Primăria municipiului Hîncești a dat în arendă un teren agricol de 26 de hectare unei firme fondate de fostul președinte al unei asociații controlate de Vladimir Plahotniuc.
Transferul s-a făcut sub acoperirea unui proiect investițional moldo-rus de circa 60 milioane de dolari, idee care s-a regăsit și în programul electoral al comuniștilor și socialiștilor la parlamentarele din 2021.
Unii aleși locali susțin că tranzacția a fost încheiată fără acordul Consiliului municipal și se tem că terenul va fi privatizat fără ca investitorii să îşi îndeplinească promisiunile.
.
Acum un an, la şedința extraordinară a Consiliului municipal Hîncești din 19 ianuarie 2021 era prezentat Proiectul investițional moldo-rus AgroHub Moldova. Estimat la 55-65 milioane de dolari, el era anunţat că un centru agro-industrial și logistic unic în Moldova şi care are scopul să faciliteze exportul și importul produselor agroalimentare și viticole.
Proiectul a fost prezentat consilierilor locali de Alexandru Baltag, directorul general AgroHub Moldova, tot el fost preşedinte al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din Moldova, organizație a cărei fondator este Vladimir Plahotniuc, fostul lider al democraților. La eveniment, Baltag era însoţit de Vladislav Darvai, reprezentantul comercial al Federaţiei Ruse în Republica Moldova. Detalii, AICI
În aceeași zi, Primăria Hînceşti avea să anunțe pe pagina sa de Facebook: „Acest proiect […] va permite dezvoltarea și sporirea economiei localităţii, precum și va oferi peste 300 de locuri de muncă pentru cetățenii noștri […].Proiectul dat urmează a fi cel mai mare centru agroindustrial multifuncțional și se va amplasa în municipiul Hîncești.”
AGROHUB-URI PROMISE DE COMUNIȘTI ȘI SOCIALIȘTI
Prezentarea de la Hînceşti a fost, de fapt, o continuare a unor evenimente de promovare a proiectului, demarate încă pe când Igor Dodon era președinte al Republicii Moldova, iar socialiștii făceau legea în Parlament.
Spre exemplu, la finele lunii septembrie 2020, proiectul hub-ului agroindustrial a fost prezentat în cadrul unui Forum de afaceri moldo-rus, iar, o săptămână mai târziu, premierul de atunci, Ion Chicu s-a lăudat cu acest proiect la reuniunea Consiliului Interguvernamental Eurasiatic.
Mai mult, proiectul a fost inclus şi în Protocolul şedinţei Comisiei interguvernamentale moldo-ruse din 2 octombrie 2020. Documentul menţionează că partea moldovenească va contribui la înregistrarea terenurilor necesare pentru startul proiectului și că Agrohub este „orientat spre îmbunătăţirea relaţiilor comerciale dintre Republica Moldova şi Federaţia Rusă”.
Interesul părţii ruse pentru acest proiect a persistat. În martie 2021, Stanislav Pughinskii, directorul general al Uniunii Industrial-Financiare Ruse, a menționat despre proiectul unui hub agroindustrial la întrevederea cu socialista Zinaida Greceanîii, pe atunci preşedintă a Parlamentului.
Ideea a ajuns şi în programul electoral pentru alegerile parlamentare anticipate din iulie 2021 al Blocului electoral al Comuniştilor şi Socialiştilor: „Cu participarea investitorilor autohtoni și a celor străini, vor fi create câteva „AgroHub-uri” dotate cu toată infrastructura necesară pentru achiziția și exportul producției agroindustriale, testarea de laborator și certificare a calității acesteia, sortarea, ambalarea, depozitarea. De asemenea, acestea vor îndeplini funcțiile de distribuție angro, de transport și logistică, de consultanță și altele”. Detalii, AICI
PROIECT MOLDO-RUS PUS „PE HOLD”
Ideea de Agrohub a prins viață oficială pe 20 februarie 2020, când o companie cu această denumire a fost înregistrată în decurs de 4 ore, adică în regim de urgenţă. Cererea a venit de la Alexandru Baltag, proaspăt plecat de la șefia Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din Moldova a lui Plahotniuc, conform profilului lui de LinkedIn.
