45 de judecători. Ei sunt doar cei pe care am reușit să-i identificăm din surse deschise. 

Numărul exact îl știe Consiliul Superior al Magistraturii, dar nu-l divulgă. E parafat: „Confidențial”.

Prețul este și el confidențial, dar înșiși judecătorii l-au desecretizat – mai puțin de jumătate decât cel de piață.

Afacerea „Apartamente pentru judecători”, ediția a III-a, e aproape de final.

.

COMPLEXUL

În sect. Ciocana al capitalei, în capătul bd. Mircea cel Bătrân, lucrările de amenajare a două blocuri destinate angajaților din sistemul judecătoresc sunt pe ultima sută de metri. Construcția lui este o continuare a unei inițiative mai vechi a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) de a îmbunătăți condițiile de trai ale angajaților din sistem, începând cu judecătorii și asistenții judiciari și terminând cu consultanții și șefii de direcții.

Primele blocuri au fost date în exploatare în sect. Rîșcani încă în 2017, iar o bună parte dintre judecătorii care au obținut atunci apartamente nu s-au grăbit să se mute în ele. Din contra, le-au vândut, unii chiar a doua zi de când s-au văzut proprietari cu acte în regulă.

Dar dacă la realizarea proiectelor anterioare CSM a făcut publice criteriile de selecție, lista beneficiarilor, precum și contractele încheiate cu compania de construcție, de data aceasta instituția a schimbat macazul. În afară de desemnarea grupului de lucru pentru selectarea companiei de construcție, hotărâre publicată încă în 2017, nu am reușit să identificăm pe site-ul CSM nicio informație despre acest proiect.

Respectiv, am expediat o cerere, încercând să precizăm mai multe detalii, inclusiv numărul apartamentelor care îi revin CSM-ului în complexul de pe bd. Mircea cel Bătrân, prețul oferit angajaților din sistemul judiciar, precum și lista beneficiarilor.

Însă, în răspunsul întins pe mai bine de două pagini, CSM ne anunță că informația solicitată are caracter confidențial și nu poate fi divulgată. Practic singura informație furnizată a fost criteriile de selecție a beneficiarilor.

REFUZAȚI DE CSM, „AJUTAȚI” DE ANI
În pofida refuzului CSM, judecătorii sunt obligați să depună anual declarații de avere la Autoritatea Națională de Integritate. Respectiv, am analizat peste 400 de declarații de avere pentru anul 2021 și, astfel, am identificat 45 de magistrați care sunt pe cale să intre în proprietatea unui apartament în complexul de la Ciocana. Cei mai mulți dintre ei lucrează în Chișinău și Bălți, urmați la distanță considerabilă de colegii din alte instanțe.

Tot din declarațiile analizate am aflat și prețul cu care judecătorii au bătut palma: 420 de euro per metru pătrat, față de 1 100, cât e cel de piață în aceleași blocuri. Cu titlu de exemplu, un apartament de aproape 100 de metri pătrați îi costă pe magistrați puțin peste 40 de mii de euro.

Prețul simbolic reiese dintr-un barter: CSM pune la dispoziția companiei de construcție terenul, iar la schimb primește un anumit număr de apartamente la preț preferențial. În cazul proiectului de la Ciocana – 40% din spațiul locuibil, după cum reiese dintr-un raport al Curții de Conturi.

TERENUL DISCORDIEI
Doar că CSM nu a cumpărat terenul. Pentru asta ar fi trebuit să plătească cel puțin câteva milioane de lei. Cifra reiese din faptul că, în 2021, autoritățile municipale au licitat un teren de două ori mai mic, aflat la nici 200 de metri distanță, și au încasat pe el 42 de milioane de lei.

Terenul de mai bine de jumătate de hectar pe care au fost construite blocurile judecătorilor a fost luat în arendă de CSM, în schimbul unei taxe anuale de aproape 260 de mii de lei. Altfel spus, pentru a-i acoperi prețul actual de piață, CSM ar trebui să plătească arenda cel puțin 160 de ani.

De fapt, inițial Primăria Chișinău a considerat „inoportună” atribuirea terenului, deoarece „numărul de apartamente proiectate și, estimativ, a celor în curs de proiectare depășește numărul de judecători angajați în instanțele de judecată din țară”.

