Terenul de peste 12 hectare din sectorul Râșcani al municipiului Chişinău pe care se află fosta uzină militară sovietică Mezon ar urma să devină, în scurt timp, un mare proiect imobiliar.
Proiectul, deşi la faza de concept, a generat deja dezbateri publice legate de amplasare, de numărul şi înălţimea blocurilor locative, dar şi despre necesitatea realizării lui.
În spatele proiectului am descoperit o companie din Singapore, controlată de o cetăţeană a României, originară din Republica Moldova. Aceasta a preluat uzina de la un milionar rus încă în toamna anului 2021.
Clădirile uzinei Mezon și imagini cu proiectul ce ar urma să fie realizat în loc. // Colaj: Roman Filippov/RISE Moldova
Prin coincidență, discuțiile publice din 5 februarie 2024 asupra proiectului „Planul urbanistic zonal pentru teritoriul cuprins în perimetrul străzilor Matei Basarab – Florilor – Studenților – bd. Moscova”, supranumit şi „Le Mezon”, au fost deschise chiar de o persoană numele de familie al căreia coincide cu cel al afaceristului rus care, cu 15 ani în urmă, a privatizat uzina Mezon: Victor Poleacov, pretorul sectorului Râşcani.
Însă discuțiile organizate de Pretura Râșcani nu au scos la iveală cine este beneficiarul final al acestui proiect imobiliar, deşi au fost mai multe solicitări din partea publicului şi a unor politicieni, ca autorităţile locale să îi dea numele. Mai ales că este vorba de un proiect de proporţii. Pe terenul ce echivalează cu 17 terenuri de fotbal sunt prevăzute construcţia a circa 2.670 de apartamente cu suprafaţa de circa 200 de mii de metri pătraţi pentru aproximativ 8 mii de locuitori, dar şi a unor parcări, a unei grădinițe-școli, precum și spaţii comerciale etc.
Valerii Klimenco, fost consilier municipal din partea defunctului Partid Şor, a insistat chiar ca proprietarii să nu implementeze acest proiect, pentru că Vladimir Putin, președintele Rusiei, a emis un decret prin care ţara sa, ca succesoare a URSS, ar avea dreptul de a urmări şi recupera activele fostei uniuni. „În condiţiile în care Mezon a fost construit pe banii URSS, şi nu ai RSS Moldovenească, Rusia ar putea avea pretenţii pentru această întreprindere”, a sugerat Climenco.
UZINĂ MILITARĂ PENTRU INDUSTRIA AEROSPAŢIALĂ
Oficial, beneficiar al proiectului este societatea pe acţiuni Mezon, care a finanțat recent și organizarea unui forum internaţional dedicat arhitecturii. Astfel, Mezon deţine o cotă de 79,7% din terenul pe care este planificat proiectul imobiliar, iar restul revine firmei Silver Wings Pte Ltd din Singapore, care este şi acţionarul majoritar al uzinei.
Uzina Mezon, fondată în anul 1969, ca întreprindere specializată în microelectronică şi producția de circuite integrate, în special pentru industria aerospațială şi de apărare a fostei Uniuni Sovietice, era cea mai mare întreprindere de acest tip din sud-vestul fostei URSS și din Balcani.
Potrivit documentelor prezentate la discuţiile publice, întreprinderea încă din anul 1991 nu mai desfășoară activitatea iniţială, iar tentativele de a reprofila producerea nu au dat rezultat.
De fapt, uzina Mezon a mai funcţionat şi după 1991, pe teritoriul ei fiind iniţiat şi un proiect de producere a soluţiilor de infuzii, seringilor, şi seturilor pentru infuzie, cunoscut cu denumirea de Perfuzon.
În 1992, Mezon devine asociație de producție, ca apoi să treacă parţial prin programul de privatizare, pentru că doar lucrătorii aveau dreptul să participe cu bonurile patrimoniale. În 1996, era deja înregistrată ca societate pe acţiuni. În urma privatizării, statul, prin Ministerul Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat a rămas cu o cotă de 86,738%, peste 10% au revenit unor fonduri de investiţii, iar 2,05% – persoanelor fizice.
