Un inginer moldovean care locuiește la aproape 20 de minute de Chișinău era la muncă toamna trecută când bucăți din conductele de gaz care leagă Rusia de Germania au explodat. A privit atunci la televizor știrile despre explozii. A aflat după opt luni că datele din pașaportul lui românesc au fost folosite de cei care ar fi plănuit atentatul ca să închirieze un iaht în portul Rostock. A primit informația prima dată nu de la autorități, ci de la jurnaliștii RISE Moldova. 

FURTUL DE IDENTITATE

În noaptea de 26 septembrie 2022, la trei dintre cele patru gazoducte Nord Stream 1 și Nord Stream 2 au fost detectate explozii. Conductele legau Rusia de Germania pe sub Marea Baltică și reprezentau principala cale de livrare de gaze naturale rusești către Uniunea Europeană. 

Rusia, SUA și Ucraina au negat orice implicare. Autoritățile de securitate din Germania, Danemarca și Suedia au început să investigheze, după ce au anunțat oficial că e vorba de un act de sabotaj. 

Una dintre pistele anchetatorilor germani a dus spre un grup de 5 bărbați și o femeie care au închiriat iahtul Andromeda și ar fi transportat explozibil în regiunea avariată din  Marea Baltică. Unul dintre bărbații din echipaj a folosit datele personale dintr-un pașaport român la îmbarcarea pe iaht. 

Autoritățile germane au transmis datele obținute autorităților române. Așa l-au identificat pe Ștefan Marcu, un moldovean cu cetățenie română care locuiește în satul Goianul Nou, la 20 de minute distanță de Chișinău. 

Numele lui Ștefan apăruse deja în presa din România în mai 2022, citând investigația germană Sueddeutsche Zeitung, fără mențiunea că ar fi cetățean moldovean. Am confirmat cu ajutorul unei surse din Germania că moldoveanul Ștefan Marcu este persoana a căror date au fost folosite pe Andromeda. 

În iunie 2023, când l-am contactat prima dată pe Ștefan, nu știa că numele lui apare într-o anchetă internațională de o asemenea amploare. Bărbatul de 60 de ani nu fusese contactat niciodată de poliția germană, română sau moldovenească. A aflat prima dată de la jurnaliștii RISE Moldova. 

Despre explozia Nord Stream auzise doar la știri. Ne-a spus că, în septembrie 2022, nici măcar nu ieșise din țară. Ștefan Marcu e inginer de meserie. Sudează și montează de aproape 38 de ani instalații termohidraulice cum ar fi panourile solare ce încălzesc apa pentru locuințe.

Așa că în momentul exploziei el era la lucru. 

La opt luni de la explozie, l-am vizitat  acasă, împreună cu jurnaliștii germani de la DER SPIEGEL și ZDF, care investigau deja subiectul. 

„Să vă spun că mă simt bine că mi-a fost folosită identitatea, o să vă mint. Sunt frapat”.

Soția sa ne-a spus că n-a dormit două nopți după ce a aflat: „Noi am rămas șocați. (…) Suntem neprotejați. Cum așa cu datele tale personale din pașaport să facă așa?”. 

S-a gândit mai apoi că puteau să fie încătușați de autorități: „Puteai să mori cu cătușele astea pe mână de frică”. 

Au început să citească știrile publicate în România pe care le-am trimis. Pe Ștefan l-a liniștit faptul că poliția germană anunța că în ziua exploziei adevăratul Ștefan Marcu nu era înregistrat ca ieșit din țara sa. „S-a constatat până la urmă că e pașaport fals și eu nu sunt implicat acolo. Pentru mine e un plus că nu o să am bătăi de cap”.

Nici faptul că nu a fost contactat de poliția română sau germană nu l-a îngrijorat. „Înseamnă că s-a constatat că în timpul ăsta eu n-am ieșit din țară și au înțeles că eu n-am nici o atribuție la toată mizeria asta”. Era sigur că informația nici măcar nu a fost transmisă din România poliției din Moldova. „În România a ajuns pentru că sunt cetățean al României. Dacă avea să fie implicat pașaportul moldovenesc, atunci trebuia neapărat să se implice autoritățile moldovenești”. 

