17/05/2023

Bun venit la bord! 

E septembrie 2018. Ai sub picioare un iaht de aproape 50 de milioane de euro. Tu ești Vladimir Plahotniuc, cel mai influent om al momentului în Republica Moldova. 

S-ar putea ca „onoarea” să însemne ceva pentru tine, așa că îți numești iahtul „Honor” [onoare – din engleză]. Dar peste exact un an, paradisul tău se va clătina.

Colaj: Roman Filippov​

Despre existența unui iaht în proprietatea lui Vladimir Plahotniuc s-a aflat în 2020, în urma unui proces de judecată din Cipru. Avocații Oxanei Childescu, fosta soție a lui Plahotniuc, și-au exprimat, într-un articol publicat, dezacordul față de o decizie a Tribunalului Nicosia, care a respins cererea de chemare în judecată înaintată împotriva mai multor persoane fizice și juridice din Cipru, Emiratele Arabe Unite, China, Spania și Seychelles.

Documentarea a pornit de la numele iahtului, pe care l-am aflat din ordonanța de urmărire penală pornită pe numele lui Vladimir Plahotniuc. Procurorii au estimat bunul la 32 de milioane de euro. În realitate, însă, iahtul valorează mult mai mult.

Ancheta are la bază documente oficiale obținute din baze de date naționale și internaționale, precum Luxemburg, Gibraltar și Cipru. O parte din documente au fost puse la dispoziție de OCCRP ID.

Despre #PLAHOSTAN, citește AICI.

MAI ÎNTÂI A FOST VICKY
O navă plutește în apele Mării Mediterane. E anul 2012, iar iahtul este nou-nouț. Bijuteria acvatică are 73 de metri lungime și a fost construită de Turquoise Shipyard, o companie turcă specializată pe construcția de nave. E cel mai mare iaht construit de Turquoise până la acel moment.

Andrey Goncharenco

Se numește Vicky și a fost conceput la comanda proprietarului, care l-a numit în cinstea fiicei sale – Victoria.

Stăpânul lui Vicky e Andrey Goncharenko, om de afaceri rus care, șapte ani mai târziu, va deveni unul dintre beneficiarii concesionării Aeroportului Internațional Chișinău. Dar Goncharenko n-a deținut-o niciodată pe Vicky pe persoană fizică, ci a stat în spatele unei firme paravan. Este vorba despre Continental Maritime Limited, o firmă înregistrată în Gibraltar, care s-a împrumutat la bancă pentru navă.

3 iunie 2011. Continental Maritime Limited ia un împrumut de circa 23,4 milioane de dolari de la o bancă din Marea Britanie. „Acord pentru o ipotecă a navei în construcție”, se arată în unul dintre documentele companiei obținute de RISE Moldova.

Din document aflăm cine construiește vasul, lungimea aproximativă a navei aflate în proces de construcție și alte angajamente ale companiei față de banca creditoare.

3 iulie 2012. Continental Maritime din Gibraltar gajează nava în contul banilor împrumutați. De această dată, vasul este prezentat băncii cu nume și număr oficial de înregistrare  – Vicky, nr. 743711.

21 decembrie 2012. Un consorțiu format din trei firme din Elveția, Luxembourg și Bahamas se angajează să întoarcă împrumutul de 23,4 milioane de euro în numele firmei din Gibraltar. Una dintre companiile creditoare este PMB REAL ESTATE S.A, al cărui beneficiar real este rusul Andrey Goncharenko.

Astfel, Continental Maritime Limited este primul proprietar oficial al iahtului. În apele mărilor, nava a plutit sub steagul Insulelor Cayman, până și-a schimbat proprietarul.

Vicky. Foto: Charterworld

CÂND VICKY DEVINE HONOR?
S-a întâmplat în iulie 2018. Tot atunci iahtul a fost înmatriculat sub steagul Insulei Man.

La două luni după ce își ia numele de Honor, mai exact în septembrie 2018, nava trece printr-un carusel de firme offshore, fondate în aceeași perioadă. Așa că, de la Continental Maritime, ajunge la Eastern Yachting LTD, care, la fel ca vechiul proprietar, este înregistrată în Gibraltar.