Refuzul autorității municipale se baza pe faptul că, în 2013–2014, deja oferise trei loturi în același scop – îmbunătățirea condițiilor de trai ale angajaților din sistemul judecătoresc. Două au fost date CSM-ului – pe str. Vasile Alecsandri și str. Ceucari, și unul Judecătoriei sect. Rîșcani – pe str. Hristo Botev, decizii prin care, în lipsa unor licitații publice, municipalitatea a ratat circa 20 de milioane de lei, după cum avea să constate, ulterior, un audit al Curții de Conturi.

ARENDĂ VS FOLOSINȚĂ [GRATUITĂ]
Însă CSM a insistat și, la finele anului 2014, aleșii municipali emit o nouă decizie. De data aceasta, terenul de la Ciocana nu-i mai este oferit gratuit, cum s-a întâmplat în cazul celor de pe str. Ceucari și str. Vasile Alecsandri, ci în arendă, pe un termen de trei ani.

După ce a obținut terenul, CSM nu s-a grăbit să transfere banii, astfel încât a ajuns să datoreze municipalității peste un milion de lei, constată un nou audit al Curții de Conturi. (În răspunsul la solicitarea noastră, CSM a evitat să explice apariția datoriei, la fel ca și juristul instituției, cu care am încercat, fără succes, să discutăm direct.)

Între timp, Primăria Chișinău a mers în instanță să-și scoată banii. Procesul a început în primăvara lui 2017 și imediat a și fost suspendat, din cauza unui proces paralel intentat de Asociația Judecătorilor din Republica Moldova.

Inițial, Asociația Judecătorilor s-a adresat autorităților municipale și, invocând ilegalitatea deciziei prin care terenul de la Ciocana a fost atribuit CSM-ului în arendă, a solicitat modificarea unor prevederi. Mai exact, a cerut municipalității să înlocuiască – „darea în arendă” [pe o perioadă de trei ani] cu – „darea în folosință pe o perioadă nedeterminată”. Altfel spus, a cerut excluderea limitei de timp, precum și a taxei pentru arendă.

Și cum autoritatea i-a neglijat cererea, asociația s-a adresat în instanță și, în 2018, consilierii municipali au fost obligați să-i dezbată cererea la una din ședințe, lucru care nu s-a întâmplat nici până în prezent, când complexul judecătorilor de la Ciocana e practic finisat.

„NU SUNT PREVĂZUȚI BANI”
Solicitarea Asociației Judecătorilor adresată autorităților municipale a survenit când CSM încă nu plătise niciun bănuț pentru arenda terenului, iar contractul încheiat cu Primăria Chișinău urma să expire în mai puțin de an. În acea perioadă, președinte al Asociației Judecătorilor era Ion Druță, acuzat, în prezent, de îmbogățire ilicită.

„În bugetul CSM-ului sau a sistemului judecătoresc nu este un capitol cum ar fi – Asigurarea cu spațiu locativ a judecătorilor. Și noi atunci de-atâta și am venit la Consiliu[l municipal Chișinău] cu o adresare, prin care am rugat ca, ținând cont că suntem bugetari și că nu sunt prevăzuți bani…”, explică Ion Druță motivul care a stat atunci la baza cererii de a scuti CSM-ul de plata arendei.

„Noi am avut rugămintea și a CSM-ului, și a judecătorilor, și a Primăriei, ca să soluționăm cauza dată într-un fel”, continuă Druță. „La început noi credeam că o să putem noi, asociația, [să plătim], […] fiindcă noi eram o asociație obștească și fiecare membru plătea un procent din salariu. Adică noi aveam ceva bani. Dar atunci ni s-a dat [spre plată] o sumă enormă și noi nu am putut [s-o achităm], de atâta și am făcut adresarea asta la Consiliul municipal”, conchide fostul președinte al Asociației Judecătorilor.

PROCESUL DATORIEI
După ce, în 2018, procesul privind încasarea datoriei intentat de Primărie împotriva CSM-ului a fost reluat, acesta nu a înregistrat practic niciun progres. Toate cele 15 ședințe stabilite de atunci au fost constant amânate, iar următoarea confruntare dintre părți ar urma să aibă loc abia la toamnă.

Însă CSM nu a mai așteptat să se pronunțe instanța și și-a asumat datoria. Conform datelor furnizate de Direcția funciară a Primăriei Chișinău, începând cu 2021, CSM a virat în bugetul municipal 1,8 milioane de lei – plata pentru arenda terenului, pentru perioada 2016-2021.

În rezultat, „cred că deja o să trebuiască să ne revedem poziția [în proces]”, ne-a declarat Valerii Bogdan, șeful Direcției asistență juridică a Primăriei Chișinău.

