Sub pretextul apărării drepturilor omului, o fundație rusă finanțată de stat a promovat ani la rândul agenda geopolitică a Kremlinului la nivel global — inclusiv prin asigurarea sprijinului legal pentru presupuşi spioni, infractori și propagandiști.
Fundaţia pentru sprijinirea și protecţia drepturilor compatrioţilor din străinătate, cunoscută sub acronimul rusesc Pravfond, a fost fondată în 2012, având ca scop declarat apărarea drepturilor rușilor din diasporă, în special prin acordarea asistenței juridice.
Însă un set de aproape 50.000 de e-mailuri interne ale Pravfond, obținute de jurnaliștii postului public danez DR și împărtășite cu OCCRP și peste 28 de parteneri media internaționali, printre care și RISE Moldova, oferă o imagine mult mai detaliată asupra activităților organizației.
James O’Brien/OCCRP
Proiectul transfrontalier #DragiCompatrioți dezvăluie o rețea globală de influență susținută de Federația Rusă timp de mai bine de un deceniu. În cadrul acestui proiect, RISE Moldova lansează o serie de anchete care va expune cine sunt beneficiarii fondurilor rusești provenite de la Pravfond, câți bani au primit și în ce scop au ajuns acești bani în Republica Moldova.
Emailurile arată că, deși a fost inclusă sub sancțiunile Uniunii Europeane în 2023, Pravfond a găsit diverse căi să continuie să trimită bani către beneficiari din țări europene, ceea ce ar putea reprezenta multiple încălcări ale regimului de sancțiuni. Astfel de transferuri au ajuns și în Moldova.
Documentele mai dezvăluie colaborări directe între Pravfond și serviciile ruse de informații, inclusiv sprijinul acordat Serviciului Federal de Securitate pentru a contracara urmărirea penală de către Lituania a foștilor oficiali sovietici acuzați de crime de război comise în timpul luptei pentru independență. Pravfond se concentrează în mod deosebit asupra țărilor baltice — Letonia, Estonia și Lituania — unde sunt direcționate circa o cincime din granturi.
„Fundația [Pravfond] a fost creată pentru a finanța operațiuni de influență sub pretextul combaterii discriminării”, a declarat Marta Tuul, purtătoare de cuvânt a serviciului de securitate estonian, KAPO. „Este o extensie a serviciilor de informații ruse, care permite controlul și dirijarea diasporei vorbitoare de limba rusă”.
Republica Moldova este de asemenea o țintă a Pravfond, alături de celelalte foste republici sovietice. Acestea sunt considerate „regiuni prioritare”, după cum a afirmat Vladimir Pozdorovkin, directorul-adjunct al Pravfond, într-un e-mail, deoarece „compatrioții noștri s-au pomenit [acolo] fără voia lor.”
Această perspectivă — conform căreia milioane de foști cetățeni sovietici din vecinătatea Rusiei fac parte în continuare din spațiul cultural și politic rus — este consacrată prin lege federală și constituie un element-cheie al politicii externe a Kremlinului.
„[Rușii din străinătate] sunt o armată, o forță foarte importantă pentru noi”, declara Alexandr Udalțov, directorul executiv al Pravfond, într-un videoclip promoțional nepublicat, găsit prin emailurile organizației.
INFLUENȚA POLITICĂ A PRAVFOND
Unul dintre beneficiarii Pravfond este Alexander Franchetti, fost antrenor de fitness din Cehia. În 2014, Franchetti a participat la anexarea Crimeei, colaborând cu marina rusă.
Alexander Franchetti în Crimeea. Foto: myrotvorets.center
În septembrie 2021, a fost reținut pe aeroportul din Praga, la cererea Ucrainei. Deși o instanță superioară a respins extrădarea, autoritățile cehe i-au deschis imediat un dosar penal, acuzându-l de sabotaj și spionarea forțelor guvernamentale ucrainene.
Franchetti a negat acuzațiile, iar Pravfond i-a acordat cel puțin trei granturi, în sumă totală de circa 37.000 de dolari, pentru a-i plăti echipa juridică și traducătorii. În octombrie 2022, el a fost achitat de prima instanță, timp în care a reușit să fugă în Rusia.
Un an mai târziu, achitarea i-a fost anulată, Franchetti a fost condamnat pentru participare la un grup criminal organizat și a primit o pedeapsă cu închisoarea în absență.
Documentele fundației arată zeci de cazuri similare. Un alt exemplu este cel al lui Sergejs Sidorovs, un șofer de taxi din Letonia, arestat în 2023 de serviciile de securitate letone.
Sidorovs fost condamnat la 7 ani de închisoare pentru spionaj în favoarea Rusiei. Fusese recrutat prin Telegram pentru a fotografia obiective militare, locuințe cu steaguri ucrainene și a complotat să arunce în aer un poligon de testare a dronelor de lângă Riga. Pravfond i-a oferit 5.000 de euro pentru apărare.
