Cea mai mare operațiune de spălare de bani din Europa de Est l-a implicat pe un văr de-al lui Vladimir Putin, ofițeri FSB, firme rusești, companii off-shore, bănci din Rusia, Letonia și Moldova, judecători moldoveni, agenți proxy și figuri importante ale lumii interlope.
Republica Moldova, o țară prinsă între aspirațiile sale de aderare la Uniunea Europeană și istoria ei cu legături strânse cu Rusia, a fost folosită pentru a asigura atât protecția juridică împotriva autorităților prin sistemul judiciar al țării, cât și ca un mijloc de a injecta ilegal bani în sistemele financiare din UE.
Pe parcursul anilor 2010-2014, organizații criminale și politicienii corupți din Rusia au transferat 20 miliarde USD din fonduri murdare prin acest complex de „spălătorie”, format din zeci de companii off-shore, bănci, credite false și agenți proxy. Ulterior, procesul era „legalizat” de către judecători din R. Moldova, iar banii spălați erau răspândiți în întreaga Europă.
Tehnologia de legalizare
„Spălătoria de bani” care a tranzitat Moldova a avut misiunea de a crea iluzia unor activități de afaceri pentru a justifica sursa de bani, susținută de o instanță de judecată care semna ordonanțe judecătorești pentru a legaliza banii murdari. Afacerile erau firme-fantomă ce protejau proprietarii reali. Băncile implicate în proces trebuiau să fie ele însele murdare sau neinteresate de a afla de unde proveneau aceștia.
O tranzacție tipică începea cu două companii off-shore, de multe ori cu sediul în Marea Britanie, și cu adevărații lor proprietari ascunși în zonele off-shore, numite și paradise fiscale. Companiile semnau un contract fals, în care una cădea de acord să-i împrumute celeilalte sume mari de bani, chiar dacă în realitate nu a existat nici un împrumut.
Paradisul fiscal ales în această operațiune a fost Belize, iar sumele implicate în fiecare tranzacție au fost uriașe, variind de la 100 la 800 milioane USD. Contractele, în fiecare caz, stipulează că datoria a fost garantată de către companii din Federația Rusă, aproape întotdeauna conduse de un cetățean moldovean, infiltrat pentru a face accesul în instanțele judecătorești din Republica Moldova.
Următorul pas pentru compania „debitor” a fost de a refuza să ramburseze datoria companiei „creditor”, astfel transferând datoria pe seama companiilor rusești care au garantat împrumutul. Compania „creditor”, înainta o cerere în instanța de judecată din Republica Moldova, unde un judecător urma să emită o ordonanță de legalizare, datoria fiind la fel de reală și obligând firma rusească să o stingă.
Apoi, firma din Rusia era obligată de un executor judecătoresc să transfere banii murdari într-un cont deschis de către compania „creditor”. Pentru fiecare caz, banii au fost transferați din Rusia către banca „Moldindconbank” – o instituție financiară conectată la unul dintre cei mai puternici oameni de afaceri din țară. În cele din urmă, banii au fost transferați pe contul companiei „creditor”, care s-a aflat mereu la banca letonă Trasta Komercbanka.
Rolul judecătorilor moldoveni
În „spălătoria rusească” au fost implicați peste 20 de judecători de la 15 instanțe de judecată din Republica Moldova. Practic, aceștia au avut rolul de legalizare a banilor, pronunțând, la solicitarea unui lanț de companii off-shore, peste 50 de ordonanțe judecătorești privind încasarea în mod solidar a unor datorii fictive, în sumă totală de aproximativ 20 de miliarde USD. Aceasta este o sumă uimitoare pentru o țară cum este Republica Moldova, care a avut un PIB sub 8,5 miliarde USD în 2013. Unii dintre aceștia sunt cercetați penal, în timp ce alții au demisionat din sistem.
„Spălătoria” a fost pusă în funcțiune la 22 octombrie 2010, atunci când compania britanică Valemont Properties Limited, în calitate de creditor, a înaintat o cerere de chemare în judecată la Judecătoria sect. Râșcani prin care a solicitat încasarea datoriei de 180 milioane USD de la cetățeanul moldovean Andrei Abramov și de la două companii din Rusia: OOO LaitaM – directorul și acționarul unic fiind ucraineanul Oleg Nikolaevich Belonog și OOO Spartak – controlată de ucraineanul Vladislav Valerievich Hotsyanovsky.