ÎN PARAGINĂ 
De la decizia municipalității din 2014, terenul de la Ciocana a stat în paragină patru ani, timp în care contractul de arendă deja expirase, blocurile judecătorilor fiind pe atunci abia la etapa de proiectare. Și, chiar dacă CSM nu mai avea niciun drept asupra terenului, constată Curtea de Conturi, autoritățile locale i-au eliberat autorizația de construcție, lucrările demarând în scurt timp.

Cam în aceeași perioadă în care au demarat lucrările, doritorii de a obține un apartament în blocurile de la Ciocana și-au depus dosarele la CSM. Iar bătălia pentru o locuință la preț simbolic a fost acerbă și a durat câțiva ani.

Conform unor documente intrate în posesia noastră, în iulie 2021 CSM a respins peste 250 de cereri de la angajații din sistem, dintre care 55 erau judecători, pe motiv că nu întruneau criteriile de selecție.

În ce privește lista beneficiarilor, CSM a ținut-o în secret chiar și față de angajații din sistem, astfel încât nici aceștia nu cunosc exact numărul și numele colegilor care au contractat apartamente în complexul de la Ciocana.

.

BENEFICIARII

Acum câteva luni, președinta Maia Sandu a refuzat să prelungească mandatele a 13  judecători, pe motiv că „ei nu merită”, după cum a rezumat ea, într-o emisiune la TV8. Printre cei 13 se numără și patru magistrați pe care i-am identificat drept beneficiari de apartamente la preț preferențial în blocurile de la Ciocana. E vorba de Lucia Bagrin, Dragoș Crigan, Victoria Hadîrca și Iurie Movilă.

Se cere de menționat faptul că decizia șefei statului nu este definitivă. În cazul în care CSM va propune repetat candidaturile lor, atunci Maia Sandu va fi obligată să-i numească în funcție „pe viață”.

„ARGUMENTE TELEVIZATE”
Victoria Hadîrca a devenit judecătoare în Chișinău în 2014, iar patru ani mai târziu a fost reținută în așa-numitul „Dosar al magistratelor”. Acuzată de trafic de influență și suspendată din funcție, în primăvara lui 2021 este achitată și revine în sistem. În același an, contractează un apartament de circa 65 de metri pătrați în blocurile judecătorilor de la Ciocana. O costă 27 de mii de euro, față de 60 de mii, cât e prețul de piață.

Tot în 2021, Hadîrca devine singura proprietară a unui apartament de aproape 70 de metri pătrați din centrul Chișinăului. Din 2012, ea deținuse jumătate din locuință, cealaltă jumătate fiind a părinților, care i-au și donat-o în octombrie anul trecut. În același bloc, amplasat în preajma Academiei de Științe, Hadîrca deține încă din 2013 și două încăperi auxiliare, cu suprafața totală de 14 metri pătrați.

În trecut, actuala magistrată a mai avut un apartament de 45 de metri pătrați în sect. Botanica al capitalei. L-a cumpărat în 2008, pe când avea 24 de ani și era șefă de secție la Institutul Naţional al Justiţiei, instituție care pregătește viitorii procurori și judecători. L-a vândut exact un an mai târziu, chiar înainte de a începe cursurile de formare ca judecător.

Am sunat în repetate rânduri la numerele de telefon de serviciu, precum și la cel mobil, dar nu am reușit să luăm legătura cu Hadîrca. Respectiv, i-am transmis mai multe întrebări în scris, însă, până la publicarea acestui material, așa și nu am primit un răspuns de la ea.

*

Judecătoarea Lucia Bagrin a fost numită în funcție în 2016, după ce, doi ani mai devreme, a fost vizată într-un apel public, iar președintele Nicolae Timofti i-a respins candidatura, de rând cu câțiva colegi, pe motiv „că aceste persoane nu corespund rigorilor Codului de etică al judecătorului”.

Atunci, în 2014, a participat la un concurs privind ocuparea unor funcţii vacante de judecător, iar „pe motivele refuzului [președintelui Timofti] am depus explicații scrise la CSM”, explică acum Bagrin. Deja în 2016, „având la bază aceleași acte și materiale prezentate de mine și acumulate de organele de resort, în aceleași circumstanțe, ca urmare a participării la un nou concurs”, accentuează magistrata, a și fost numită în actuala funcție.*

Din anul în care a devenit judecătoare în Chișinău, Bagrin a început să declare că folosește un apartament de 70 de metri pătrați. Locuința se află în sect. Ciocana al capitalei și e deținută de părinții magistratei, care locuiesc într-un orășel din nordul țării. Aceștia au cumpărat apartamentul din capitală încă în 2001, cu mult înainte ca Lucia Bagrin să devină judecătoare.