Aceasta a fost mutarea de la Goncharenko la Plahotniuc. În acea perioadă, Vladimir Plahotniuc era în plină campania preelectorală și se pregătea de alegerile parlamentare.

„Cei care au o pensie lunară mai mică de 2.000 de lei, ei vor primi în luna decembrie un ajutor de sărbători, în valoare de 600 de lei”, promitea deținătorul iahtului de lux, într-o conferință de presă din noiembrie 2018.

Ilustrație: Art of Alex Buretz

Dar să revenim la iaht. Lanțul offshore din jurul lui Honor nu ne-ar fi spus nimic dacă companiile nu ar fi fost implicate și în tranzacții imobiliare la Chișinău. În aceeași perioadă în care făceau rocade în Gibraltar, mai multe bunuri imobile deținute de Finpar Invest, o afacere conectată la familia Plahotniuc, au ajuns la firme în care entitățile din Gibraltar (Querious Holdings LTD și apoi Eastern Holdings LTD) au fost asociate. Este vorba despre o vilă urbană cu statut de monument istoric din preajma Parlamentului, un teren de peste 10 hectare din zona Autogării de Nord și centrul de afaceri Global Business Centre.

Valoarea totală a celor trei proprietăți – 608,5 milioane de lei (peste 31 de milioane de euro). Astfel, dacă Querious a primit de la Eastern Holdings iahtul „Honor”, cea din urmă firmă s-a ales cu imobilele lui Plahotniuc din Chișinău. Citiți mai multe despre tranzacții în anchetele „GBC – din offshorul lui Plahotniuc în Gibraltar” și „De la Plahotniuc, la Moldasig via Gibraltar”.

HONOR – LUX ȘI OPULENȚĂ
Are patru etaje utile traversate de un lift, uși care se deschid automat, draperii pe telecomandă, băi placate cu marmură, televizoare care coboară din tavan sau se ridică din podea și chiar o pistă pentru elicopter. Iahtul are șapte camere care ar putea să găzduiască cel puțin 14 oaspeți, iar echipajul e format din 18 oameni.

Primul etaj (de jos în sus) e cel destinat relaxării, dar e și nivelul unde se află camerele membrilor echipajului. Aici se găsește o zonă de spa, o baie turcească, un jacuzzi, o sală pentru masaj și o zonă amenajată cu echipament sportiv. Tot aici, un perete mobil deschide și închide puntea, locul de unde oaspeții iahtului pot porni în aventuri pe apă, fie că e vorba de înot sau skijet și plimbări cu barca, echipamente cu care e dotată nava.

Cel de-al doilea etaj dezvăluie o cameră de zi cu tavan deschis. E luminată natural datorită geamurilor panoramice. În camera de zi se află un minibar și un pian marca Steinway&Sons. RISE Moldova a scris în „Plățile secrete ale oligarhului” că, în octombrie 2018, Plahotniuc plătise circa 300 de mii de dolari, în două tranșe, pentru un astfel de „pian și servicii aferente”.

Pe acest nivel se mai află o sufragerie și șase dormitoare pentru oaspeți, dintre care două cabine VIP, fiecare cu garderobă, două camere duble, o cabină twin și o cameră pentru copii, dotate fiecare cu baie proprie și design unic.

Următorul nivel – trei e cel al „proprietarului”. Are o mini sufragerie cu priveliște spre etajul de jos, iar alături, un birou spațios cu baie proprie. Accesul în birou se face atât de pe hol, cât și din apartamentul proprietarului. Suita proprietarului e un spațiu larg, care cuprinde un dormitor și o cameră de zi, două balcoane, o baie imensă și o garderobă spațioasă.

Urcăm la ultimul etaj. Aici suntem întâmpinați de un bar și o zonă pentru DJ. E etajul cu distracție! Are piscină, zonă cu șezlonguri și sofa. Tot la ultimul etaj se află și un heliport, o pistă pentru elicopter, ceea ce înseamnă că, dacă iahtul era pe mare, Plahotniuc putea ajunge la el pe cale aeriană.

DE LA AL CAPONE, LA JAMES BOND
În iulie 2019, după ce Plahotniuc pierde guvernarea și fuge din țară, iahtul este scos la vânzare. S-a ocupat de vânzare un broker de iahturi. Pe un site de specialitate, într-o știre publicată pe 15 august, scrie că iahtul a fost vândut la 20 de zile după ce a fost scos pe piață. Prețul – 48,5 milioane de euro, aproximativ un miliard de lei.

