei.

Noile documente din Dubai arată că românii au câștigat proprietatea spaniolă cu mai bine de jumătate de an înainte ca procurorii să o pună sub sechestru.

În Cipru, unde a început litigiul, cazul s-a numit „Childescu vs. Gheorghiu”.
În Dubai, dosarul lor a fost mai greu de identificat pentru că judecătorii au folosit nume de cod, ca să protejeze identitatea părților.

Reclamanta Oxana Childescu, soția oligarhului, apare cu numele „Kaamil” și „Massun”, iar Andrei Bogdan Gheorghiu, principalul pârât, este codificat „Kaawa” sau „Mousi”.

Alți doi români, interpuși în schemele offshore, sunt pe lista pârâților.

Cuplul Plahotniuc susține că interpușii au acționat la ordinele lui Gheorghiu, despre care RISE a aflat că este fiul unui fost ambasador și figurează de șapte ani pe lista celor mai căutați infractori români.

Conflictul lor a luat proporții în Dubai. Unul dintre cei trei români susține că a primit amenințări în timpul procesului și că și-a pus geamuri antiglonț la casă.

CAZ PRIVAT

Am mers luna trecută în Dubai, Emiratele Arabe Unite, ca să studiem noul dosar și să-i căutăm pe românii pe care familia Plahotniuc îi acuză că i-a înșelat încrederea și a deposedat-o de un iaht și o afacere imobiliară din Spania, evaluate împreună la peste 80 de milioane de dolari.

„Private case”, scrie pe o foaie, în engleză, o angajată de la Curțile Centrului Financiar Internațional Dubai (DIFC Courts), care a adăugat apoi că accesul la dosar nu poate fi permis.

Am identificat totuși deciziile instanțelor. Le-am obținut după căutări încrucișate în mai multe baze de date, folosind cuvinte-cheie din proces cum ar fi: „iaht” sau „Spania”.

Fugarul român Andrei Bogdan Gheorghiu e primul pe lista pârâților, deși n-a fost implicat direct în companiile oligarhului. Nu s-a apărat nici în proces, dar soția lui Plahotniuc îl numește o veche cunoștință de familie și consultant financiar.

După Gheorghiu, am mai identificat alți doi români:

Ileana Mihaela Burcea, o contabilă de 46 de ani din Bolintin Vale, lângă București. Colaborează de aproape două decenii cu Gheorghiu. A fost martoră în dosarul penal care a dus la condamnarea lui Gheorghiu în România. A ajuns apoi ca beneficiar nominal al companiei paravan care deținea iahtul Honor.

Gheorghe Cezar Chiriac, 71 de ani, din Pașcani, județul Iași. Colaborează și el de zece ani cu Gheorghiu, iar o bancă românească l-a acuzat, într-un dosar penal, că acționează la ordinele acestuia, ca interpus. Chiriac este beneficiar nominal al două companii offshore prin intermediul cărora Plahotniuc a intrat în proprietatea afacerii imobiliare din Spania.

PE DOUĂ FRONTURI

Singura reclamantă din dosar este Oxana Childescu, soția lui Plahotniuc.

Primul proces a fost deschis de Childescu în Cipru, în octombrie 2019, după patru luni de la fuga oligarhului din țară. Childescu a cerut atunci judecătorilor ciprioți să emită de urgență o ordonanță care să blocheze orice modificări în lanțul de proprietate al moșiei spaniole:

„În cazul în care ordinele solicitate nu sunt emise de îndată, există un risc real și iminent ca activul, care face parte din obiectul acestei proceduri (adică, proprietatea spaniolă) va fi lichidat, va fi pierdut pentru totdeauna […]”.

Familia Plahotniuc nu mai avea iahtul, vândut deja de români.

În noiembrie 2019, Childescu a mai depus o plângere asemănătoare și la Curțile Centrului Financiar Internațional Dubai (DIFC Courts). Astfel, soarta moșiei spaniole s-a mutat treptat în Orientul Mijlociu.

În Dubai, soția oligarhului s-a prezentat ca femeie de afaceri, dar și ca soția unui bogat afacerist moldovean, Vladimir Plahotniuc, deși oficial în Republica Moldova cei doi sunt divorțați încă din 2009.

Istoria cuplului Plahotniuc a fost însă una complicată în ultimele decenii.

Cei doi au divorțat de două ori până în 2018, când s-ar fi recăsătorit din nou, așa cum susține Vladimir Plahotniuc într-o declarație acordată în vară jurnaliștilor de la Tamedia, cel mai mare grup media din Elveția, cu care RISE Moldova a colaborat:

„[…] Eu și soția mea ne-am reunit în 2018 […] Dar așa cum relația noastră a avut particularitățile sale, ne-am hotărât atunci, când ne-am căsătorit în 2018, să ne păstrăm separat averea și aveam și un contract care impune păstrarea separată a bunurilor și asta am făcut”.