Un raport din 1998 al Curţii de Conturi constata că, la privatizarea unei cote din capitalul Mezon, valoarea activelor uzinei a fost subevaluată, respectiv, statul a fost prejudiciat şi, în consecinţă, se insista pe o inventariere a patrimoniului, care a fost realizată şi cota statului a crescut la peste 91%.
Tot în 1998, Guvernul aproba un plan de restructurare a întreprinderii, uzina Mezon fiind ulterior inclusă în holdingul Conversiune, creat de Guvernul Ciubuc pentru „stabilizarea situaţiei financiar-economice a întreprinderilor din complexul radioelectronic al Republicii Moldova”. Crearea holdingului nu a adus, însă, prosperitate întreprinderilor, acesta fiind lichidat peste doi ani de Guvernul Braghiș.
Înglodată în datorii, în 2000 Mezon a intrat în insolvabilitate şi, în anii următori, Guvernul va adopta mai multe decizii de stingere a datoriilor la bugetul de stat, în schimbul preluării unor active. (Detalii, AICI, AICI sau AICI) Totodată, întreprinderea continua să înregistreze pierderi uriaşe – peste 11 milioane lei, în 2005.
Cu toate acestea, în 2005, întreprinderea iese din procedura planului de faliment, reuşind să ramburseze toate datoriile.
PRIVATIZARE COORDONATĂ CU VORONIN
În toamna lui 2008, Guvernul condus de Zinaida Greceanîi a scos la privatizare, prin concurs comercial, pachetul de 91,84% din acţiuni deținut la Mezon, la un preţ de 81,5 milioane de lei. Detalii, AICI
Preţul final de vânzare a fost de 91 de milioane de lei, sau circa 6,3 milioane de euro (conform cursului din 2 octombrie 2008, termenul limită pentru depunerea ofertei). Cumpărător a fost Mikhail Polyakov, un investitor din Rusia care a preferat să folosească, în acest scop, firma Silver Wings PTE Ltd din Singapore. Detalii, AICI
În aceeaşi perioadă, practic concomitent cu Mezon, firma din Singapore a cumpărat la un alt concurs comercial şi pachetul de 72,11% de acţiuni deţinut de stat la societatea pe acțiuni Micron, o altă fostă uzină de microelectronică din Chişinău, pentru care a plătit 25 de milioane de lei.
Igor Grigoriev, director al Agenţiei Proprietăţii Publice (APP) în acea perioadă, deşi sugerează că privatizarea uzinei Mezon a fost coordonată de Vladimir Voronin, spune că a fost un concurs comercial pe bune şi că nu s-au admis încălcări, iar investitorul era unul de bună credință.
„[Mikhail Polyakov] Era un businessman foarte reuşit, care a făcut totul în conformitate cu deciziile Comisie de privatizare… Ulterior a cumpărat şi Perfuzonul. A respectat tot ce se putea de respectat”, afirmă fostul şef al APP. El chiar insistă că, din tot ce s-a privatizat în acea perioadă, vânzarea cotei statului de la Mezon a fost poate cea mai corectă.
Grigoriev mai susţine că noii proprietari şi-au respectat angajamentele, că au fost menţinute locurile de muncă, se dădeau spaţiile în arendă şi se mai făceau investiţii.
Conform prevederilor legislaţiei din acea perioadă, criteriile de bază la determinarea câştigătorului concursului comercial erau:
-
- preţul propus şi termenele de plată;
- obligaţiile privind stingerea datoriilor;
- obligaţiile privind protecţia mediului înconjurător;
- obligaţia privind menţinerea numărului locurilor de muncă şi/sau crearea de noi locuri de muncă.