Litigiul a fost examinat de judecătorul Gheorghe Gorun, care a dat câștig de cauză companiei Valemont Properties LTD, având la bază doar copiile unor acte. Ulterior, în schemă apare și executorul judecătoresc Anatol Chihai, care a executat ordonanța. Acesta a deschis un cont la Moldindconbank pentru a primi banii transferați de la companiile rusești, bani care au fost apoi transferați în contul Valemont Properties LTD deschis la Trasta Komercbanka din Letonia. Acest traseu al banilor: băncile rusești – Moldindconbank – banca letonă Trasta Komercbanka – urma să fie folosit în toate transferurile de bani. Oficialii de la Trasta Komercbanka a refuzat să facă comentarii asupra operațiunii de spălare de bani.
Poziția Moldindconbank: „Referitor la acuzaţiile nefondate aduse Băncii privind implicarea în procesul de spălare de bani, Moldindconbank reafirmă poziţia sa anterioară că toate operaţiunile efectuate pe parcursul anului 2013, cât şi pe parcursul întregii sale activităţi, au fost efectuate în strictă conformitate cu legislația Republicii Moldova şi a actelor normative ale Băncii Naţionale a Moldovei”. Detalii, AICI
RISE Moldova a obținut informații financiare cu intrările și ieșirile tranzacțiilor bancare făcute de pe contul executorului judecătoresc Anatolie Chihai. Documentele demonstrează că cele două companii rusești implicate în litigiul din Moldova, OOO LaitaM și OOO Spartak, au transferat, în rate, din Rusia, miliarde de ruble prin intermediul băncilor rusești EB Transinvestbank OOO și KB Inkredbank. Toți banii ajungeau pe contul lui Chihai de la „Moldindconbank”, care, ulterior, convertea valuta rusească în lire sterline și le transfera pe contul companiei Valemont Properties LTD. Detalii, AICI
Compania Valemont Properties LTD a figurat în mai multe procese de judecată din Republica Moldova, în calitate de creditor. De fiecare dată, compania a fost reprezentată în instanță de ucraineanul Bogdan Kuchay, 32 de ani. Detalii, AICI
În Rusia, Kuchay figurează în calitate de director și acționar unic la compania OOO „Union Market”, fondată în 2011. El este director general și la compania rusească OOO „Prime”, fondată în 2012, acționarul unic fiind „Denison Limited” – o compania off-shore din Belize implicată și ea direct în schema de spălare de bani, având calitatea procesuală de „creditor”. Detalii, AICI și AICI
Bogdan Kuchay
Roman Rybchenko
În Moldova, Bogdan Kuchay se află în mai multe procese de judecată după ce, în luna iulie 2013, împreună cu ucraineanul Roman Rybchenko, 22 de ani, a procurat 7 acțiuni – 0.00014 % din 100%, de la Compania Internațională de Asigurări S.A „ASITO”, pentru a avea temei legal să acționeze ASITO în judecată, solicitând să-i fie blocate conturile societății pe acțiuni și suspendarea efectuării plăților conform contractelor de pensie suplimentară încheiate în anii 1994-2005. Judecătoria Botanica din Chișinău a admis solicitarea lui Bogdan Kuchay. În urma acestei acțiuni au avut de suferit peste 8 mii de pensionari asigurați la S.A. ASITO, iar Comisia Națională a Pieței Financiare din Moldova a cerut printr-o scrisoare oficială Consiliului Superior al Magistraturii să intervină în cazul judecătoarei care a emis hotărârea de judecată. În acest caz sunt puse pe rol mai multe litigii în instanța de fond și la Curtea de Apel Chișinău. Detalii,AICI și AICI
100 USD – salariu de agent proxy
Moldoveanul Andrei Abramov care figurează în litigiu cu Valemont Properties LTD în calitate de garant pentru firmele din Rusia a primit 100 de dolari pentru ca numele său să apară în ordonanța judecătorului. Reporterii OCCRP l-au găsit pe Abramov pe teritoriul Aeroportului Internațional Chișinău. El lucrează la Autoritatea Aeronautică Civilă din Moldova, o instituție de stat care se ocupă cu eliberarea autorizațiilor pentru efectuarea curselor aeriene regulate și neregulate.
Andrei Abramov
Andrei ne-a povestit că, în 2010, după ce a absolvit studiile în domeniul aviației civile, a început să lucreze pentru intermediari din Ucraina și Rusia.