John Staluppi, proprietarul lui Honor/Quantum of Solace. Foto: SuperYachtFan

La scurt timp după ce și-a schimbat proprietarul, iahtul și-a schimbat și numele. Din Honor – în Quantum of Solace. A ajuns la John Staluppi (75 de ani), un cunoscut om de afaceri din SUA. Staluppi deține mai multe iahturi și este cunoscut pentru faptul că-și numește navele după filmele cu James Bond.

Imediat după cumpărare s-a anunțat că fostul Honor va deveni cursă charter – adică va putea fi închiriat. Pentru o săptămână, plăcerea costă de la 560 de mii de dolari și poate atinge până la 630 de mii de dolari.

Doar că, la trei luni de la achiziție, Staluppi și-a scos iahtul la vânzare. Dar a reușit să scape de el abia la finele anului 2022. Prețul cerut a fost de 56.400.000 de euro.

L-am contactat pe John Staluppi pe paginile sale de Twitter și LinkedIn. L-am întrebat dacă știe că iahtul aparținea oligarhului Plahotniuc și care e motivul că l-a scos la vânzare atât de rapid, însă nu ne-a răspuns la mesaje.


DOSARUL DIN CIPRU
După cum v-ați dat seama, Honor n-a fost vândut de Plahotniuc, așa cum familia acestuia n-a figurat niciodată drept beneficiară directă a iahtului. Și în acest caz familia Plahotniuc-Childescu a apelat la interpuși. Doar că, de această dată, interpușii le-au tras țeapa și i-au lăsat fără bijuteria de aproape 50 de milioane de euro.

Honor a fost vândut de Ileana-Mihaela Burcea, o româncă stabilită în Dubai. În 2020, jurnaliștii de la Centrul de Investigații Jurnalistice au dezvăluit că Burcea a administrat mai multe afaceri conectate la Vladimir Plahotniuc.

Burcea, dar și alții au fost dați în judecată de Oxana Childescu la Tribunalul din Nicosia.

S-a întâmplat în octombrie 2019. Coincidență sau nu, Staluppi și-a scos la vânzare iahtul în aceeași perioadă în care Childescu s-a adresat în instanța din Cipru, plângându-se că a fost deposedată de bunuri.

În Cipru, fosta soție a lui Plahotniuc a cerut revendicarea drepturilor asupra bunurilor care i se cuvin și a explicat instanței de ce a apelat la interpuși.

Oxana Childescu și Vladimir Plahotniuc. Foto: Facebook/Vlad Plahotniuc

„Reclamanta (Oxana Childescu – n.r.) și soțul ei VP [Vladimir Plahotniuc] locuiesc în Miami, SUA, împreună cu familia lor, unde au solicitat azil politic. În perioada divorțului (2010-2011) din cauza implicării vicepreședintelui în politică (în 2011, Vladimir Plahotniuc a devenit prim-vicepreședinte al Parlamentului – n.r.) au făcut o împărțire amiabilă a proprietăților prin structuri corporative.

 […] își dețineau majoritatea activelor prin diferite structuri corporative cu acționari nominali și directori, pentru a asigura confidențialitatea cu privire la proprietatea lor, în scopul protejării carierei politice a vicepreședintelui de atacuri politice, precum și pentru a o proteja de riscul înalt al mediului de afaceri din Moldova”, se arată în documentul deciziei emise de Tribunalul Nicosia.

Potrivit celor declarate instanței cipriote, Plahotniuc și Childescu au apelat la Burcea și la un alt cetățean român – Andrei-Bogdan Gheorghiu, iar aceștia din urmă i-au ajutat să fondeze firme și conturi bancare în diverse jurisdicții pentru a-și ascunde averea. Astfel, Burcea și Gheorghiu „au informat în mod convingător (…) că activele ar trebui să fie deținute prin companii a căror beneficiar efectiv” să fie chiar ei sau persoane apropiate lor.

„Întrucât reclamanta și VP i-au considerat […] cunoștințele lor […], le-a încredințat diverse bunuri, inclusiv iahtul […] care urma să fie gestionat de biroul de familie din Dubai”.