Ștefan încerca să pună cap la cap unde a folosit pașaportul român pe care l-a obținut prin 2017 și expira în octombrie 2022. Își amintește că l-a prezentat doar când mergea în statele europene în vacanță. Ultimele dăți l-a arătat în iunie 2019 în România. „Am fost la odihnă la Slănic Moldova”. I-au fost accesate datele la un hotel din România unde a fost cazat câteva zile. Cum se face de obicei la recepție.

Apoi, în septembrie același an, a plecat în vacanță în Bulgaria. A urmat pandemia, așa că n-a mai ieșit din țară. Și-a folosit ultima dată pașaportul vechi românesc pe 7 octombrie 2022, ora 19:12, la intrarea din România în Moldova. 

În acea zi a fost programat la Serviciul Public Comunitar de Pașapoarte Iași pentru a se fotografia pentru noul său pașaport român. După ce s-a fotografiat își amintește că vechiul pașaport a fost tăiat la ghișeu. După ce s-a întors acasă, l-a aruncat în sobă să ardă. Nu a păstrat nici o copie, dar din ce își amintește pașaportul urma să expire la sfârșit de octombrie 2022. „Noi cu pașapoartele și documentele în general suntem foarte atenți. Au expirat și dăm foc”, confirmă soția sa.  

În Ucraina, susține inginerul, a ajuns ultima dată în februarie 2017, la aeroportul din Odesa de unde a avut zbor în Egipt. Dar acolo a folosit pașaportul moldovenesc. „N-am avut nicio tangență cu Ucraina”. A ajuns și în Rusia. În iulie 2017. „Am avut o deplasare de lucru pe o săptămână”. Dar și acolo a fost cu pașaportul moldovenesc. 

„M-am apucat să fac o ordine în cronologie unde putea asta să se întâmple. Și sincer nu găsesc explicație”, spune Ștefan în timp ce răsfoiește niște acte. 

În cele din urmă constată că ar fi fost posibil să i se ia datele în orice loc. „Iată tu dai pașaportul la poliția de frontieră. Pe dânsul nu-l costă nimic să facă o fotografie la datele personale, dacă are intenții rele. Aici e factorul uman (…)Depinde de intenții. Dar cu siguranță l-am prezentat mereu unde s-a cerut”. 

Pașaportul prezentat pe iahtul Andromeda nu-l arăta de fapt pe Ștefan Marcu,  inginerul de 60 de ani din Moldova, ci pe un tânăr Valerii K, de 26 din Dnipro, Ucraina, care ar activa în Brigada blindată 93 a armatei ucrainene, potrivit informațiilor obținute de jurnaliștii germani. Datele din pașaportul vechi a lui Ștefan Marcu au fost folosite pentru a crea o identitate falsă. 

Jurnaliștii SPIEGEL au ajuns în Ucraina în blocul de locuit unde este înregistrat Valerii K reușind să discute scurt cu bunica lui. Femeia a confirmat că Valerii se află în armată, nu știe unde și că a vorbit cu el ultima dată cu câteva luni în urmă. A mai declarat că Valerii K nu s-ar fi putut afla la bordul Andromeda pentru că nu are un pașaport străin ce i-ar permite asta. 

O vecină a povestit că Valerii a mers și la școală și a lucrat împreună cu fiul ei pe un șantier naval din Turcia cu câțiva ani în urmă. După care Valerii s-ar fi angajat să transporte migranți peste Mediterană cu o barcă cu pânze. Operațiunea a fost oprită și ucrainenii implicați au fost arestați. Totuși vecina crede că Valerii nu a fost implicat. 

Valerii K are doar un cont pe Vkontakte cu prezență limitată. Este un urmăritor al Organizației de Tineret VGO Sokil, care oferă tinerilor antrenament în trageri și scufundări. Pe cel mai recent profil este înregistrat cu numele Cecen din Dnipro conectat la un număr de telefon. Prin aplicația Getcontact, unde putem vedea numele sub care este salvat un număr în listele de contacte ale altor persoane, găsim și „K. Brigada 93”.  