”Un prieten din Canada mi-a făcut legătura cu un cetățean ucrainean al cărui nume de familie nu mi-l amintesc. Ne-am întâlnit într-un restaurant din Chișinău și mi-a spus că are companii în Rusia, Ucraina și Regatul Unit. Mi-a zis că are o firmă de consultanță și o să deschidă un oficiu în Moldova, iar eu o să fiu manager. Dar nu a fost așa. Eu mergeam la autogara centrală din Chișinău și primeam un pachet de documente din Ucraina, apoi le trimiteam în Rusia. Asta era funcția mea. Am lucrat pentru ei timp de 4 luni și m-au plătit doar cu 100 USD. Am fost dezamăgit. Iar odată am semnat o recipisă pentru Judecătoria Râșcani precum că nu am nimic împotrivă față de procesul de judecată. Ei mi-au spus că nu este nimic grav”, a declarat Abramov.
Documentele obținute de la Poliția de Frontieră a R. Moldova arată că Andrei Abramov a vizitat Ucraina cu patru luni înainte de procesul cu Valemont, iar ceilalți figuranți moldoveni vizați în alte ordonanțe de judecată cu aceeași calitate procesuală ca Abramov au călătorit frecvent pe ruta Chișinău – Moscova. Detalii, AICI
Dosarele de milioane
OCCRP a radiografiat mai multe dosare din arhivele instanțelor din Republica Moldova care au stat la baza pronunțării ordonanțelor de judecată. Pentru a iniția un proces, creditorii – fiind firmele off-shore, reprezentate de avocați sau persoane împuternicite în bază de procură, prezentau instanțelor de judecată un set de documente ca, ulterior, judecătorul să emită o ordonanță privind încasarea datoriilor. Detalii, AICI
Într-o decizie a Consiliului Superior al Magistraturii din 27 mai 2014 este menționat că Curtea Supremă de Justiție a stabilit că unele ordonanțe au fost eliberate de judecători cu mai multe încălcări ale legislaţiei. Mai exact, la examinarea cererilor înaintate de către companiile off-shore, judecătorii s-au bazat doar pe documente care erau autentificate de reprezentanții companiilor off-shore prin stampilă şi semnătură, copiile nefiind autentificate în modul stabilit de lege, şi nici nu exista mențiunea judecătorului de corespundere a copiilor cu originalele lor. Detalii, AICI
Valeriu Gîscă este unul din judecătorii care a emis cele mai multe ordonanțe în schema de spălare a banilor. În perioada 2011-2012 el a semnat cinci ordonanțe privind încasarea datoriilor în sumă totală de 2.1 miliarde USD în favoarea companiilor off-shore. După ce și-a încheiat „misiunea”, el și-a dat demisia din funcția de judecător. Detalii, AICI
Potrivit unei Hotărâri a Consiliului Superior al Magistraturii (Detalii, AICI), pe 22 noiembrie 2012, Gîscă a depus cererea de demisie din proprie inițiativă, motivând solicitarea prin starea precară a sănătății. În timp ce cererea de eliberare din funcție se afla în examinare la Consiliul Superior al Magistraturii, pe 18 decembrie 2012 judecătorul a eliberat ultima ordonanță din schemă semnată de el, în sumă de 500 milioane USD. Iar la 3 zile de la această acțiune, în Monitorul Oficial a fost publicat decretul președintelui R. Moldova Nicolae Timofti privind eliberarea lui Gîscă din funcția de judecător. (Detalii, AICI) La moment, Valeriu Gîscă lucrează în calitate de avocat, după ce la sfârșitul anului 2013 și-a luat licența în avocatură.
Judecătorul: Banii veneau din Rusia și plecau mai departe
Întâlnirea cu fostul judecător Valeriu Gîscă a avut loc într-o parcare de lângă clădirea Guvernului din Chișinău. El a venit cu un automobil de lux, un NISSAN X-Trail de culoare neagră. Era îmbrăcat modest, la cămașă și blugi.
Fostul judecător Valeriu Gîscă (captură video: www.publika.md)
Valeriu Gîscă: „Prin ordonanțele pe care le-am emis n-au fost afectate interesele statului sau ale sistemului financiar al Republicii Moldova. Nu era implicată nici o instituție bancară din Moldova. În aceste cazuri figura o singură persoană rezidentă în R. Moldova, în rest erau firme străine. Eu când am judecat, m-am uitat ca materialele prezentate să corespundă legii. De fiecare dată, venea un băiat moldovean din Chișinău și-mi prezenta actele precum că părțile implicate în proces nu aveau careva obiecții. Documentele erau perfectate la cel mai înalt nivel. Eu am urmărit ca în urma ordonanțelor să nu plece bani din țară. Banii veneau din Rusia și plecau mai departe, în altă țară. Dacă cineva a spălat bani și i-a spălat cu mâinile noastre, lasă să-mi dovedească cei de la Centrul Național Anticorupție că eu am avut vreun interes pentru pronunțarea acestor ordonanțe. Nu cunosc nici o persoană care a stat în spatele la toate astea”.