În blocurile de pe bd. Mircea cel Bătrân, Bagrin a optat pentru un apartament de 74 de metri pătrați, care o costă 31 de mii de euro. „Eu deja am înregistrat [la Cadastru], ca bun imobil viitor, apartamentul de pe Mircea cel Bătrân, dar apartament în Chișinău eu nu dețineam nici la momentul depunerii cererii, nici la momentul înregistrării [apartamentului la preț preferențial]”, a ținut să puncteze magistrata.

Despre refuzul Maiei Sandu de a-i prelungi mandatul de judecătoare: Așteptăm procedurile legale, care sunt prevăzute de lege. Mai exact, timpul o să arate și o să vedeți tot.

*

Fiul unui fost procuror, Dragoș Crigan a devenit judecător în Chișinău în 2017. Din același an el a început să declare constant că locuiește în casa părinților, un imobil impunător din sect. Centru al capitalei.

Între timp, magistratul se însoară și, în 2021, cuplul se mută într-un apartament de aproape 90 de metri pătrați din sect. Buiucani al capitalei. Proprietarul locuinței – socrul magistratului. „Exact, el este tatăl soției”, ne-a confirmat magistratul.

Tot în 2021, Crigan contractează un apartament de 69 de metri pătrați în blocurile judecătorilor de la Ciocana. Noua achiziție îl costă mai puțin de 30 de mii de euro.

Despre refuzul Maiei Sandu de a-i prelungi mandatul de judecător: E decizia dumneaei, cum să o comentez. E dreptul ei constituțional. Dumneai a făcut rost de atribuțiile pe care le are și deja urmează ca CSM să decidă, în cazul în care să trimită repetat candidatura mea sau nu. 

*

Iurie Movilă e judecător la Orhei din 2017, iar spre finele aceluiași an a depus cerere la CSM pentru dreptul de a contracta un apartament la preț preferențial.

Tot în 2017, el a intrat în posesia unui apartament de 44 de metri pătrați din sect. Rîșcani al capitalei. L-a obținut în baza unei decizii de judecată și l-a vândut peste trei ani, cu 300 de mii de lei.

Însă totul a început „în anul 2014, dacă nu greșesc”, explică Movilă, când „am cumpărat niște drepturi litigioase de la o companie. […] Era vorba despre un drept de ipotecă, un contract de ipotecă”. Iar „pe atunci nu eram judecător, și nici candidat la funcția de judecător. Eram audient la Institutul Național al Justiției”, accentuează actualul magistrat.

Între timp, în 2019, și-a cumpărat unul ceva mai mare, tot în Chișinău, cu aproape 600 de mii de lei. „Și sunt beneficiar al proiectului Prima Casă, Prima Casă 2 și Prima Casă 3. Beneficiez și de compensații lunare de la stat”, menționează Movilă.

Deja în 2021, a contractat și un apartament în blocurile judecătorilor de la Ciocana. De data aceasta, a optat pentru 88 de metri pătrați, care îl costă 37 de mii de euro.

Despre refuzul Maiei Sandu de a-i prelungi mandatul de judecător: Exact după ce am aflat, […] am mers la Agenția Servicii Publice și am solicitat un cazier judiciar detaliat. […] Este unul curat. Nu am figurat în nicio cauză penală, cum este indicat în scrisoare[a Maiei Sandu], și e clar că mă consider nevinovat. Pentru mine, ca pentru mulți alții, probabil, a fost o decizie surprinzătoare. 

La fel, pot să vă spun că am solicitat de la Președinție să-mi fie furnizată informația privind cauzele penale în care sunt vizat și statutul meu procesual și dacă [ele] au avut până acum finalitate și dacă am fost declarat culpabil sau vinovat de săvârșirea unei infracțiuni. […] [Răspuns încă] nu am primit și a trecut, de fapt, și termenul legal. Însă, văzând cum politicul joacă festa sistemului judecătoresc, nu am să contest. […] Probabil că ei vor veni cu argumente televizate, precum o fac de fiecare dată.

