Pe 7 decembrie 2023, uzina Topaz din Chişinău şi directorul acesteia, Inna Linnik, au fost incluşi de către Ucraina în lista sancţiunilor impuse unor companii internaţionale şi cetăţeni străini.
Sancțiunile prevăd, printre altele, blocarea activelor, încetarea completă a operațiunilor comerciale, prevenirea retragerii capitalului din Ucraina și interzicerea activității pe teritoriul țării vecine.
Decizia autorităţilor ucrainene nu poate, însă, avea un impact major asupra întreprinderii Topaz, în condiţiile în care aceasta practic nu mai activează şi, în acest an, a ajuns aparent în prag de insolvenţă.
Anul trecut, în cadrul unei anchete RISE Moldova, am descris pe larg despre activitatea întreprinderii şi conexiunile ei cu Rusia, în special cu industria militară. Astfel, uzina Topaz din Chişinău, alături de uzina Pribor din Bender, sunt controlate de Corporația Unită Producătoare de Motoare (ODK, Объединенная двигателестроительная корпорация), ce face parte din corporația rusă de stat Rostec.
Specializată în fabricarea de motoare cu turboreacție și turbopropulsoare, ODK se află în prezent în lista companiilor contra cărora au fost impuse sancțiuni de SUA, ca urmare a invaziei ruse în Ucraina. La fel ca şi proprietarul ODK – corporaţia Rostec, aflată în lista sancțiunilor publicată de UE.
TRANZACŢIA CU ACŢIUNILE TOPAZ
La finele anului trecut, administraţia ODK a iniţiat procedura de vânzare a uzinei din Chişinău şi a scos la licitaţie, pe o platformă din Rusia, pachetul de 97,72% de acţiuni ale Topaz. Preţul de start era de aproximativ 1,08 miliarde de ruble ruseşti (circa 15 milioane dolari), dar licitaţia a eşuat.
În august 2023 a fost anunţată o nouă licitaţie, ofertele urmând a fi depuse în perioada 5 septembrie – 5 octombrie 2023. Potrivit portalului specializat rt-capital.ru, licitaţia a avut loc pe 9 octombrie 2023 şi la ea au participat patru ofertanţi. Câştigătoare a fost desemnată compania OOO „BIZBF” (Business Broker Finance – Бизнес Брокер Финанс) din Moscova, care a oferit un preţ de circa 1,69 miliarde de ruble ruseşti (circa 16,8 milioane dolari).
„BIZBF” este specializată în consultanţă şi intermedieri, are oficial un singur angajat, un capital social de 15.000 ruble ruseşti (circa 165 de dolari) și o cifră de afaceri de 1,16 milioane ruble (circa 13.000 de dolari) în 2022. Fondator şi administrator al firmei este Denis Ippolitov.
Imediat după licitație, în mass-media din Chișinău au apărut speculaţii precum că un influent om de afaceri din Republica Moldova ar sta în spatele tranzacţiei.
ODK A RĂMAS PROPRIETAR
În octombrie 2023, administraţia Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare, ca instituţie responsabilă de supravegherea pieţei de capital, ne-a declarat că, pe lângă înregistrarea schimbărilor de acţionari, această tranzacţie cade şi sub incidenţa Legii nr. 174 din 2021 privind mecanismul de examinare a investițiilor de importanță pentru securitatea statului. În consecinţă, aprobarea tranzacţiei urma să fie făcută de Consiliul pentru promovarea proiectelor investiţionale de importanţă naţională.
La câteva zile după tranzacţia de la Moscova, Ion Iordachi, director general adjunct al Agenţiei de Investiţii, a declarat pentru RISE Moldova că instituția pe care o reprezintă și care este responsabilă de de monitorizarea investiţiilor nu a recepţionat încă nicio cerere şi niciun document privind eventuala schimbare de proprietar la Topaz.
În consecinţă, Agenţia de Investiţii a notificat compania şi proprietarul ei despre faptul ca sunt obligate să depună, spre avizare, actele referitoare la tranzacţie. „El (proprietarul) nu poate face modificări în registrul persoanelor juridice de la Agenţia Servicii Publice, fără prezentarea acestui aviz”, a precizat Ion Iordachi.
Doar că ODK neagă, indirect, că ar fi înstrăinat pachetul de control la Topaz. Peste o lună de la tranzacţia de la Moscova, ODK a înştiinţat Agenţia de Investiţii că este în continuare proprietara pachetului de 97,72% din acţiunile Topaz şi că nu a fost efectuată vreo „activitate investiţională ce ar cădea sub incidenţa Legii 174 din 2021 privind mecanismul de examinare a investițiilor de importanță pentru securitatea statului”.
