Uzina Topaz din Chişinău, parte a unei corporaţii din industria militară din Rusia aflată sub sancţiuni internaţionale, a devenit în ultimele săptămâni ţinta unor lupte publice pentru control şi preluarea activelor. Acestea sunt duse în instanţe, în mass-media , dar şi în culise. 

Ţinta luptelor, în care sunt implicaţi câţiva oameni de afaceri din Republica Moldova, sunt activele întreprinderii, în special terenul de peste 3,5 hectare amplasat într-o zonă strategică din capitală și estimat în 2021 la circa 145 de milioane de lei.  

Prima a ieşit în public Inna Linnic, administratoare aparentă a întreprinderii, care în anterior a refuzat să discute cu RISE Moldova. În trecut, ea a fost funcţionară în administraţia separatistă de la Tiraspol şi se află sub sancţiunile impuse de Ucraina.

Pe 2 mai 2025, în cadrul unei conferinţe improvizate la bariera de la intrarea pe teritoriul Topaz, Inna Linnic a anunţat că nu i se permite accesul în uzină.

Fluturând cu extrasele de la Agenţia Servicii Publice (ASP), care arătau că ea este în continuare şefa uzinei, Linnic a acuzat de comportament „inadmisibil” un grup de persoane care au preluat controlul asupra uzinei, menţionând în acest sens nume precum Yuksel Maxim Onur, Oscar Vaisman și Elena Organ. 

Conferinţa de presă improvizată era monitorizată şi filmată din spatele barierei de doi directori adjuncţi ai uzinei. Unul dintre ei, Dmitri Terzi, chiar a acuzat-o pe Linnic de faptul s-ar face vinovată de aducerea uzinei în prag de faliment.

„În condiţiile în care proprietarul este sub sancţiuni, iar din anul 2022 uzina nu poate exporta producţia în Federaţia Rusă, ce puteam face eu?”, a răspuns retoric Inna Linnic.

Peste câteva zile de la conferinţa improvizată în holul Topaz, în faţa presei au ieşit Rauf Mamedov, vicedirectorul uzinei, și avocata Elena Organ, care au acuzat-o pe Inna Linnic că ar fi orchestrat un plan de preluare ilegală a întreprinderii, prin intermediul unor cereri de insolvență nefondate. 

Datele publice arată că uzina s-a aflat în procedură de insolvabilitate din februarie 2024 şi până la finele lunii februarie 2025, procedura fiind iniţiată în baza cererii depusă de o companie controlată de familia Baciu, care deţine reţeaua de magazine de electrocasnice „Bomba”.

Totodată, avocata Elena Organ a specificat că Inna Linnic, a fost notificată despre încetarea mandatului său. „Doamna Linnic nu este administratoare din 2023. Ea a predat benevol tot: și bunurile, şi ştampila, şi documentele corporative, dar umblă şi face mişmaşuri şi bulversează societatea. O face nu pe degeaba”, acuză avocata.

ACŢIUNILE TOPAZ, LICITATE LA MOSCOVA
După ce a ajuns sub sancțiunile SUA, ODK a întreprins mai multe tentative de a scăpa de pachetul de 97,72% de acţiuni ale Topaz. Iar în toamna lui 2023, îl vinde în cadrul unei licitaţii organizate la Moscova cu aproape 1,7 miliarde de ruble ruseşti (circa 16,8 milioane de dolari). Însă tranzacţia nu a obținut avizul Chişinăului, pentru că, așa cum cere legea, ea trebuia să fie aprobată de Consiliul pentru promovarea proiectelor investiţionale de importanţă naţională. 

Peste un an, ODK organizează o nouă licitaţie, la un preţ de peste un miliard de ruble ruseşti (circa 12 milioane de dolari). Portalul specializat rt-capital.ru, unde a fost anunţată licitația, nu menţionează dacă aceasta a avut loc şi cu ce s-a finalizat.

O publicaţie rusească a indicat câştigătorul licitaţiei – Yuksel Maxim Onur, la un preţ de circa două ori mai mic – 538,17 milioane ruble ruseşti (aproximativ 6 milioane de dolari). Informaţia despre semnarea tranzacţiei însă lipseşte.

Extrasele din registrele din Rusia, dar şi rapoartele ODK, dau informaţii contradictorii. De exemplu, în raportul ODK pentru anul 2023, Topaz apare doar ca o uzină care se află în regiunea transnistreană, deși în realitate se află în Chișinău, şi cu mențiunea: „De vânzare”.

În raportul contabil pentru anul 2024, dar şi în extrasul din registru rus al companiilor Spark, în lista întreprinderilor afiliate ODK apare doar uzina Pribor din Bender. De Topaz nici pomină. Detalii AICI

Totodată în extrasele oficiale emise de ASP este indicat că beneficiarul efectiv este nedeclarat.