„IMEDIAT AM VÂNDUT”
O situație oarecum similară e și la Eugeniu Beșelea. Fost procuror în Ungheni, în 2017 el devine judecător în Chișinău. În același an, familia magistratului solicită de la CSM acordarea unui apartament preferențial, „pentru că și eu, și soția, suntem din sistem; eu sunt judecător din 2017, iar soția e asistent judiciar”, explică Beșelea.

Dar pentru că un răspuns de la comisia de selecție a CSM întârzia să apară – „deja noi credeam că acolo nu o să mai fie nimic, fiindcă era vorba de niște litigii cu terenul” – magistratul a investit 44 de mii de euro în construcția unui apartament în care locuiește și în prezent. Noua locuință are 71 de metri pătrați și e situată în sect. Buiucani al capitalei.

Dar când, într-un final, „am aflat că primim apartament la preț preferențial, și el e cu trei odăi, noi [acum] suntem în două, corespunzător, am împrumutat de la rude, am mai luat alt credit, ca să ne mărim spațiul, având în vedere că avem doi copii”, motivează Beșelea. Apartamentul contractat de magistrat în blocurile de la Ciocana are 88 de metri pătrați și îl costă 37 de mii de euro.

*

Dmitrii Fujenco, judecător la Curtea de Apel Comrat, și-a ales și el un apartament de 88 de metri pătrați în complexul de la Ciocana. „Eu am avut planuri, am avut o ambiție, să încerc să ajung judecător la Curtea Supremă de Justiție, ceea ce prevedea că familia mea o să stea cu mine, la Chișinău”, ne spune magistratul condițiile în care a ajuns să solicite un apartament preferențial în capitală.

Doar că modul în care el a ajuns să fie inclus în lista beneficiarilor pare destul de confuz, din moment ce, până în august 2021, el a fost proprietarul unui apartament de 50 de metri amplasat pe bd. Moscova din capitală. Fujenco l-a cumpărat încă la mijlocul anilor ‘90 și l-a vândut anul trecut, cu 35 de mii de euro.

Potrivit judecătorului, el a solicitat o locuință preferențială și în cadrul proiectelor anterioare desfășurate de CSM, dar a fost respins. „Pentru mine era foarte simplu să vând apartamentul [de pe bd. Moscova] și să scriu cerere, dar eu nu eram sigur că o să fiu acceptat pe viitor, și rămân[eam] și fără apartament, și neacceptat”, explică Fujenco.

Respectiv, când a depus, „undeva în 2017”, din nou cerere, a ținut să precizeze că e „pentru îmbunătățire”, pentru că „apartamentul pe care eu l-am avut, cu două odăi, încă de pe timpul studenției, […] nu era destul ca să trăim acolo [cu familia] permanent”. „Apropo, după ce a fost acordată această posibilitate (de contractare a unui apartament în complexul de la Ciocana – n.r.), eu imediat am vândut acel apartament cu două odăi”, a ținut să puncteze Fujenco, iar banii obținuți i-a investit în apartamentul preferențial.

Înainte de această tranzacție, familia magistratului a mai înregistrat una – a vândut și un apartament de 70 de metri pătrați pe care îl avea în or. Cahul, localitate în care Fujenco a lucrat judecător mai bine de 10 ani. Prețul tranzacției – aproape 50 de mii de euro.

„Am vândut acest apartament în scopul procurării” unei case nefinisate, ne spune Fujenco, pas la care s-a decis pe când nu avea „nicio speranță că o să se primească ceva cu apartamentul” din blocurile de la Ciocana. Noua casă a judecătorului e amplasată în or. Cahul, are circa 200 de metri pătrați și l-a costat pe magistrat aproape 130 de mii de euro.

„Am candidat la Curtea Supremă de Justiție și am fost respins. [Aceasta] Nu înseamnă că [mi-]am pierdut speranța, dar acum stau la răscruce. Vom vedea cum va fi pe viitor – ori rămân la Cahul, ori la Chișinău. […] Că asta e vorba de concurs, nu depinde doar de voința mea”, a conchis Fujenco.

„REVENIȚI CU ALT GEN DE ÎNTREBĂRI”
Eugeniu Pșenița e judecător în Edineț din 2003, instanță la care lucrează până în prezent. Altfel spus, dintre toți cei 45 de magistrați identificați de noi, el se află la cea mai mare distanță de Chișinău. Mai exact, la 200 de kilometri.

În blocurile judecătorilor de la Ciocana, el a ales un apartament de vreo 66 de metri pătrați, conform calculelor noastre, și îl costă circa 28 de mii de euro. Achiziția nu e singura tranzacție a magistratului care a marcat anul 2021.