Svetlana Mocan, executor judecătoresc
De asemenea, OCCRP a încercat să vorbească și cu executoarea Svetlana Mocan care s-a ocupat de cele mai multe ordonanțe. Aproape 17 miliarde USD au trecut prin contul ei. Mocan a refuzat să se întâlnească cu reporterii sau să răspundă la întrebări. Doar într-o scurtă convorbire telefonică a declarat: „Nu putem face lămuriri pentru că procedura de executare este confidențială. Eu nu am dreptul să dau informații la nimeni. Nu vreau ca ulterior să fiu acționată în judecată de „creditori”. Lasă Centrul Național Anticorupție să vă dea”.
Dosarele penale
Autoritățile de la Chișinău au început să investigheze acest caz la sfârșitul anului 2013, însă acțiunile lor au fost blocate de autoritățile din Rusia. „Mulţi dintre judecători, alături de executori, vor merge la dubă. Or, judecătorii au emis decizii doar în baza unor copii xerox ale unor documente. Se stabileşte şi statutul procesual al unor angajaţi din sistemul bancar. Avem în total trei cauze penale şi urmează să fie deschise încă două. De asemenea, două cauze penale au fost iniţiate în Letonia şi Estonia. Pe 28 februarie 2014, am pornit o cauză penală privind abuzul de serviciu pe numele unui executor, care acum are interdicţie de a părăsi ţara, iar pe 13 martie 2014, un alt executor a fost arestat pentru abuz în serviciu”, declară Vasile Șarco, șeful Serviciului prevenire şi combatere a spălării banilor din Moldova.
După ce s-a încheiat operațiunea rusească de spălare a banilor prin intermediul judecătorilor, s-a trezit și Guvernul de la Chișinău. Pe 22 iulie 2014, prim-ministrul R. Moldova, Iurie Leancă, a mers în Parlament să-și asume răspunderea pentru un pachet de legi printre care și cel privind „Ridicarea imunității judecătorilor pentru infracțiunile de spălare de bani și de îmbogățire ilicită”.
Interlopii moldoveni din dosarul „Westburn Enterprises Limited”
Peste 90 de companii înregistrate în Federația Rusă au fot implicate în spălarea de bani, iar de pe conturile bancare ale acestor firme s-au executat mii de tranzacții financiare către conturile executorilor judecătorești din Moldova, care, ulterior, transferau banii către companiile off-shore. Detalii, AICI
OCCRP a analizat fișele companiilor din Rusia. Acționarii majoritari și directorii firmelor sunt cetățeni din Rusia, Republica Moldova și din Ucraina.
Firma din Rusia OOO Proffstandart figurează în calitate de debitor, împreună cu OOO Komtehkomplekt și alte două firme rusești și o companie off-shore care ar avea o datorie de o jumătate de miliard de dolari către firma scoțiană Westburn Enterprises Limited. Detalii, AICI
Acționarul majoritar de la OOO Proffstandart (Detalii, AICI) este moldoveanul Ruslan Siloci, cu domiciliul în Căușeni. Tot din această localitate este și controversatul om de afaceri Veaceslav Platon, tatăl său, Nicolae Platon fiind directorul Filialei „Moldindcombank” din Căușeni. Detalii, AICI
Ruslan Siloci, agent proxy
Ruslan Siloci are 31 de ani și locuiește în casa bunicilor de la periferia orașului. Ușa de la casă este închisă, iar la poartă atârnă lacătul. O vecină ne spune să-l așteptăm. „Ruslan toată ziua se plimbă prin oraș. Vine, pleacă. Este un băiat bun. Da’ voi ați venit să luați vreo datorie de la el? Eu îi datorez 100 USD și credeam că vizita voastră are legătură și cu mine. Uite-l, acesta cu automobilul albastru e Ruslan”, ne-a spus femeia.
Ruslan Siloci a coborât de la volanul unui Mercedes-Benz A 170. Și-a aprins o țigară și ne-a întreabă dacă noi l-am contactat cu o zi înainte.