Semion Boikov în Ucraina. Foto: abc.net.au
Cazul activistului pro-rus Simeon Boikov, cunoscut ca „Австралийский казак (trad. rus. – cazacul autralian)”, ilustrează clar influența politică a fundației Pravfond. După ce a câștigat notorietate în Australia, promovând conspirații antivaccin și susținând deschis Rusia după invazia Ucrainei, Boikov a fost condamnat pentru mai multe infracțiuni, inclusiv agresiune fizică asupra unui susținător ucrainean în etate. Pentru a evita arestarea, s-a refugiat în consulatul Rusiei din Sydney.
Soția sa a cerut ajutor legal de la Pravfond, care l-a sprijinit, prezentându-l drept victimă a persecuției politice. Fundația a făcut lobby intens pentru el, obținând inclusiv intervenția diplomației ruse și, în cele din urmă, un decret prezidențial în 2023 prin care Vladimir Putin i-a acordat cetățenia rusă.
Boikov locuiește în continuare în consulatul rus din Sydney și distribuie mesaje pro-ruse către zeci de mii de urmăritori online.
CENTRE JURIDICE IDEOLOGICE
Totuși nu toate activitățile Pravfond sunt de natură geopolitică. În acord cu misiunea oficială, organizația oferă sprijin și pentru probleme obișnuite ale rușilor din diaspora, precum dispute privind custodia copiilor sau accesul la servicii de sănătate mintală. Astfel, Pravfond a finanțat și activitatea mai multor „centre de sprijin juridic”.
Un document din 2022 al fundației listează 23 de astfel de centre active, majoritatea în Europa și fostele republici sovietice, inclusiv Republica Moldova, dar și în Iordania, Australia și Turcia. Multe dintre ele au primit anual între 10.000 și 20.000 de euro ca sprijin financiar.
Emailurile arată și cum aceste centre trimit actualizări regulate către Pravfond, pentru a-și demonstra activitatea. Multe dintre acestea se referă la probleme legale banale, precum traducerea de documente, dificultăți legate de pensie sau obținerea cetățeniei ruse.
În cazul Republicii Moldova, reprezentanții centrelor sprijinite de Pravfond la fel trimiteau regulat rapoarte către fundația de la Moscova. Pe lângă aceleași probleme banale, aceștia mai reclamau marginalizarea vorbitorilor de limbă rusă, precum și discriminarea și neglijarea de către autorități a comunității ruse din țară.
Însă aceste centre au și o misiune ideologică bine definită. Într-o scrisoare din 2022 adresată Ministerului rus de Externe, directorul Pravfond, Udalțov, descrie o videoconferință organizată la scurt timp după invazia rusă din Ucraina: „Fundația a organizat prompt o videoconferință cu liderii centrelor de asistență juridică […] care au fost informați despre obiectivele și motivele deciziei Moscovei de a desfășura o misiune de eliberare în Ucraina. A avut loc un schimb constructiv de opinii privind colaborarea în noile condiții.”
Mai mult, în unele cazuri, liderii acestor centre sunt implicați și în operațiuni de influență ale statului rus, ocupându-se, de exemplu, cu sincronizarea mesajelor mass-media din diasporă cu cele ale Kremlinului.
„O LECȚIE DE PATRIOTISM”
Fără a se limita la asistență juridică, Pravfond oferă, de asemenea, finanțare directă pentru operațiuni de propagandă și influență. Fundația a plătit pentru realizarea unui manual de istorie lituanian care justifică ocupația sovietică a țării, precum și a finanțat canale Telegram pro-rusești. Iar în Republica Moldova, Pravfond a finanțat editarea unor manuale școlare menite să „contracareze falsificarea istoriei Rusiei”.
Printre beneficiarii fundației de la Moscova se numără și Alexei Petrovici, un activist pro-rus a cărui organizație – Clubul Istoric-Patriotic Rus – a primit un grant pentru a organiza evenimente comemorative dedicate victoriei sovietice în cel de-Al Doilea Război Mondial, chiar în perioada invaziei ruse în Ucraina.
Unul dintre granturi, în valoare de aproape jumătate de milion de ruble, a finanțat realizarea unei expoziții numite „Бессмертный Сталинград (trad. rus. – Stalingradul Nemuritor)”. Îmbrăcat în haine în stil militar, Petrovici a vizitat mai multe școli din Moldova, unde a vorbit despre celebra bătălie, eveniment prezentat de televiziunea publică din Găgăuzia drept „o lecție de patriotism”.
Alexei Petrovici, la marșul de Ziua Victoriei, 9 mai 2025. Foto: Alexei Petrovici/ Facebook
Întrebat de RISE Moldova, Petrovici a declarat că o altă expoziție „Stalingradul Nemuritor”, organizată cu câțiva ani în urmă, nu fusese finanțată de Pravfond. El a susținut că scopul inițiativei a fost strict educativ: „Nu am vorbit despre războiul din Ucraina, nu l-am legat de acel context, ci am vorbit exclusiv despre fapte istorice”, a spus el.
Petrovici nu a răspuns însă la întrebările legate de expoziția din 2022.
Traducere adaptată și completată de RISE Moldova a articolului publicat de OCCRP.