Este „un proiect moldo-rus, sută la sută parteneriat privat, iar valoarea lui, la prima etapă, este de 50 de milioane de dolari”, anunţa Baltag la Forumul de afaceri moldo-rus din toamna anului 2020. Potrivit lui, „sprijinul acordat de autoritățile din țara noastră va ține de acordarea statutului de Zonă Economică Liberă”. Detalii, AICI
Tot atunci, la forumul moldo-rus, Baltag menționa că „cel mai mare centru agroindustrial multifuncțional din țara noastră” ar urma să fie complet funcțional în 2024, localizarea lui fiind deja făcută, iar terenurile pe care se va întinde – identificate.
„Din septembrie, a început proiectarea acestui centru agroindustrial. Se va întinde pe cel puțin 10 hectare. Suntem la etapa de a decide unde va fi amplasat. În centrul țării, asta e sigur deja, nu departe de Chișinău. Terenurile pe care noi le-am identificat reprezintă un nod logistic, așa încât să fie comod pentru fermierii din toate zonele țării, dar și pentru transportatori”, explica Baltag.
Acum însă, la doi ani distanță, Baltag este foarte sceptic. „Proiectul e pe hold (în aer – din eng.). Eu deja am ieşit din el, deoarece nu am văzut nicio evoluţie”, spune Baltag.
CONEXIUNI CU CORPORAŢII DIN DOMENIUL MILITAR
Potrivit lui Alexandru Baltag, partenerul rus în cadrul proiectului agroindustrial este o asociaţie de business – Российский Торгово-Финансовый Союз (Russian Union for Trade & Financing). Șef asociației este Stanislav Pughinskii, cel menţionat în comunicatele de la Parlament şi Preşedinţie ca director al Uniunii Industrial-Financiare Ruse.
Asociaţia are, în prezent, şase coproprietari, inclusiv corporaţii din domeniul militar și spațial deținute de Guvernul rus, precum Russian Space Systems (holding ce se ocupă cu construcția de sisteme spațiale), Oboronpromcomplex, Rostec şi Rosoboronexport, prin intermediul RFK-Bank. Detalii, AICI
DOUĂ DINTRE CORPORAȚIILE MILITARE conectate la Agrohub-ul din Hîncești – Rostec și Rosoboronexport – se regăsesc în lista entităților vizate de sancțiuni internaționale.
La 24 februarie, ca urmare a atacului Federației Ruse asupra Ucrainei, autoritățile americane au inclus sancțiuni în privința Novikombank, bancă controlată integral de Rostec. În ce privește Rosoboronexport, ea a fost inclusă de SUA încă în 2018 într-o listă de entități sancționate, motivul fiind implicarea în războiul din Siria.
La 25 februarie, tot din cauza „agresiunii militare” a Federației Ruse împotriva Ucrainei, și UE a făcut publică o listă de companii vizate de diverse sancțiuni. Printre ele, Rostec și Rosoboronexport.
Noul administrator al companiei Agrohub, Zinaida Rotarenco, spune că nu poate oferi detalii despre proiect şi nici despre investitori. „Nu avem detalii, pentru că nu am început încă proiectul. Suntem în procedura de dezvoltare și de comunicare cu investitorii. […] Când o să inițiem proiectul, o să reveniți cu un telefon. Cred că, în șase luni”, ne-a declarat Rotarenco.
AGROHUB SRL a fost fondată pe 20 februarie 2020 de Alexandru Baltag, tot el fiind şi administrator. Cu un capital social de 20 de mii de lei, compania a fost înregistrată în regim de urgenţă – în 4 ore, şi are declarate peste 80 de domenii de activitate, în special legate de cultivarea şi prelucrarea produselor agricole.
Firma are adresa juridică într-un imobil de pe strada Bulgară 24 din Chişinău, printre proprietarii lui numărându-se şi Irina Gaburici, fosta soţie a ex-premierului Chiril Gaburici.