Partenera lui Valerii, cu care are un fiu, nu mai locuiește în Dnipro, ci în orașul german Frankfurt. Trăiește într-un bloc cu mai mulți refugiați ucraineni, inclusiv mai multe rude ale lui Valerii K. În luna mai, poliția germană le-a percheziționat apartamentul. O mostră de ADN de la fiul lui Valerii a fost comparată cu urmele găsite pe Andromeda. Nu s-a depistat nici o asemănare. Femeia a declarat pentru SPIEGEL : „Suntem o familie simplă. Nemții ne-au salvat. De ce am vrea să le facem rău?”. 

Când i-am arătat poza lui Valerii care i-ar fi folosit identitatea, Ștefan ne-a spus că nu-și amintește să-l fi văzut vreodată. Nici numele pe care i l-am spus nu îi sună cunoscut, deși este des întâlnit și în Moldova. În schimb, ne-a întrebat cum a fost posibil ca un tânăr de 26 de ani să-i fi folosit identitatea,  inclusiv data, luna, anul nașterii, iar persoana care a verificat pașaportul să nu observe diferența mare de vârstă dintre ei. 

Cel mai probabil, susțin sursele germane, persoana care i-a furat identitatea lui Ștefan a folosit doar numărul său din pașaport, falsificând anul nașterii și celelalte date personale. Nu este însă clar dacă echipa de sabotori nu a lăsat intenționat urme care să-i conducă apoi pe investigatori spre tânărul ucrainean. 

Politicienii și Procuratura Federală din Germania nu pot declara oficial că sabotajul a fost controlat de Ucraina: „Ancheta este încă în desfășurare și o mare parte din ea este încă sub acoperire”. 

ÎMBARCAREA

Ștefan Marcu se afla în Moldova și în după-amiaza zilei de 6 septembrie 2022, când grupul de 5 bărbați și o femeie au urcat la bordul iahtului de producție germană Andromeda în  portul Rostock. 

Iahtul are o lungime de 15 metri, cinci cabine, trei latrine și un motor de 75 de cai putere. A fost închiriat pentru câteva săptămâni de o companie aparent de turism din Polonia, fondată în 2016 de doi ucraineni. Potrivit registrului comercial polonez, compania își are sediul într-o clădire din cartierul Powisle din Varșovia, unde sunt înregistrate peste 100 de companii. 

Potrivit versiunii lansate de anchetatorii germani, iahtul ar fi fost folosit pentru a pune explozibili pe conducta Nord Stream care trece pe sub Marea Baltică.

Echipajul celor șase a fost format din căpitan, doi asistenți, o doctoriță și doi scafandri. Toți au folosit identități false care nu au fost făcute publice, arată mai multe investigații ale jurnaliștilor germani. Căpitanul portului din Wiek, unde echipajul a făcut prima escală de la pornire, le-a confirmat jurnaliștilor SPIEGEL că își amintește de grupul de șase persoane. El a umplut rezervorul de combustibil. 

Potrivit unui raport de constatare al autorităților germane obținut de Der SPIEGEL, iahtul a fost returnat fără să fi fost curățat. Iar anchetatorii germani au găsit ulterior, când au făcut percheziții la birourile Mola Yachting, de unde a fost închiriată Andromeda, pe masa din cabină urme de octogen, un explozibil care funcționează și sub apă. 

Curățarea iahtului înainte de întoarcere este obligatorie. Anume lăsarea urmelor de către echipaj a lăsat loc de mai multe interpretări. Potrivit anchetatorilor, Mola încă nu curățase barca înainte de a o depozita pentru iarnă, iar sabotorii au fost ultimii oameni care au închiriat vasul. 

Procurorul general german a comandat o expertiză care să investigheze dacă un asemenea iaht poate fi folosit pentru plasarea explozibilului și nu ar avea nevoie de o navă mult mai mare. La mijlocul lunii iunie, evaluarea expertului arăta că: „Da, este posibil și cu un iaht de genul”. 

