În ciuda sancțiunilor impuse de Uniunea Europeană, Fundația pentru Sprijinirea și Protecția Drepturilor Compatrioților din Străinătate, cunoscută sub acronimul Pravfond, a continuat să transfere fonduri către beneficiari din mai multe țări europene, inclusiv din Republica Moldova.   

Printre destinatari este și jurnalista Elena Pahomova, care a primit finanțare după ce organizația a fost inclusă pe lista entităților sancționate.

Spre deosebire de Alexei Petrovici, care a accesat banii prin unul dintre ONG-urile sale așa cum am scris în ancheta „Cine alimentează narativele Kremlinului la Chișinău”, Pahomova a primit banii fără intermediere instituțională, direct pe persoană fizică. 

În 2024 și 2025 fundația i-a aprobat finanțări în valoare totală de 42.500 de euro, iar ultimul proiect finanțat este încă în desfășurare. „Nu reușesc să urmăresc toate sancțiunile internaționale”, a explicat Elena Pahomova.

DIPLOMĂ DE LA PUTIN ȘI ORDIN DE LA DODON
Elena Pahomova are o experiență în media de 27 de ani. A fost redactoare-șefă a postului de televiziune Pervîi Pridnestrovski de la Tiraspol, directoare de programe la Publika TV, iar până în ianuarie 2023 a activat la NTV Moldova, post de televiziune afiliat deputatului socialist Corneliu Furculiță.

În 2017, fostul președinte pro-rus de la Chișinău, Igor Dodon, a numit-o șefa Comisiei pentru Mass-media în cadrul Consiliului societății civile. În timpul mandatului lui Dodon, Pahomova a realizat documentarul „Istoria Moldovei”, criticat de istorici pentru conținut propagandistic, iar ulterior a fost decorată cu ordinul „Gloria Muncii”.

Din documentele trimise la Pravfond, aflăm că a fost decorată și de Federația Rusă cu o medalie comemorativă și o diplomă semnată de Vladimir Putin, pentru coordonarea, în timpul pandemiei, a unui grup de voluntari care traduceau în limba rusă documentele Comisiei pentru Situații Excepționale.

Datele oficiale pe care RISE Moldova le-a consultat arată că Pahomova a activat în 2023 în calitate de purtătoare de cuvânt la Moldovatransgaz SRL și, până la finalul lui 2024, a fost „analistă de testare în tehnologia informației” (potrivit funcției oficiale) la Flacăra Albastră SRL, două companii deținute sută la sută de întreprinderea moldo-rusă Moldovagaz.

SPRIJIN FINANCIAR
În martie 2023, Pahomova trimite un e-mail către Pravfond în care solicită „sprijin financiar” pentru sobes.md, un site în limba rusă susținut prin voluntariat, potrivit mesajului expediat. Se întâmplase cu câteva luni înainte ca Uniunea Europeană să aplice sancțiuni asupra Pravfond.

„În acest fel elimin parțial problema accesului limitat la informații în limba maternă despre activitățile instituțiilor statului, sprijin social garantat cetățenilor săi de către Republica Moldova”, se arată în e-mail, și cere detalii despre cum poate accesa subvenții în calitate de persoană fizică. Am găsit mesajul într-o arhivă de circa 50 de mii de e-mailuri a Pravfond obținută de jurnaliștii postului public de televiziune danez DR și partajată cu OCCRP și circa 30 de parteneri media, inclusiv RISE Moldova.

Cel de-al doilea e-mail vine un an mai târziu, când trimite o cerere de grant. Solicită 18 mii de euro pentru perioada aprilie 2024 – martie 2025, în care își propune să realizeze articole și podcasturi pe teme sociale și juridice.

Conținutul site-ului gestionat de Pahomova se concentrează pe publicarea articolelor informative despre facilitățile de care pot beneficia cetățenii precum indemnizații, servicii medicale, oferte educaționale, precum și articole despre noile prevederi legale sau comunicate preluate de la instituțiile publice și traduse în limba rusă.

Activitatea Elenei Pahomova finanțată de fundația rusă nu se rezumă doar la site-ul de știri. Informația este distribuită și pe canalul de Telegram sobes.md, care are 339 de abonați. Pahomova mai gestionează un canal de Telegram cu circa patru mii de abonați. În una dintre ultimele postări, jurnalista s-a arătat revoltată de decizia Ministerului Educației de a difuza în școli documentarul „Siberia din oase”, în ajun de 9 mai, numindu-l „un film de propagandă despre… deportări”. Iar într-o altă postare, când abordează tema deportărilor, Pahomova justifică acțiunea, comentând: „Se poate, în sfârșit, o listă clară cu cine, de ce, câți au murit și din ce cauze? Câți s-au întors? Câți au rămas pe loc? În ce condiții au trăit? Și apoi, curățarea listei victimelor de călăii Holocaustului, turnători și alte elemente murdare”.