SILOCI: „Mi-a spus soția că m-a sunat cineva. Eu, ieri, m-am întors din Ucraina. Merg la Odesa să aduc marfă la comandă. Pentru asta mai câștig un 300-500 USD. Firma din Rusia OOO Proffstandart nu mai funcționează. Este reorganizată. Am alte afaceri acolo. Mi-am deschis o firmă cu materiale de construcții. E greu, nu e atât de ușor să te pornești”.
REPORTER: Cum a ajuns firma ta în datoria asta uriașă?
SILOCI: „Pentru că mi-au propus. Au fost clienți care propuneau să facem bani. Vă lămuresc un lucru ca să știți. În Moscova așa și se lucrează. Nu e o noutate. Cu transferurile, ei m-au căutat și m-au găsit. Prin legături. Ceea ce a fost, a fost. Nu doar eu, au fost mulți. Acolo a fost doar vorba pusă. Și foială… Ce profit am avut în acest caz nu pot să spun – este confidențial, secret comercial. Cum a avut loc toată etapa, procedura, nu o să vă spună nimeni”.
REPORTER: Profitul tău în povestea transferurilor a fost mai mult de 10 mii USD?
SILOCI: „Nu. Dar nu pot să vă spun cât… Știu că în Moldova se face o anchetă. Dar nimeni nu m-a chemat la procuratură”.
În R. Moldova, Ruslan Siloci este acționar unic la SC Prodpozitiv SRL, o societate comercială anchetată penal în 2009 de către procurorii Anticorupție, într-un dosar de contrabandă cu carne. Despre acest caz, Siloci ne-a spus că dosarul se află în judecată. „O să se judece la infinit. În acest caz era simplu. În loc de carne de pui am adus din Rusia carne de porc. Și asta a fost tot. Firma Prodpozitiv SRL încă este activă, în etapa de reorganizare”. Detalii, AICI
„Dacă aveam 500 mil. USD îi donam la un internat”
În „spălătorie” a fost implicat și moldoveanul Evgheni Vîborov care este acționarul majoritar și director la firma rusească OOO Komtehkomplekt (Detalii, AICI) și care figurează în același litigiu cu firma din Rusia a conaționalului Ruslan Siloci.
Evgheni Vîborov, agent proxy
Evgheni are 33 de ani. În prezent el este angajat la o firmă de curierat din Chișinău. La întâlnire cu reporterii el ne-a spus că nu cunoaște că firma lui a figurat cu o datorie de 500 milioane USD într-un proces de judecată din Moldova.
Vîborov: „În 2009 am fost în Moscova. Un cunoscut din Rusia m-a sfătuit să cumpăr o firmă. Am lucrat un timp. Eu mă ocupam cu computerele și echipament tehnic. Prin 2012 am închis firma și am venit aici la Chișinău. Cred că am făcut procură pe cineva, dar a trecut timp și nu țin minte. Mie nimeni nu mi-a dat bani și nu m-a căutat. Să începem de la aceea că, dacă mi-ar fi dat bani, eu nu mi-aș fi pus casa în gaj la bancă, aș fi avut mașină, și nu lucram șofer. În genere acum sunt șocat de ce aud. Eu pot să am careva probleme acum din toate astea sau nu? Dacă aveam banii ăștia de 500 mil. USD îi donam la un internat de copii”.
Tranzacțiile cu deputatul-vecin
Potrivit documentelor cadastrale, Evgheni Vîborov a realizat mai multe tranzacții de vânzare-cumpărare a apartamentelor. Pe 28 decembrie 2012 Evgheni Vîborov vinde un apartament din centrul Chișinăului unui deputat milionar de la Partidul Liberal-Democrat din Moldova, Nae-Simion Teodor Pleșca. (Detalii, AICI)
Pe Nae-Simion Teodor Pleșca l-am găsit acasă, în Chișinău, str. Sfatul Ţării, 61, în timp ce dirija o grupă de muncitori care executau lucrări de construcții, inclusiv la apartamentul pe care l-a cumpărat de la Evgheni Vîborov.
Nae-Simion Teodor PLEȘCA: „Evgheni a fost aici în mahala. Casa lui era alipită de a mea. Eu am cumpărat de la el un apartament cu 40 mii de EUR, ca să fac o anexă la casă. Cu acești bani, el și-a cumpărat un automobil și o mansardă. Evgheni este un băiat necăjit, cu elemente de un comportament neadecvat. Cred că l-au folosit în spălarea de bani. El mai are problema alcoolismului. Cred că cineva l-a amăgit și a semnat ceva. Evgheni singur s-a lăudat că este director la o firmă din Moscova și în curând o să-și primească salariul”.