De altfel, Childescu a susținut în timpul proceselor că iahtul și complexul imobiliar spaniol îi aparțin datorită unui acord pe care l-ar fi făcut chiar la al doilea divorț. Adică cu peste un deceniu în urmă. Tot ea afirmă că Plahotniuc a devenit proprietarul lor abia în 2018, când soțul ei a făcut un schimb cu rusul Andrey Goncharenko. Omul de afaceri rus, conectat la Kremlin, i-a dat lui Plahotniuc ambarcațiunea de lux și complexul imobiliar din Spania și a primit mai multe clădiri în Chișinău. Detalii, AICI

Schimbul celor doi a fost argumentul principal pentru recuperarea afacerii spaniole.

Cum au ajuns totuși interpușii români să fie stăpâni pe „moșia oligarhului”?

ÎNȚELEGEREA SECRETĂ

Familia Plahotniuc ar fi avut doar un acord verbal cu Gheorghiu și apropiații săi, ca să le administreze afacerile, a declarat Childescu în timpul proceselor:

„În 2011, Pârâtul 1 (Gheorghiu) a fost angajat și a început să ofere servicii corporative Petiționarei (Oxanei Childescu) și VP-ului (Vladimir Plahotniuc)”.

Înțelegerea a presupus apoi, susține ea, ca românii să plece în Dubai și să se ocupe de un așa-zis „Family Office”. Cu alte cuvinte, relația lor s-a bazat doar pe încredere, iar colaboratorii lui Gheorghiu au fost numiți beneficiari nominali și directori de fațadă în companii, tocmai ca să camufleze interesele financiare ale familiei Plahotniuc.

Mutarea lor în Dubai, în vara lui 2017, mai susține Childescu, s-a bazat și pe relațiile pe care Gheorghiu, fiul unui fost diplomat român, susținea că le are cu familia conducătoare în Dubai.

În toamna anului 2019, atât Tribunalul Nicosia, Cipru, cât și judecătorii din Dubai au fost de acord să emită ordine de înghețare temporară a activelor. Magistrații ciprioți au interzis românilor din Dubai să facă orice tranzacție cu proprietatea spaniolă și i-a obligat să raporteze orice schimbare la nivelul directorilor și asociaților. Mai mult, judecătorii au aplicat și un sechestru pe active, iar unii dintre adversarii lui Plahotniuc s-au trezit și cu conturile persoanele blocate.

Pe de o parte, familia Plahotniuc îi acuza pe români că au abuzat de încrederea lor.

„Reclamantul (Oxana Childescu ) și VP (Vladimir Plahotniuc) și-au deținut majoritatea activelor prin diferite structuri corporative cu acționari și directori nominali pentru a asigura confidențialitatea proprietății lor în scopul protejării carierei politice a lui VP de atacuri politice, și de a se apăra împotriva riscului ridicat al mediului de afacerii din Moldova”, se afirmă în decizia cipriotă.

Pe de altă parte, acuzații au respins învinuirile formulate de Childescu.

Avocații lui Chiriac au afirmat că era absurd ce susținea soția lui Plahotniuc: „Childescu pretinde că este „adevăratul” beneficiar final, fără a prezenta vreo dovadă documentară în acest sens. Această lipsă de dovezi este atribuită faptului că nu există și Childescu afirmă în mod fals că ea este proprietara proprietății spaniole… Am întreaga dovadă documentară care arată că Chiriac este adevăratul proprietar al proprietății spaniole”.

E-MAILURILE AVOCAȚILOR

Am descoperit și corespondența electronică a avocaților ciprioți din primele luni ale procesului în #CyprusConfidential, o nouă scurgere masivă de date cu peste 3,6 milioane de fișiere provenite de la mai mulți consultanți offshore.

La începutul anului 2020, Stavros Pavlou, avocatul lui Chiriac, trimite un e-mail lui Nicos Makrides și George Middleton, avocații lui Childescu, prin care îi informează că Statele Unite ale Americii tocmai au aplicat sancțiuni împotriva familiei lui Plahotniuc:

[…] Împreună cu el, Departamentul de Stat al SUA a desemnat-o pe soția sa, Oxana Childescu (clienta dumneavoastră), fiul său, Timofei Plahotniuc, și copilul său minor. […] În lumina declarațiilor puternice făcute de dumneavoastră în audiere referitoare la dezonoarea lui domnul Plahotniuc…, așteptăm cu nerăbdare să clarificați situația în fața Curții”.