Ștefan nu a văzut iahtul la bordul căruia i-a fost folosită identitatea. Când i-am arătat poza a glumit că seamănă cu vasul de pe care a făcut el diving în Egipt și Turcia acum câțiva ani. Atunci a fost prima dată în viață când a făcut scufundări. „La 5 metri m-am scufundat. Ca amator”. 

Apoi s-a gândit la faptul că pentru a pune dinamită pe un gazoduct la o adâncime de 80 de metri în mare trebuie o pregătire specială. „Nu te duci să o pui pe un stâlp undeva acolo”.

SE INVESTIGHEAZĂ

Exploziile Nord Stream au avut loc la 80 de metri adâncime. Chiar dacă urmele duc până în Ucraina, anchetatorii nu au reușit încă să afle cine stă în spatele atentatului.

Oficial, potrivit surselor germane, investigaţiile sunt încă în curs de desfăşurare. Procurorii nu exclud nici ipoteza că sabotajul ar putea fi o operaţiune „sub steag fals” pusă în scenă de Rusia, iar autorii să fi lăsat în urmă dovezi false pentru a da vina pe Ucraina. De altfel, Ucraina a negat în mod repetat orice implicare.

Neoficial însă mai mulți anchetatori, polițiști și procurori germani au tot mai puține îndoieli că anume un comandant ucrainean a fost responsabil pentru explozia Nord Stream pentru că tot mai mult indicii duc spre Ucraina.

Iar potrivit surselor SPIEGEL, anchetatorii sunt siguri că sabotorii au fost în Ucraina înainte și după atac. Motivele par clare și pentru cercurile internaționale de securitate: să priveze Moscova de o sursă importantă de venituri pentru finanțarea războiului împotriva Ucrainei. Și în același timp să-l priveze pe Putin odată pentru totdeauna de cel mai important instrument al său de șantaj împotriva guvernului german. 

Experții în informații și politică de securitate consideră că e puțin probabil că președintele ucrainean Zelensky să fi fost implicat în cazurile de sabotaj, conducerea politică este adesea ținută în mod deliberativ în întuneric, astfel încât să poată nega plauzibil orice cunoaștere mai târziu. 

Anchetatorii germani nu pot face investigații în Ucraina și s-au ferit să depună o cerere Ucrainei pentru asistență juridică pentru că asta fi însemnat să le dezvăluie ceea ce știu deja. Asta ar da Ucrainei posibilitatea de a acoperi orice urme și de a proteja persoanele responsabile. 

Ștefan Marcu spune că și-a dorit să înțeleagă cum a fost posibil să-i fi fost folosite datele. A solicitat informații  de la Poliția de Frontieră din Moldova și, respectiv, din România în care a cerut istoricul intrărilor și ieșirilor din țară cu vechiul său pașaport român, precum și detalii despre furtul identității. 

Inspectoratul Poliției de Frontieră din Moldova i-a răspuns că solicitarea nu întrunește criteriile pentru că nu a fost semnată electronic și că, în plus,  intrările și ieșirile solicitate pot fi obținute doar contra cost și i-au trimis un link spre site-ul respectiv. Inspectoratul General al Poliției de Frontieră din România  a confirmat că ultima ieșire a lui Ștefan din România în Moldova a fost pe 7 octombrie 2022. 

Citiți versiunea integrală a articolului SPIEGEL în engleză AICI. Urmăriți documentarul ZDF în germană AICI.

Autor: Liliana BOTNARIUC

Au contribuit: Iurie SANDUȚA, Roman LEHBERGER, Roman HÖFNER, Frederik OBERMAIER, Thore SCHRÖDER, Alexandra ROYKOV (SPIEGEL)

Cover: Roman FILIPPOV

Foto: ZDF

Fact-checking: Departamentul de Fact-checking al RISE Moldova

---

Preluarea articolelor de pe www.rise.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. În mod obligatoriu, trebuie citată sursa și autorul informației, iar în cazul portalurilor informaționale trebuie indicat și linkul direct la sursă. Preluarea integrală se poate realiza doar în condițiile unui acord încheiat cu RISE Moldova. Materialele de pe platforma on-line www.rise.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din R. Moldova.