Băncile rusești și vărul lui Putin
RISE Moldova și RISE România au radiografiat labirintul schemei de spălare a banilor pentru a descoperi metodele și partenerii care conduceau „spălătoria rusească”. Băncile și firmele rusești implicate sunt conduse de către manageri și membri de consiliu care includ oameni de afaceri cunoscuți, un văr al președintelui rus Vladimir Putin și persoane declarate a fi aproape de FSB.
Anual, miliarde de dolari proveniți din crima organizată și din fondurile furate de la stat „părăsesc” Federația Rusă prin operațiuni de tip „Spălătoria”. Astfel, în doar primul trimestru al anului 2014, mai mult de 64 miliarde USD au fost scoase din țară. La moment, în Rusia nu există nicio investigație care să vizeze băncile implicate în spălări de bani.
Igor Putin, la Russkiy Zemelniy Bank
Un jucător important în frauda uriașă de 20 miliarde USD a fost banca rusă OAO Russkiy Zemelniy Bank. O notă informativă a Centrului Național Anticorupție obținută de OCCRP indică faptul că, în perioada 2012-2014, banca a transferat prin intermediul Moldindconbank-ului 152 500 000 000 de ruble (aproximativ 5 miliarde USD.)
Până în 2011, Russkiy Zemelniy Bank a fost deținută de Elena Baturina, soția lui Iury Lujkov, fostul primar al Moscovei, demis din funcție în 2010, după disensiunile apărute între acesta și președintele rus Valdimir Putin. Un an mai târziu, adică în 2011, un nou grup de acționari, condus de Aleksandr Grigoriev, un om de afaceri din Sankt-Petersburg, în vârstă de 43 de ani, a înlocuit-o pe Baturina. La scurt timp după aceasta, banca rusă a deschis conturile de corespondent la banca din Republica Moldova și au început tranzacțiile suspecte între Russkiy Zemelniy Bank și Moldindconbank, spun autoritățile moldovene.
Noii acționari ai Russkiy Zemelniy Bank au fost șase companii din Cipru. Una dintre ele – Boaden Ltd, care controla 16,35 % din Russkiy Zemelniy Bank – a fost deținută de către Aleksandr Grigoriev, care a devenit șeful Consiliului Executiv. Detalii, AICI
La Russkiy Zemelniy Bank, Grigoriev și-a adus propria echipa de manageri, din care a făcut parte și Igor Putin, vărul președintelui rus, care a fost în consiliul băncii până în 2014.
Igor Putin și Aleksandr Grigoriev sunt legați prin mai multe combinații. Putin a fost membru al consiliului „SU-888” (Detalii, AICI), o companie de construcții în care Grigoriev este acționar majoritar. De asemenea, el a fost în consiliul „Promsberbank”, o bancă mică din regiunea Moscovei, în același timp când Grigoriev a fost acolo acționar.
Cine este Aleksandr Grigoriev?
Cu excepția faptului că a fost la un moment dat vice-președinte al Federației de Box din Moscova, despre Aleksandr Grigoriev se știu foarte puține lucruri. Surse la nivel înalt au declarat pentru OCCRP că Grigoriev este conectat cu FSB-ul, dar, într-un răspuns la o solicitare a OCCRP, Serviciul Federal de Securitate susține că acesta nu a lucrat niciodată acolo.
Reporterilor OCCRP le-a luat ceva timp ca să-l localizeze pe Grigoriev. Chiar și angajații săi dintr-o companie pe care o deține în Muntenegru au negat că l-ar cunoaște, iar foștii săi parteneri de afaceri din Rusia spuneau că acesta este plecat din țară.
În cele din urmă, am reușit să luăm legătura cu Grigoriev prin telefon. „Am intrat în activitatea bancară cu câțiva ani în urmă. Compania de construcții „SU-888”, unde eu sunt un acționar, a participat la mai multe licitații publice și a trebuit să ceară băncilor garanțiile lor. Pe lângă … am mai luat credite… Iar când Elena Baturina a început să vândă activele sale, am primit oferta să cumpăr o parte din Russkiy Zemelniy Bank. Am decis că o bancă și o societate de construcții s-ar putea combina bine și am cumpărat un pachet minoritar. Dar, în cele din urmă, am ajuns la un dezacord cu alți acționari în ceea ce privește viitorul băncii și, în mai 2013, am decis să renunț la această afacere”, a relatat Aleksandr Grigoriev.