Am solicitat comentarii de la ODK privind aceste neclarități, dar un răspuns nu am primit. Iar Inna Linnic spune că nu a discutat cu administraţia ODK din anul 2024 şi nici nu a fost informată de corporaţia rusească despre schimbarea proprietarului.

NOUL PROPRIETAR ESTE VECHI?
În primăvara acestui an, la câteva luni de la ultima licitație, are loc şedinţa Consiliului de administraţie al Topaz, membrii căruia sunt toţi angajaţi ai ODK, care a decis să numească o nouă conducere a uzinei, în frunte cu Yuksel Maxim Onur, ca director general, şi Oscar Vaisman, ca adjunct al directorului general.

Ulterior, pe 14 aprilie 2025, are loc o adunare generală a acționarilor Topaz la care se decide prelungirea mandatelor membrilor Consiliului de administrație al uzinei.

Avocata Elena Organ a precizat pentru RISE Moldova că Yuksel Maxim Onur şi Oscar Vaisman doar reprezintă noua conducere a uzinei. În ce privește proprietarul Topaz, ea ne-a recomandat să ne adresăm autorităţilor, căci „un pachet atât de mare de acţiuni nu poate fi vândut pe sub masă”.

Datele ASP arată că acţionar majoritar al uzinei Topaz este în continuare ODK, fapt consemnat și în declaraţia semnată de Yuksel Maxim Onur privind beneficiarul efectiv al Topaz, unde e precizat că 97,7% din acţiunile Topaz sunt deţinute de ODK, controlată de corporaţia rusă de stat Rostec, care, la rândul ei, este deținută de statul rus. Detalii AICI

CINE SUNT YUKSEL MAXIM ONUR ŞI OSCAR VAISMAN
Numele lui Yuksel Maxim Onur, în calitate de director general al Topaz, a apărut pentru o perioadă scurtă şi pe pagina web a uzinei, care acum nu mai este activă. Detalii AICI

Originar din Briceni, Yuksel Maxim Onur (34 de ani) nu deţine active în Republica Moldova. 

Cât despre Oscar Vaisman (72 de ani), acesta este fondator la patru companii din Moldova (Sports World SRL, U-Tur-Dixi SRL, Depozit Vamal SRL şi Antari SRL), administrator la cinci firme şi şef al Uniunii Profesionale a Agenţiilor de Turism.

Datele disponibile arată că firmele lui Vaisman nu s-au remarcat prin activităţi economice importante şi profitabile în ultimii ani: niciuna dintre cele patru nu a raportat venituri şi doar una avea, în 2023, persoane angajate. În același timp, o companie administrată de Vaisman deţine un imobil de 505 metri pătraţi pe teritoriul Stadionului Republican din Chișinău şi urmează să primească despăgubiri de la Guvern pentru expropriere.

La telefonul de contact identificat ca al administratorului uneia dintre companiile lui Vaisman a răspuns avocata Elena Organ. Aceasta ne-a declarat că Yuksel Maxim Onur şi Oscar Vaisman vor ieşi în faţa presei la momentul pe care-l vor considera ei oportun.

PROPRIETARUL ODK, FĂRĂ DREPT DE VOT 
Chiar dacă primeşte deja şi salarii, noua conducere a Topaz nu apare în registrele oficiale. Și asta pentru că ASP a refuzat să înregistreze modificările în dosarul companiei. Motivul invocat: ei s-au adresat peste termenul de 30 de zile prevăzut de lege pentru înregistrarea noii conduceri. 

La fel, ASP a invocat şi un proces-verbal al Consiliului pentru promovarea proiectelor investiţionale de importanţă naţională care a suspendat dreptul de vot al ODK, în calitate de acționar al Topaz, precum și dreptul de convoca și desfășura adunări generale ale acționarilor, de a introduce chestiuni în ordinea de zi sau de a propune candidați pentru membrii organului de conducere.

Consiliul pentru promovarea proiectelor investiţionale de importanţă naţională luase această decizie încă în octombrie 2023, când ODK a scos la licitație și a vândut acțiunile deținute la Topaz fără a obține o aprobare prealabilă. În consecinţă, ASP a conchis că adunarea acționarilor din această primăvară nu a fost în drept să adopte hotărâri şi a decis să refuze înregistrarea noii conduceri a uzinei, precum și a membrilor Consiliului de administrație.

Ion Iordachi, şef al Direcţiei investiţii şi mărfuri strategice din cadrul ASP, a precizat că nici ODK, nici uzina Topaz, nu a depus vreo solicitare privind aprobarea de către Consiliul pentru promovarea proiectelor investiţionale de importanţă naţională a unor modificări în conducere sau în structura de acţionariat.