PRIVATIZATĂ DE O FIRMĂ FĂRĂ POTENŢIAL INVESTIŢIONAL
Peste doi ani, Curtea de Conturi, în Raportul auditului deetatizării patrimoniului statului şi asigurării activităţii postprivatizare, va constata că procedura de selectare a câştigătorului concursului comercial n-a fost transparentă şi obiectivă, iar APP „n-a creat un mediu prin care să atragă investitori credibili, cu potenţial economic şi financiar”.
De exemplu, câştigătorul licitaţiei – Silver Wings Pte Ltd din Singapore, potrivit rapoartelor financiare anexate la oferta de participare la concursul comercial, în anii 2006-2007 n-a desfăşurat activitate economico-financiară, preciza Curtea de Conturi.
Concluzia Curţii de Conturi era că, în cazul privatizării celor două uzine (Mezon și Micron), Comisia de concurs „a dat prioritate unei firme care nu a desfăşurat activitate economico-financiară în perioada precedentă şi nu dispune de potenţial investiţional, ceea ce generează riscul nerealizării scopurilor deetatizării proprietăţii publice prin restructurarea economiei naţionale şi sporirea competitivităţii acesteia, prin asigurarea unui management eficient”.
Concluziile auditorilor de la Curtea de Conturi sunt confirmate de evoluţia ulterioară a uzinei Mezon, care nu s-a remarcat prin rezultate economice şi financiare notabile. Pe de altă parte, în urma privatizării, statul a încasat ceva bani şi a scăpat de o întreprindere cu probleme şi datorii.
PROPRIETAR, CU CONEXIUNI LA MOSCOVA
Compania Silver Wings Pte Ltd din Singapore, noul acţionar majoritar la Mezon din toamna lui 2008, a fost fondată în iunie 2006 şi are un capital de 5.000 de dolari singaporezi (SGD), ceea ce reprezintă aproximativ 3.445 de euro la cursul actual.
Uzina Mezon din Chişinău. // Foto Ion Preaşca/RISE Moldova
Fondator şi administrator al Silver Wings Pte Ltd era Mikhail Polyakov din Rusia, un om de afaceri puţin cunoscut, atât în ţara sa de baştină, cât şi în Republica Moldova.
Datele din registrul companiilor din Singapore îl prezintă doar ca cetăţean al Republicii Moldova. Cetăţenia lui Polyakov i-a fost acordată la scurt timp după privatizarea uzinelor Mezon şi Micron, în februarie 2009 de către preşedintele Vladimir Voronin. Concomitent, cetăţenia Moldovei a fost acordată soţiei Valeriya Lipner şi fiicei sale. Datele de la Agenţia Servicii Publice arată că aceştia până în prezent sunt cetăţeni ai Republicii Moldova.
Datele din registrele din Rusia relevă că, până în 2014, Polyakov a deţinut în ţara sa, prin intermediul Silver Wings Pte Ltd, compania Akmaland, specializată în activităţi imobiliare, iar până la finele anului 2018 a fost director la OOO „Arbat Serebryany” din Moscova. Detalii, AICI
În plus, informaţiile publice denotă că Polyakov sa se confrunta cu probleme financiare. Nu întâmplător, a vândut mai întâi Micron, ca apoi să vândă şi Silver Wings Pte Ltd, respectiv, Mezon.
În 2017, o instanță din Moscova i-a obligat pe Mikhail Polyakov şi Valeriya Lipner să ramburseze băncii Interkommerz o datorie de aproape 272 de milioane de ruble ruseşti şi peste 4 milioane dolari, ca urmare a nerambursării unor credite contractate în 2013. Ulterior, în 2018, instanţa de apel a decis că datoria urmează a fi achitată doar de Mikhail Polyakov. Detalii, AICI
De notat că, în 2016, Banca Centrală a Rusiei a retras licenţa băncii Interkommerz, care a intrat în procedură de lichidare, activele şi creanţele ei fiind preluate de o agenţie guvernamentală.