În replică, avocații Oxanei Childescu îi răspund că acțiunea din Cipru este în numele clientei lor, nu al lui Plahotniuc: „Declarația Departamentului de Stat al SUA nu face acuzații de vreo faptă greșită împotriva clientului nostru”.

Pe 10 februarie 2020, un alt email de la avocații lui Childescu îi anunță pe oponenții lor că au primit de la clientă o decizie din Dubai legată tot de înghețarea activelor și că urmează să o înregistreze a doua zi la instanța din Cipru.

Scopul era reaudierea părților. Avocații pârâților au răspuns cu un ton ironic, afirmând că această decizie nu este relevantă pentru cazul din Cipru.

Pe 19 martie 2020, magistrații ciprioți resping cererea lui Childescu:

„Nu necesită redeschiderea cauzei, deoarece acest lucru ar oferi în mod nepermis părții reclamantului o a doua șansă de a fi audiată cu privire la aspectele juridice și fapte care au fost deja prezentate”.

Le-am scris avocaților celor două părți că discuțiile lor au apărut în scurgerea de date #CyprusConfidential și i-am întrebat dacă în Cipru este ceva obișnuit ca apărătorii din ambele tabere să schimbe mesaje între ei până să apară în fața judecătorilor. Până la publicarea acestui articol, ne-a răspuns doar avocatul cipriot Stavros Pavlou, cel care îl reprezenta pe Gheorghe Cezar Chiriac:

„Nu știu la ce anume vă referiți. Ceea ce pot spune este că este destul de obișnuit ca avocații să comunice despre chestiuni procedurale sau să discute soluționarea cazului și nu există nicio regulă sau practică împotriva acestui lucru. De fapt, aceasta este încurajată de Curte, deoarece adaugă eficiență în proces. În orice caz, vă rugăm să rețineți că toate comunicările avocaților sunt confidențiale și privilegiate, iar în Cipru este o infracțiune ca astfel de comunicări să fie piratate”.

PRIMA ÎNFRÂNGERE

Pe 31 martie 2020, Tribunalul din Cipru a respins plângerea lui Childescu și ordinele de înghețare a activelor (Detalii, AICI). Magistrații au considerat că instanța nu era competentă să examineze cazul din motiv că părțile principale din proces aveau adrese fizice sau juridice în alte jurisdicții, nu în Cipru. Chiar dacă ar fi fost acceptată spre examinare cererea familiei Plahotniuc, ar fi eșuat pentru ilegalitate, mai susțin magistrații ciprioți:

„Pe scurt, dacă s-ar părea că versiunea reclamantei corespunde realității, atunci se pune problema încălcării din partea acesteia a unor aranjamente interzise la nivel internațional și, eventual, a unor infracțiuni penale care o împiedică să promoveze prezenta Acțiune”.

Avocatul lui Chiriac ne-a spus referitor la hotărârea din Cipru:

„Este o decizie excelentă a unui mare judecător care se află acum la Curtea Supremă”.

Apoi, soția lui Plahotniuc deschide rapid un nou proces în Dubai. Reclamă și acolo ce susținea și în Cipru, că a fost înșelată de cei trei români.

PROBELE

Operațiunea ar fi fost concepută și executată, susținea Childescu, din zona liberă Dubai International Financial Centre (DIFC). Mai exact, centrul acțiunilor frauduloase ar fi fost într-un birou din Index Tower, un zgârie-nori cu spații comerciale, birouri și apartamente, situat aproape de Dubai Mall, unul dintre cele mai mari centre comerciale din lume.

Am vizitat și această clădire de peste trei sute de metri, cu două intrări securizate, împânzită de paznici atât la recepția de la primul nivel, cât și la etajele superioare.

Când am intrat în clădire, o angajată ne-a întrebat instant pe cine căutăm. I-am răspuns că avem o listă cu mai multe companii și persoane care figurează cu adresa în clădire. Ea le-a verificat în calculator, dar ne-a spus că dacă nu avem o programare cu un consultant financiar de acolo, nu putem urca în clădire. Ne-a lăsat până la urmă să vizităm oficiile indicate în documentele noastre. La etajul cinci, după ce am ieșit din lift, am dat peste o altă recepție. Așa că am luat-o de la capăt. I-am prezentat unei alte angajate aceeași listă cu companii și nume.

„Aceste firme și persoane nu mai sunt la noi. Au plecat de la etajele 5 și 12 încă din 2020”, ne-a asigurat ea.

Childescu a încercat să obțină prin intermediul procesului și ce bunuri deținea Burcea în Emiratele Arabe Unite, dar românca s-a opus, explicând că interesele ei ar putea fi grav afectate prin dezvăluirea de astfel de informații confidențiale, în condițiile în care mai multe state și instituții, inclusiv SUA și Parlamentul European, îl acuzau deja pe oligarh de corupție.