În toamna anului trecut, familia Pșenița a vândut cu peste un milion de lei un apartament de 99 de metri pătrați deținut în or. Edineț încă din 2011. Peste o zi are loc o nouă tranzacție, practic de aceeași sumă, doar că deja în sens invers – fiul mai mic al judecătorului, la acel moment student în anul I la Universitatea de Stat din Moldova, cumpără tot în Edineț o casă cu suprafața totală exterioară de aproape 300 de metri pătrați.

„Informația asta pentru mine e fleac. Eu, sincer, nu mă axez să memorizez așa tip de informație”, a reacționat Pșenița, când am încercat, pentru început, să precizăm perioada în care a depus cerere la CSM pentru acordarea unui apartament la preț preferențial, precum și cea în care a fost anunțat că se regăsește în lista beneficiarilor. Ulterior, a invocat că se află în concediu și ne-a îndemnat scurt: „Dacă puteți, reveniți la finele lunii august, cu alt gen de întrebări”.

*

Fost procuror în Bălți, Ghenadie Eremciuc a trecut de la acuzare la judecare în 2014. De atunci, continuă să activeze la Sediul central al Judecătoriei Bălți.

În complexul de la Ciocana, Eremciuc a contractat un apartament de 64 de metri pătrați, la preț de 27 de mii de euro. La nord, el deține o casă de 200 de metri pătrați, construită în 2003. E amplasată în satul Elizaveta, la 11 kilometri distanță de or. Bălți.

Începând cu anul 2000, familia Eremciuc a cumpărat constant terenuri extravilane și agricole, acumulând o suprafață totală de 26 de hectare, conform declarației de avere a magistratului pentru 2021.

„Sunt în concediu. Vă rog frumos, nu mă deranjați”, s-a rezumat să ne spună Ghenadie Eremciuc, după ce i-am explicat că îl sunăm în legătură cu apartamentul contractat în complexul de la Ciocana.

*

De la mijlocul anilor ‘90, Dumitru Gherasim a activat constant la Judecătoria Bălți, mai târziu fiind numit de trei ori consecutiv și președinte al instanței. În Bălți, unde a devenit, în 2020, cetățean de onoare al municipiului, el deține un apartament de 68 de metri pătrați, privatizat în 2006, și trei spații comerciale, cu o suprafață totală de 150 de metri pătrați, unde își are sediul cabinetul de avocatură al soției sale.

În blocurile judecătorilor de la Ciocana, Gherasim și-a ales un apartament de 70 de metri pătrați. El ne spune că „nu am avut noi planuri definitive, dar a fost o discuție, ca să trecem [cu traiul] în capitală”. Mai ales că, în 2020, a și încercat să ajungă judecător la Curtea Supremă de Justiție, dar fără succes.

Gherasim a contractat apartamentul preferențial în octombrie 2021 și, nici două luni mai târziu, a depus cerere de demisie. „Vârsta nu e în favoarea mea, […] din motivul ăsta am decis [să plec]”, ne-a explicat Gherasim. Peste câteva zile, CSM i-a acceptat demisia, iar spre finele anului președinta Maia Sandu l-a eliberat oficial din funcție.

* Alineat adăugat la 25 august 2022, după ce judecătoarea a ținut să explice contextul refuzului și, ulterior, a numirii în funcție.  

Nicolae CUȘCHEVICI
Liudmila HIȚUC și Maria DOAGA (studente USM)

Fact-checking: Dumitru BACIU
Ilustrație video: Roman FILIPPOV

---

Din aceeași serie:
Agenți imobiliari în robe
Judecătoarea Lupașco: Apartamentele-fantomă
Apartamente cu discount pentru copiii judecătorilor
Judecători la bloc

---

Articol publicat în cadrul proiectului „Enhanced accountability of justice system representatives through investigative reporting” realizat de RISE Moldova, cu sprijinul financiar al Ambasadei SUA în Moldova. Opiniile exprimate în cadrul proiectului aparțin autorilor acestuia și nu corespund neapărat celor ale Ambasadei SUA în Moldova.

---

---

Preluarea articolelor de pe www.rise.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. În mod obligatoriu, trebuie citată sursa și autorul informației, iar în cazul portalurilor informaționale trebuie indicat și linkul direct la sursă. Preluarea integrală se poate realiza doar în condițiile unui acord încheiat cu RISE Moldova. Materialele de pe platforma on-line www.rise.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din R. Moldova.

---

RISE LEAKS