CINE SE LUPTĂ PENTRU TOPAZ?
În condiţiile în care dreptul de vot al ODK este suspendat, acum schimbarea conducerii Topaz poate fi decisă de restul acţionarilor, care deţin doar 2,28% din acţiuni. În acest caz, cel mai mare acţionar este Vitalie Bocan, care deţine o cotă de 1,21%. 

Bocan este asociat la două mici firme, pe care le administrează. El a refuzat să discute despre cazul Topaz. „Toate întrebările, vă rog, la avocatul Elena Organ”, ne-a sugerat omul de afaceri. 

Pentru 6 iunie este convocată o nouă adunare generală extraordinară a acţionarilor, iar pe ordinea de zi figurează că Vitalie Bocan ar urma să fie ales preşedintele adunării, iar Yuksel Maksim – administrator al uzinei pe un termen nedeterminat. Totodată ar urma să fie reconfirmate deciziile Consiliului de Administraţie din 6 martie 2025 şi cele ale AGA din 14 aprilie.  

Vitalie Bocan mai este membru în Consiliul de administraţie la uzinei de pompe submersibile din Chişinău „Hidropompa”, deţinută de Victor Slivinschi . Ultimul a apărut în presă ca noul proprietar al uzinei Topaz. 

Slivinschi a precizat pentru RISE Moldova că, în trecut, într-adevăr s-a interesat de acest activ, dar neagă categoric informaţiile precum că el ar fi persoana care a preluat controlul asupra uzinei.

„Noi deja am depus cerere la Consiliul de presă şi în instanţă, pentru calomnie şi informaţie falsă. …. Nu există nici un fel de date factologice sau careva dovezi… Nu am absolut nicio tangenţă cu Topaz-ul”, ne asigură el.

În afară de Slivinschi, anterior au mai fost menţionate și numele altor oameni de afaceri care ar fi interesați de preluarea controlului asupra uzinei Topaz, cum ar fi Arcadie Topalo şi Mircea Baciu, Aceștia controlează două dintre cele mai rețele de comerţ cu electrocasnice din Republica Moldova. 

În cazul lui Topalo, acesta, prin intermediul avocatului său, a negat categoric informaţia că ar avea în plan preluarea uzinei sau că ar fi implicat în cele ce se întâmplă la Topaz. Cât despre proprietarul Bomba, apoi firmele afiliate lui sunt principalii creditori ai uzinei şi una dintre acestea a şi solicitat în 2023 iniţierea procedurii de insolvenţă.

DOSAR PE „INSOLVENȚĂ FICTIVĂ”
În toamna anului 2024, Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) a anunțat despre inițierea unei anchete penale privind insolvabilitatea Topaz, patru persoane fiind bănuite de abuz de serviciu și insolvabilitate fictivă. 

„Doi din bănuiți sunt un bărbat și o femeie din conducerea întreprinderii mixte”, anunțau procurorii, „iar alți doi – un bărbat și o femeie – din conducerea unei companii din Moldova, care a solicitat în instanța de judecată declararea insolvabilității”.

Deşi nu a dat nume şi denumiri, detaliile din comunicatul procuraturii sugerează univoc că este vorba de uzina Topaz şi conducerea ei – Inna Linnic, precum şi de familia Baciu, care ar fi solicitat declararea insolvabilității Topaz „cu scopul preluării unor active ale întreprinderii, în contextul în care întreprinderea refuzase anterior”.

Inna Linnic a confirmat că figurează într-un dosar penal privind insolvabilitatea uzinei, dar a declarat că nu a comis nicio ilegalitate. „Procesul de insolvenţă a Topaz a fost iniţiat în urma unei decizii a instanţei de judecată”, a spus ea.

Am expediat întrebări referitoare la dosar şi lui Mircea Baciu, dar, deşi ni s-a promis un răspuns în 1-2 zile, așa și nu am primit nimic.

Într-un răspuns pentru RISE Moldova, PCCOCS nu confirmă şi nici nu infirmă numele persoanelor vizate în dosar, dar precizează că „procurorii le-au atribuit statutul procesual-penal de învinuit celor patru persoane”.

„Actualmente sunt în desfășurare un șir de expertize care au fost dispuse, în vederea avansării urmăririi penale. Cercetarea penală continuă, timp în care persoanele beneficiază de prezumția nevinovăției”, mai menționează PCCOCS în răspunsul său.

Ion PREAȘCA

Editor: Nicolae CUȘCHEVICI
Fact-checking: Departamentul de Fact-checking al RISE Moldova

---

---

Preluarea articolelor de pe www.rise.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. În mod obligatoriu, trebuie citată sursa și autorul informației, iar în cazul portalurilor informaționale trebuie indicat și linkul direct la sursă. Preluarea integrală se poate realiza doar în condițiile unui acord încheiat cu RISE Moldova. Materialele de pe platforma on-line www.rise.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din R. Moldova.

---