Burcea a mai susținut că fusese deja amenințată și că a depus mai multe plângeri la poliție.

RISE Moldova a solicitat informații de la Poliția din Dubai pentru a afla detalii despre aceste amenințări, însă până la momentul publicării nu am primit niciun răspuns. Prin intermediul avocatului, Burcea a mai declarat că este atât de îngrijorată de acțiunile familiei Plahotniuc, încât a luat măsuri suplimentare pentru a-și spori securitatea. A spus că și-a instalat până și geamuri antiglonț la domiciliu. De cealaltă parte, soția oligarhului a precizat că solicitarea de informații despre activele pârâților sunt utile pentru ordinele de înghețare, iar datele vor fi folosite exclusiv pentru acest litigiu.

În final, pe 22 decembrie 2021, judecătorii au respins cererea familiei Plahotniuc, dar au păstrat ordinele de înghețare a activelor. Detalii, AICI

Burcea și Chiriac au făcut apel și au scăpat de interdicție, dar și de proces.

Practic, magistrații de la Curtea de Apel Dubai au scos-o din joc pe Childescu în iulie 2022, când au pronunțat și decizia finală în cazul proprietății, dând câștig de cauză părții adverse. Ordinele de înghețare au fost anulate, plângerea lui Childescu a fost respinsă, iar familia lui Plahotniuc a fost obligată să suporte și cheltuieli de judecată. Detalii, AICI

„În ciuda faptului că i s-a comunicat cererile de apel și a fost informată cu privire la data fixată pentru audierea Apelurilor, Childescu nu s-a prezentat la audierea în fața noastră. Avocații ei făcuseră deja măsurile corespunzătoare pentru a înceta să mai acționeze în numele ei și au ieșit din dosar”, susțin magistrații în hotărâre.

Nici Vladimir Plahotniuc nu a apărut în proces ca parte vătămată. În 2021, când era deja de doi ani fugar, a depus on-line ultima lui declarație de avere și interese personale la Autoritatea Națională de Integritate. Dar nici atunci n-a declarat companiile offshore care dețineau moșia spaniolă, deși soția lui susținea în instanțe că aparțin familiei. Detalii, AICI

Conflictul s-a încheiat cu victoria românilor, dar povestea afacerii spaniole continuă.

SECHESTRUL DIN SPANIA

Pe 23 februarie 2023, autoritățile spaniole au pus sechestru pe moșia din Spania, la solicitarea procurorilor moldoveni. Am aflat și că recent l-au prelungit până pe 19 ianuarie 2024.

Procuratura Anticorupție susține că sechestru a fost aplicat și pe compania spaniolă care deține, în acte, moșia: „În dosarul ,,Frauda bancară”, în luna decembrie 2022, a fost dispusă punerea sub sechestru, în scopul reparării prejudiciului cauzat prin infracțiune, a bunurilor deținute de Vladimir Plahotniuc în calitate de beneficiar efectiv pe teritoriul Regatului Spaniei, și anume a cotei-părți de 100 % din capitalul social al unei companii în valoare de 55.711.970 Euro și a bunului imobil localizat în municipalitatea Benahavis (Spania), inclus în Planul de Dezvoltare Parțială „La Reserva del Alcuzcuz”. Detalii, AICI

Compania spaniolă la care se referă procurorii se numește Magna apanes SL. A fost deținută până în acest an de Kroniaco Management din Cipru.

După sechestru, am descoperit că au fost totuși mai multe schimbări în companie.

Potrivit informațiilor obținute de RISE, Magna Capanes și-a mutat sediul din Marbella în Madrid, a ajuns, între timp, în proprietatea unei alte firme, greu de identificat, care a schimbat și directorii.

Iurie SANDUȚA, Daniel BOJIN

Au contribuit: Marcela ZĂMOSTEANU

Fact-checking: Dumitru STOIANOV

Grafică: Roman FILIPPOV

---

CITEȘTE ȘI:

1. AVEREA LUI PLAHOTNIUC, FELIATĂ DE UN FUGAR ROMÂN
2. MOȘIA OLIGARHULUI
3. IAHTUL OLIGARHULUI

---

Acest material jurnalistic a fost realizat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Conținutul acestuia reprezintă responsabilitatea exclusivă a beneficiarului EU4IM [RISE Moldova] și nu reflectă neapărat punctele de vedere ale Uniunii Europene.

---

---

Preluarea articolelor de pe www.rise.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. În mod obligatoriu, trebuie citată sursa și autorul informației, iar în cazul portalurilor informaționale trebuie indicat și linkul direct la sursă. Preluarea integrală se poate realiza doar în condițiile unui acord încheiat cu RISE Moldova. Materialele de pe platforma on-line www.rise.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din R. Moldova.

---

RISE LEAKS