„[Ileana Burcea și Andrei Gheorghiu] au abuzat de încrederea și prietenia lor față de petiționară și, profitând de dificultățile ei și ale familiei sale, s-au angajat într-o amplă deposedare de active”, se mai arată în document.

În instanță, Burcea a negat că ar fi administrat afacerile soților Plahotniuc-Childescu și spune că iahtul îi aparținea, fiind cumpărat din „propriile fonduri și bani”. Mai mult decât atât, a declarat că „nu a vândut iahtul în august 2019, ci mult mai devreme”.

Honor. Foto: Raphael Belly Photography

În cele din urmă, în martie 2020, Tribunalul Nicosia a respins cererea de chemare în judecată. Instanța a concluzionat că majoritatea pârâților nu erau rezidenți ai Ciprului și, respectiv, nu se poate pronunța pentru rezidenții altor jurisdicții. Mai mult decât atât, „versiunea reclamantei conform căreia aceasta este de fapt beneficiarul final (…) este o admitere că aceasta cu bună știință a neglijat aranjamente interzise la nivel internațional și unde constituie, printre altele, încălcări privind prevenirea și combaterea spălării banilor”, se arată în documentul deciziei.

Am întrebat-o pe Ileana-Mihaela Burcea de ce Childescu a acuzat-o că ar fi deposedat-o de iaht, dar și ce servicii a oferit familiei Plahotniuc-Childescu.

Ileana-Mihaela BURCEA: Rezultatul relațiilor comerciale pe care le-am întreprins cu dna Childescu s-a concretizat într-o pierdere de aproximativ 7 milioane de euro pentru compania mea (…). Atacul în instanță a fost o tentativa absolut nereușită – bazată integral pe minciuni – pentru a găsi o modalitate de a se sustrage de la plata acestei datorii.

Reiterez faptul ca nu am oferit niciodată servicii familiei Plahotniuc-Childescu, întrucât nu am avut niciodată nici o relație comercială, nici personală și nu l-am cunoscut niciodată pe domnul Plahotniuc. Relațiile comerciale s-au derulat exclusiv între mine și dna Childescu, una dintre companiile deținute de mine prestând servicii de incorporare a companiilor în diverse jurisdicții.

La Chișinău, Ileana-Mihaela Burcea figurează în două dosare penale. Are statut de învinuit în dosarul numit generic „Frauda bancară”, pentru complicitate la escrocherie și spălare de bani, ambele în proporții deosebit de mari. Potrivit Procuraturii Anticorupție (PA), Burcea se eschivează de la organul de urmărire penală și este căutată de autorități.
Într-un alt dosar, Burcea a fost audiată, însă, la moment, nu are statut de învinuită. E vorba despre o cauză penală privind spălarea banilor. „În cadrul acestei cauze, până la această etapă, numitei nu i-au fost înaintate careva acuzații, iar o decizie în acest sens urmează a fi luată după parvenirea cererilor de asistență juridică internațională expediate în Singapore, Hong Kong și Emiratele Arabe Unite”, a declarat PA într-un răspuns pentru RISE Moldova.
La rândul său, Burcea susține că nu cunoaște despre faptul că este cercetată penal la Chișinău, nici că este căutată de autorități, dar afirmă că a fost audiată în calitate de martor.
„Nu îmi sunt cunoscute acuzațiile la care faceți referire [în dosarul „Frauda bancară”], ele nefiindu-mi aduse la cunoștință de organul de cercetare penală. Am cooperat întotdeauna cu autoritățile în anchete unde a fost necesară intervenția ori sprijinul meu, în măsura în care am cunoscut informații relevante”.

ÎN DUBAI, DUPĂ DREPTATE
În 2019, Childescu mai pornește o procedură de judecată. De această dată se adresează la Tribunalul Centrului Financiar Internațional Dubai (DIFC), instituție specializată pe rezolvarea litigiilor civile și comerciale.

Deși în mare parte deciziile adoptate de DIFC sunt publice, decizia în cazul Childescu nu se găsește online.

„Aceste cazuri nu sunt publicate pe site pentru că aceste cauze sunt private. În timp ce majoritatea cazurilor noastre sunt publicate pe site pentru public, există ocazii în care se depun cereri pentru ca anumite cazuri să fie private”, ne-a răspuns, printr-un e-mail, purtătorul de cuvânt al Tribunalului DIFC.