Activitatea Topaz este acum cercetată de Procuratura Rusiei şi cea a Republicii Moldova, în urma unei sesizări depuse de Valentin Suholitko, directorul general al SA Temp din Moscova, companie care la fel face parte din ODK. Acesta acuză conducerea Topaz de furt de drepturi de autor la unele aparate tehnice, dar şi de faptul că uzina a fost implicată în scheme de spălare de bani.
INSOLVENŢĂ ŞI TENTATIVE DE ACAPARARE A CONTROLULUI
Practic în paralel cu procedura de vânzare a pachetului majoritar de acţiuni a Topaz, întreprinderea ajunge în prag de insolvenţă. Pe 3 iulie 2023, Topaz a depus o notificare „privind inițierea negocierilor cu creditorii a unui plan al procedurii accelerate de restructurare extrajudiciară”, solicitând instanței de judecată „să dispună suspendarea executărilor silite ale bunurilor debitorului, pe durata negocierilor, pentru o perioadă care nu va depăși 2 luni”.
Topaz invoca drept argument situația dificilă în care s-a pomenit compania, aceasta fiind „dictată de imposibilitatea efectuării de către societate a operațiunilor financiare prin conturile bancare”, din motiv că, din 13 iunie 2023, instituția financiară a reziliat, pe cale unilaterală, contractul privind deservirea de card şi decontări. Totodată, Topaz susținea că măsura respectivă a fost dispusă ca urmare a includerii în lista de sancțiuni a companiei ruse АО ОДК, acționar majoritar care deține 97,72% din acțiuni.
Pe de altă parte, întreprinderea preciza că dispune de active în sumă de peste 564 milioane lei şi lichidități suficiente „pentru stingerea tuturor datoriilor scadente, dar că se confruntă cu probleme de transfer a mijloacelor financiare către creditorii săi, fiind pusă în situația de a găsi căi alternative de stingere a creanțelor (cesiuni de creanță, preluări de datorii, subrogări, etc)”. Astfel, la acel moment, suma tuturor datoriilor Topaz constituia doar 2,65% din valoarea activelor ei, adică aproximativ 15 milioane lei.
Administraţia Topaz mai susţinea că, deşi a inițiat negocieri cu majoritatea creditorilor privitor la onorarea în termeni restrânși a obligațiunilor asumate, „unii creditori care, profitând de dificultățile create de închiderea conturilor bancare, fac tentative de acaparare a controlului asupra întreprinderii, insistând asupra deschiderii procedurii de insolvabilitate şi înlăturării de la gestiune a directorului, consiliului de administrație şi acționarilor (intenție preluată din cererile introductive depuse în instanță)”. În document, însă, nu este specificat despre ce creditori este vorba.
În iulie 2023, instanţa a restituit cererea depusă de Topaz, invocând lipsa unor documente. În schimb, pe 13 noiembrie, instanţa a decis intentarea procedurii de insolvabilitate a Topaz, pe bunurile uzinei fiind puse restricţii, conform datelor de la Cadastru. Decizia instanţei de insolvabilitate, însă, nu a fost publicată.
Veaceslav Stejar, desemnat administrator provizoriu al Topaz, a refuzat să vorbească la subiect, invocând faptul că e un proces judiciar şi, „într-o oarecare măsură, dosarul este confidenţial şi la el au acces doar acei care sunt parte în proces”.
Inna Linnik, directoarea Topaz, inclusă în lista sancțiunilor de Ucraina în calitate de cetățeană a Rusiei, nu a răspuns la apelurile noastre. Iar din anticameră ne-au transmis ba că încă nu a ajuns la lucru, ba că e deja plecată, precizând că ea a fost informată despre faptul că dorim să discutăm cu ea.
Marți, 12 decembrie, am mers la sediul uzinei Topaz și am apelat anticamera directorului prin reţeaua internă de telefonie fixă. Câteva minute mai târziu, telefonul gardianului de la recepție a sunat, după care acesta ne-a anunțat: „Directorul nu va stabilit o întâlnire și nu vă poate primi”.
Ion PREAȘCA
Editare: Nicolae CUȘCHEVICI
Fact-checking pentru acest material a fost realizat de Departamentul de Fact-checking al RISE Moldova.