„Nu am fost prieteni… doar parteneri”
La începutul anului 2014, Putin a lăsat băncile și companiile lui Grigoriev pentru a deveni șef al Fondului de susținere și dezvoltare a industriei în regiuni. Scopul său declarat a fost de a atrage investiții directe către industriile din regiunile ruse.
OCCRP nu au putut da de Igor Putin pentru declarații. Scrisorile adresate acestuia prin intermediul Fondului au rămas fără răspuns. Fiul său, Roman Putin, șef al companiei de consultanță „PutinConsulting”, ne-a spus că tatăl său nu dorește să facă comenatarii. „Tot ce a vrut să spună publicului, este în scrisoarea sa publicată de Forbes-Rusia”, a menționat Roman Putin.
Igor Putin, vărul lui Vladimir Putin
La 10 februarie 2014, într-o scrisoare deschisă, Igor Putin scria: „Experiența mea personală, acumulată în ultimii ani, dovedește adevărul tezei că sistemul bancar rusesc ar trebui să fie reabilitat radical și curățat de băncile cu probleme conduse de persoane cu o reputație îndoielnică”.
În aceeași scrisoare, acesta menționa și faptul că unele „surse competente m-au avertizat despre situația reală la banca Russkiy Zemelniy Bank și mi-au confirmat preocupările. Dar, dându-mi seama că nu este în puterea mea să schimb politica financiară a băncii, am decis să părăsesc consiliul de administrație”.
Aleksandr Grigoriev spune că nu știe despre ce a vorbit Putin în scrisoarea sa. „În ceea ce privește relațiile noastre, noi încă ne mai sunăm uneori. Nu am fost prieteni… doar parteneri”, relatează Grigoriev.
Tranzacții suspecte cu peste 15 miliarde de ruble
La 18 martie 2014, Banca Centrală a Rusiei a revocat licența Russkiy Zemelniy Bank pentru încălcarea regulilor anti-spălării banilor. Autoritatea de reglementare bancară a identificat tranzacții suspecte cu peste 15 miliarde de ruble (circa 500 milioane USD). Aceasta este aproximativ 10% din spălărea de bani spre care au mers autoritățile moldovenești. Detalii, AICI
Banca Centrală rusă a refuzat să ofere detalii privind tranzacțiile suspecte, spunând că nu a finalizat încă propria investigație.
La rândul său, Grigoriev a declarat că nu e la curent cu nicio fraudă. „Bineînțeles că am auzit despre operațiunile cu Moldindconbank, dar eu nu știu detalii pentru că am fost acționar minoritar în Russkiy Zemelniy Bank”, susține acesta. Potrivit lui Grigoriev, toate deciziile legate de activitățile principale ale băncii erau luate de manageri, în timp ce consiliul doar aproba ofertele mari și strategia de afaceri.
Totodată, acesta spune că Russkiy Zemelniy Bank și Moldindconbank au semnat un acord general privind moneda de comercializare, de aceea autorităților de reglementare bancară din Rusia nu le-au apărut suspiciuni legate de acord. „Nu știu de ce unii oameni fac legătură dintre operațiunile băncilor din Moldova și numele meu”, se întreabă Grigoriev.
Altă bancă, aceeași schemă
Pe lângă Russkiy Zemelniy Bank, și o altă bancă a lui Grigoriev a intrat în atenția oficialilor moldoveni pentru acțiuni similare. Și asta după ce, în 2013, el a achiziționat o bancă numită „Zapadny” și a adus în ea noi acționari. Aceasta la fel a deschis conturi corespondente la Moldindconbank-ul din Republica Moldova și a început să transfere bani din Rusia.
Ca și în cazul Russkiy Zemelniy Bank, la „Zapadny” a fost din nou însoțit de persoane influente. (Detalii, AICI) De exemplu, Ilya Lomakin-Rumeanțev, care a devenit șeful consiliului de administrație a băncii. Lomakin-Rumeanțev a fost șeful Departamentului de experți al președintelui Putin, un birou administrativ care pregătește experți-analiști pe diverse probleme. Acesta a refuzat să se expună pe marginea colaborării lui cu „Zapadny”. Dar, în aprilie 2014, la o lună după ce Russkiy Zemelniy Bank i-a fost revocată licența, Banca Centrală rusă a revocat și licența „Zapadny”, invocând numeroase încălcări, inclusiv rapoarte contabile false. Documentele Băncii Centrale obținute de OCCRP arată că licența a fost revocată după ce proprietarii băncii și managerii nu au reușit să răspundă la scrisorile și anunțurile autorității de reglementare bancare.