„Cazuri private” în cazul Childescu, cum le-a numit reprezentantul Tribunalului DIFC, sunt două. Primul e cel din 2019 despre care scriam mai sus, iar a doua procedură a fost pornită în 2020.

Cazul Childescu a fost menționat de trei birouri de avocatură din Marea Britanie care au reprezentat-o pe fosta soție a lui Plahotniuc în instanța din Dubai.

„Un caz de fraudă de mai multe milioane de dolari în Dubai care implică structuri complexe de încredere și corporative în care s-a lucrat pentru a obține o ordonanță de înghețare a bunurilor la nivel mondial. Acest caz a fost extrem de complex datorită rețelei de structuri corporative și trusturi utilizate pentru a ascunde frauda. Aceste structuri se întindeau, de asemenea, pe mai multe jurisdicții, iar activele au fost, de asemenea, deținute în jurisdicții separate”.
                                                                                                                             Biroul de avocatură Pallant Chambers din Marea Britanie

Ileana-Mihaela Burcea, susține că și dosarul din Dubai a fost pierdut de Oxana Childescu.

Ileana-Mihaela BURCEA: Este adevărat că, inițial, în ambele procese a fost dispusă înghețarea parțială a unor bunuri, însă aceasta masura a fost una asiguratorie/preventivă – fiind posibila doar bazată pe prima impresie creata de judecator despre poveștile frumos pregătite de dna Childescu.

(…) Ceea ce contează cu adevărat rezidă în faptul că în două jurisdicții diferite instanțele au decis – în mod definitiv și irevocabil – faptul că susținerile dnei Childescu nu au nicio legătură cu realitatea faptică, fiind nefondate.


Vladimir Plahotniuc a fugit din Republica Moldova în iunie 2019. În luna septembrie a aceluiași an, a fost anunțat în căutare internațională. Pe masa procurorilor sunt șase dosare în care politicianul este acuzat de escrocherie și spălare de bani în proporții deosebit de mari, crearea și conducerea unei organizații criminale, îmbogățire ilicită, exces de putere, corupere activă și fals în acte publice.

În dosarul numit generic „Frauda bancară”, procurorii au pus sechestru pe bunuri în valoare de 2,3 miliarde de lei. Niciunul dintre dosare nu a fost încă trimis în instanța de judecată.

Încă în noiembrie 2022, i-am adresat lui Vladimir Plahotniuc, prin intermediul avocatului, un șir de întrebări cu privire la iaht, inclusiv de unde a luat banii, însă nu ne-a răspuns.

În luna aprilie curent am revenit la avocatul acestuia pentru o reacție. Rogac nu a vrut să ne răspundă la întrebări, solicitând să-i retrimitem întrebările și le va redirecționa lui Plahotniuc.

Lucian ROGAC, avocatul lui Plahotniuc: Dumnealui cu siguranță că le-a primit, că dacă mi le-ați dat, eu le redirecționez. Dar poate între timp s-a schimbat ceva, poate îmi mai dați o dată [întrebările] și eu le redirecționez. Eu vă spun că nu vreau să comentez, nu vreau să aduc o reacție vizavi de informații sau să răspund la întrebări. Dacă-mi dați întrebările, le redirecționez.

Așa că i-am trimis din nou întrebările, dar nici de această dată nu am primit răspuns.

În octombrie 2022, Vladimir Plahotniuc a anunțat că revine în politica moldovenească. „Eu sunt un politician care știe bine să rezolve situațiile de criză și vine timpul meu acum”, a declarat într-un interviu, însă ulterior nu a mai apărut în vizorul public.

Marcela ZĂMOSTEANU

A contribuit: Vladimir THORIK
Editare: Nicolae CUȘCHEVICI
Fact-checking: Dumitru BACIU



Preluarea articolelor de pe www.rise.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. În mod obligatoriu, trebuie citată sursa și autorul informației, iar în cazul portalurilor informaționale trebuie indicat și linkul direct la sursă. Preluarea integrală se poate realiza doar în condițiile unui acord încheiat cu RISE Moldova. Materialele de pe platforma on-line www.rise.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din R. Moldova.

RISE LEAKS

Comenteaza acest articol