Datele Agenţia Servicii Publice arată că Mikhail Polyakov și membrii familiei lui sunt până în prezent cetățeni ai Republicii Moldova. Am încercat să vorbim cu Polyakov despre cauza retragerii dar numerele de telefoane, ce au figurat în trecut pe numele nu răspunde nimeni.
NOUL BENEFICIAR, INTERPUS SAU REAL?
În septembrie 2021, când Mikhail Polyakov cesionează compania Silver Wings Pte Ltd, nou unic asociat devine Ala Sîreţanu, care figurează ca cetățeană a României. Iar în mai 2022, Sîreţanu îl înlocuieşte pe Polyakov şi de la conducerea Silver Wings Pte Ltd. Valoarea tranzacţiei nu a fost însă dezvăluită.
Ceva mai înainte, la începutul lunii aprilie 2020, Silver Wings Pte Ltd a vândut şi pachetul de 72,1% de acţiuni de la uzina Micron, contra sumei de circa 30 de milioane de lei. Peste doi ani, Micron a fost reorganizată în SRL, fiind deţinută în prezent, printr-un offshore din Luxemburg, de Vadim Vetrilă din Chişinău şi italianul Palmas Corrado din Cagliari. Detalii, AICI
Ala Sîreţanu, beneficiara actuală din acte a Silver Wings Pte Ltd și, implicit, a Mezon, este originară din Republica Moldova şi a deţinut anterior o mică afacere la Chişinău. Ea deţine în prezent un teren în vecinătate cu unul din imobilele construite de fostul deputat democrat Constantin Ţuţu într-un cartier select de pe strada Grenoble din capitală.
În România, Ala Sîreţanu apare ca reprezentant legal al firmei VVV Cons İnşaat Ve Turizm Ticaret Anonim Sirketi din Turcia, unic asociat la companiei Venus Crown Residence Estate SRL, implicată în afaceri imobiliare peste Prut. Fondator la VVV Cons İnşaat Ve Turizm Ticaret Anonim Sirketi din Turcia apare Victor Dogot, un om de afaceri care deţine 90% din compania Vivoro Pharmaceuticals SRL din Chişinău. Detalii, AICI
Svetlana Luchianţeva, contabil-şef de mai mulţi ani la Mezon şi Micron, a declarat că nu cunoaşte cine este acum proprietarul întreprinderii, menţionând că informaţia trebuie solicitată la registratori şi la instituţiile statului. Totodată, ea ne-a spus că directorul Mezon, Alexandru Catan, nu oferă interviuri.
Am trimis o solicitare Alei Sîrețanu prin intermediul avocatului Ion Briceag, care reprezintă interesele Mezon, pentru a ne explica de unde ea dispune de resursele necesare pentru a dezvolta acest proiect imobiliar şi să confirme că ea este beneficiarul final.
Drept răspuns, avocatul ne-a expediat un link la un interviu, aparent publicitar, pe care l-a dat unui site moldovenesc, cu mențiunea că acesta ar urma să ofere „răspunsuri la întrebările dumneavoastră”.
În acest interviu, reprezentantul Mezon spune că proprietarii companiei, “sunt rezidenți ai Uniunii Europene”, fără însă a menţiona exact cine este beneficiarul final al acestui proiect imobiliar şi nici sursa de bani pentru a realiza, o astfel de investiţie.
„Este prematur să vorbim la acest capitol. Urmează să parcurgem toate căile necesare și legale pentru a porni proiectul și vom anunța atunci detaliile. Pot să vă spun doar că, noi ducem tratative cu fonduri de investiții din UE și SUA, companii internaționale de profil”, afirmă Ion Briceag în interviu.
Ion PREAȘCA
Au contribuit: Daniel BOJIN și Vladimir THORIK
Editare: Nicolae CUȘCHEVICI
Grafică: Roman FILIPPOV
Fact-checking pentru acest material a fost realizat de Departamentul de Fact-checking al RISE Moldova.
CITEȘTE ȘI: TOPAZ, ÎNTRE SANCȚIUNI ȘI FALIMENT