În noiembrie 2021, Alexandru Baltag a vândut firma şi a plecat şi de la conducerea Agrohub. Noul proprietar a devenit Acces Point SRL, companie a cărei beneficiar figurează o cetățeană a Azerbaidjanului cu domiciliul declarat într-un imobil din Chișinău deţinut parţial tot de Irina Gaburici. Noul administrator al Agrohub este numită Zinaida Rotarenco. Detalii, AICI
LICITAŢIA CU TERENUL DE 26 DE HECTARE
În pofida incertitudinilor din jurul proiectului, la finele lunii martie 2021, Consiliul municipal Hînceşti a aprobat scoaterea la licitaţie a unui teren destinat Agrohub-ului. Câteva luni mai târziu, Primăria mun. Hîncești anunța despre organizarea unei licitații publice care viza 39 de imobile, inclusiv darea în arendă a unui teren agricol de 25,9 hectare de la periferia oraşului.
Conform anunţului din 18 iunie 2021, pentru terenul de aproape 26 de hectare cu prețul normativ de 294.415 lei, autorităţile locale cereau un preț inițial de 295 de mii de lei. Doar că, peste două săptămâni, Primăria mun. Hîncești a anulat anunțul de desfășurare a licitației, ca apoi să anunţe o nouă licitaţie, pentru 9 august 2021.
Preţul de arendă rămânea acelaşi, dar, de această dată, în anunţ a fost indicate mai multe condiţii pe care trebuie să le îndeplinească investitorul, inclusiv avizarea contractului de arendă de către Consiliul municipal Hîncești.
CONDIŢIILE ENUNȚATE DE PRIMĂRIA HÎNCEȘTI LA LICITAȚIA DIN 9 AUGUST 2021
1. Încheierea în formă scrisă a contractului de arendă a terenului se realizează după aprobarea acestuia prin decizie de către Consiliul municipal Hîncești, cu respectarea următoarelor condiții/clauze contractuale:
1.1. Pe perioada contractului, terenul în cauză, în totalitate și/sau în parte, nu poate constitui obiect al privatizării.
1.2. Subarenda terenului, în totalitate și/sau în parte, poate avea loc cu acordul Consiliului municipal Hîncești, doar în vederea realizării obiectivelor specifice proiectului investițional AGROHUB.
1.3. Arendașul își asumă obligația modificării și stabilirii sediului juridic al întreprinderii în cauză în mun. Hîncești în caz că acesta nu îl are, în termen de un an de la data încheierii contractului de arendă.
1.4. Nerealizarea investiției în termenele și volumul convenit de către arendaș și autoritatea reprezentativă și deliberativă municipală, cu excepția survenirii cazurilor de forță majoră așa cum sunt definite de legislația de referință a Republicii Moldova, constituie temei pentru încetarea necondiționată a contractului de arendă, cu repunerea părților în situația anterioară, fără adresare în instanța de judecată.
2. Se stabilește termenul de începere a lucrărilor pe terenul licitat de maximum un an de zile din data încheierii contractului de arendă prin licitație.
CONTRACTUL, SEMNAT FĂRĂ APROBAREA CONSILIULUI
Astfel, la 4 octombrie 2021, Alexandru Botnari, primarul mun. Hîncești, fost membru al Partidului Democrat, a semnat cu Alexandru Baltag, administratorul Agrohub SRL, contractul de arendă a terenului de 26 de hectare de la periferia orașului.
Contractul face trimitere la un proces-verbal din 9 august 2021 privind rezultatele licitaţiei, precum şi la o decizie a Consiliului municipal Hînceşti din 30 martie 2021.
Ultimul document la care se face referire prevede doar că „încheierea în formă scrisă a contractului de arendă a terenului specificat se realizează după aprobarea acestuia, prin decizie, de către Consiliul municipal Hînceşti”.
Fostul deputat Grigore Cobzac, în prezent consilier municipal Hînceşti, spune că el, precum şi alţi aleși locali, au insistat anume pe faptul ca, înainte de semnare, contractul să fie avizat de Consiliul municipal.
„Dacă studiaţi atent anunţul de la licitaţie, acolo este scris clar că proiectul investiţional va fi prezentat la licitaţie. Deci, el trebuia să fie proiect pe suport de hârtie în care, cel puţin, să fie volumul investiţiei, termenul investiţiei şi cele mai principale obiective. Noi i-am zis foarte clar [primarului Alexandru Botnari] că ne temem că acolo o să vină un şarlatan din Moldova, o să ia cumva de la AIPA [Agenţia de Intervenție și Plăți pentru Agricultură] o subvenţie şi o să construiască un frigider cu cheltuieli minime şi o să vină, pe urmă, şi o să spună că mie îmi trebuieşte teren aferent”, explică Grigore Cobzac.