Aleksandr Grigoriev spune că, după ce a renunțat la Russkiy Zemelniy Bank, a investit în „Zapadny”, doar că nu a cercetat în mod adecvat această investiție. „Regret că am înțeles cam târziu că banca nu avea fonduri suficiente în conturile sale corespondente și că așa-numitele „active” ale sale au fost îndoielnice. Banca Centrală a limitat „Zapadny” în a accepta depozite și astfel aceasta a pierdut aproape toate sursele externe de investiții. Ținând cont de lipsa de active și controlul strâns din partea autorităților, am înțeles că banca nu are perspective bune și am decis să renunț”, relatează Grigoriev.
În prezent, Aleksandr Grigoriev este implicat în afacerile din afara Rusiei. Compania sa „SU-888” este în curs de dezvoltare a unei stațiuni turistice de lux pe litoral în Muntenegru. Detalii, AICI
Interviu cu Ruslan Milchenko despre funcționarea „spălătoriei”
Ruslan Milchenko (Foto: www.kommersant.ru)
Ruslan Milchenko, fost colaborator al poliției ruse, în prezent conduce Agenția anti-corupție „Analitika i Bezopasnosti” (Analize și Securitate – trad. din rus.). El susține că unele bănci rusești se angajează conștient în astfel de scheme de spălare de bani.
„Tu, în calitate de client, nu vei ști traseul banilor”
OCCRP: – Ați putea să ne explicați modul în care funcționează spălarea banilor, pas cu pas?
Milchenko: – Schemele de spălare a banilor au un număr de straturi. Știu unii bancheri care lucrează, să spunem așa, în mijlocul acestei piramide. Ei au relații cu aproximativ 10 bănci. Imaginați-vă că aveți 100 dolari și originea lor este îndoielnică. Mergi la un astfel de bancher și-i spui că ai nevoie de banii ăștia undeva în Hong Kong. Dacă nu ai o companie sau un cont bancar acolo, bancherul îți vinde unul – ei au o mulțime de companii în toată lumea. Ei cumpără astfel de entități de la firmele de avocatură care înregistrează societăți fictive. Deci, dai 100 dolari la bancher și, în câteva zile, vei primi 96 sau 97, în funcție de comisionul perceput în Hong Kong sau orice alt loc în lume. Și tu, în calitate de client nu vei cunoaște traseul banilor – aceasta este munca spălătorului de bani. Folosind doar un laptop cu un program de bancă-client, se mută banii de la o bancă la alta, de la o societate la următoarea.
OCCRP: – Băncile implicate în transferurile de bani știu ce se întâmplă?
Milchenko: – Desigur. Spălătorii de bani trebuie să plătească comisioane pentru fiecare bancă în cazul în care li se permite să lucreze. Și cei patru dolari ai Dvs. percepuți drept comision sunt împărțiți între diferite bănci. Bancherul care a lucrat va câștiga, în cele din urmă, 1,5-2 la sută din cei 100 dolari. Da, este o afacere dificilă, care este bănoasă numai daca aveti mulți clienți și un volum mare de lucru.
OCCRP: – Cât este de profitabil?
Milchenko: – Oameni ca prietenii mei nu sunt milionari. Dar cei care sunt pe partea de sus a piramidei sunt miliardari. Acești oameni își pot permite să cumpere bănci după bănci, care, apoi, devin platforme pentru retrageri imense de bani în străinătate. E ca și cum ar fi o cascadă – multe, multe râulețe mici formează, în final, un fluviu imens. Deci, colegii mei care lucrează cu aceste râulețe au o cifră de afaceri de sute de milioane, iar cei care controlează afacerea au un debit de sute de miliarde. Nu sunt mai mult de cinci-șapte persoane în Rusia care lucrează cu astfel de volume de bani. Astfel de bancheri sunt foarte bine conectați din punct de vedere politic și protejați de serviciile speciale.
Iurie Sanduța, Ion Preașca (RISE Moldova), Roman Anin, (Novaya Gazeta), Mihai Munteanu, Paul Radu, Miranda Patrucic (OCCRP), Victor Ilie (RISE România), Arta Giga (Letonia), Vladimir Kostic (CINS Serbia)