Trei consilieri cu care am discutat ne-au declarat că nu au votat o decizie de avizare a contractului de arendă și că au aflat abia post-factum despre faptul că documentul deja a fost semnat, iar terenul – transmis şi înregistrat la Cadastru.
„Acesta este ultimul teren care este cât de cât consolidat, pe care se poate face o investiţie, şi noi aşa şi am spus: noi vrem o investiţie majoră în Hînceşti, care să schimbe cumva starea de lucruri, inclusiv şi cu defalcările la bugetul local, inclusiv şi cu locurile de muncă. El [primarul Alexandru Botnari] pur şi simplu a simţit toată aceasta şi a tras pe sfoară consiliul”, consideră Cobzac.
Acest lucru ne-a fost confirmat și de Tatiana Romaniuc, secretarul Consiliului municipal Hîncești. Ea ne-a declarat că avizarea contractului de arendă nu a fost inclus pe ordinea de zi a ședințelor și că, respectiv, nu există o decizie în acest sens.
Foto: Marcela Zămosteanu / RISE Moldova
„CU ВЕРТОЛЕТ-UL NU ÎL MAI IA NIMENI”
Inițial, Alexandru Botnari, primarul de Hînceşti, ne-a asigurat că el a coordonat contractul de arendă cu aleșii locali. Ulterior, însă, a recunoscut că nu a făcut-o și a explicat situația prin faptul că nu poate convoca Consiliul municipal doar pentru examinarea unei singure chestiuni.
„Eu urmează la şedinţa Consiliului… (să) anunţ consilierii. Dacă ei nu sunt de acord, se reziliază contractul şi gata. […] Partea contractantă e de acord, fiindcă, în situaţia actuală de război, de geopolitică, nu se ştie ce va fi”, spune Botnari.
În afară de aceasta, mai există o problemă în dezvoltarea proiectului moldo-rus la Hîncești. E vorba de faptul că cele 26 de hectare arendate de Agrohub sunt intercalate cu circa 30 de terenuri mai mici aflate deja în proprietate privată, inclusiv unul deținut de fiul primarului. Respectiv, Agrohub a solicitat sprijinul autorității locale în preluarea lor „prin schimb, pentru că ei nu vor să le cumpere”, susţine Alexandru Botnari.
Până atunci, consilierul municipal Grigore Cobzac consideră că terenul de 26 de hectare deja este pierdut de localitate. Or, compania a arendat terenul în condiţiile generale ale legii, dar nu cu condiţionalităţile unui concurs investiţional.
Îl contrazice Viorel Palade, inginerul cadastral din cadrul primăriei. El afirmă că, potrivit legislației, terenul agricol dat în arendă companiei Agrohub nu poate fi privatizat și că pe el pot fi ridicate doar construcții ușor demontabile.
Nici primarul de Hîncești nu-și face griji că terenul ar putea fi privatizat fără realizarea proiectului. „Dacă ei construiesc aşa obiective şi pe urmă să privatizeze, nu e o problemă. Important e să construiască. Noi suntem cointeresaţi. Odată ce este construit, cu вертолет-ul (elicopterul – din rusă) nu îl mai ia nimeni de aici! În cazul în care nu se face construcţia, contractul se reziliază. De atâta şi s-a dat acest termen de 5 ani”, explică Alexandru Botnari.
Ion PREAȘCA
Editare: Nicolae CUȘCHEVICI
Fact-checking: Dumitru STOIANOV
Grafică: Roman FILIPPOV
Acest material a fost realizat de RISE Moldova cu sprijinul National Endowment for Democracy în cadrul proiectului „Fostering Accountability through Investigative Journalism”, implementat de RISE Moldova. Opiniile exprimate în această publicație aparţin în exclusivitate autorului şi nu reflectă neapărat poziţia National Endowment for Democracy. Instituțiile finanțatoare nu influențează în niciun fel subiectul şi conținutul materialelor publicate.