Printre protagoniștii ultimelor episoade ale podcastului sunt corespondentul TASS în Moldova, Valeriu Demidețchi, deputatul socialist Bogdat Țîrdea sau beneficiarii Pravfond Mihail Sidorov și Alexei Petrovici.

SPRIJIN CU RISC DE SANCȚIUNI
Elena Pahomova a solicitat bani după ce Pravfond, alături de directorul său executiv Aleksandr Udalțov, a fost inclusă în lista sancțiunilor UE pentru „sprijinirea și punerea în aplicare a unor acţiuni și politici care subminează sau ameninţă integritatea teritorială, suveranitatea și independenţa Ucrainei”. 

Și nu e vorba doar despre grantul de 18 mii de euro pe care l-a accesat în 2024. Potrivit unui proces-verbal al Consiliului de administrație al Pravfond din aprilie 2025, Elenei Pahomova i-a fost aprobată o subvenție suplimentară de 24.500 euro pentru „susținerea activității unui website social-juridic pentru compatrioții ruși care locuiesc în Moldova”. Fondurile sunt destinate pentru activitatea site-ului până la sfârșitul anului 2025.

Avocatul Vadim Vieru susține că persoanele și organizațiile care acceptă bani de la entități supuse sancțiunilor se expun unor riscuri juridice: „de la riscul de a avea conturi bancare înghețate sau închise, până la a fi supuse unor sancțiuni secundare impuse de state terțe”. 

Vadim VIERU: Există riscul ca persoanele și organizațiile care intră în astfel de relații financiare să fie supuse unor verificări riguroase, inclusiv de către autoritățile moldovenești, având în vedere angajamentele internaționale ale Republicii Moldova și colaborarea cu partenerii externi în materia combaterii spălării banilor și finanțării ilegale. Chiar dacă sancțiunile UE nu se aplică în mod automat pe teritoriul național, practica demonstrează că autoritățile din Moldova tind să se conformeze în mod voluntar unor sancțiuni impuse de parteneri strategici, mai ales când există riscul de a compromite relațiile diplomatice sau fluxurile financiare externe.

Însăși Elena Pahomova spune că nu poate deschide conturi bancare. „Probabil că m-aș implica mai activ [ n.r. – în problema drepturilor omului] dacă organizațiilor mele li s-ar deschide conturi. Nu știu cât timp, probabil de vreo patru ani, am depus o cerere pentru a deschide un cont la o bancă din Republica Moldova”, ne-a spus jurnalista, într-un răspuns pentru RISE. Același lucru ni l-a spus și Alexei Petrovici, președintele Clubului Istoric-Patriotic Rus, și el abonat la banii Pravfond. Acesta susține că banca i-a blocat conturile și nu poate deschide altele noi. Detalii, AICI

Nu este clar modul prin care banii au ajuns la beneficiar. Teoreric, impunerea sancțiunilor a îngreunat transferul de fonduri făcute de Pravfond către Europa. Doar că datele consultate în e-mailurile interne ale organizației ruse arată că, în cei doi ani de când a fost inclusă sub sancțiuni, Pravfond a trimis fonduri către destinatari din cel puțin 11 state membre ale UE folosind o gamă largă de tactici, de la trimiterea de bani prin conturi bancare deținute de persoane terțe, până la simpla găsire de persoane care să transporte numerar peste granițe.

Un proiect de raport anual privind activitățile fundației, trimis Ministerului rus de Externe într-un e-mail din martie 2024, a menționat că, în ciuda unor „dificultăți practice” cauzate de sancțiunile UE, „până acum a fost posibil să se rezolve problemele în fiecare caz specific, folosind, printre altele, opțiuni alternative și de soluționare a problemelor”.

„NU REUȘESC SĂ URMĂRESC TOATE SANCȚIUNILE INTERNAȚIONALE”
Am contactat-o pe Elena Pahomova pentru a-i oferi dreptul la replică cu privire la finanțarea primită de la organizația aflată sub sancțiunile UE și i-am adresat patru întrebări. Într-un mesaj audio de 21 de minute, ne-a oferit o declarație fără a se referi la Pravfond, deși nu a negat că ar fi primit bani de la aceasta. Am întrebat-o dacă consideră legal să accepte fonduri de la o organizație sancționată de UE. „Nu reușesc să urmăresc toate sancțiunile internaționale”, ne-a spus.

Întrebarea dacă e la curent cu legăturile dintre Pravfond și serviciile de informații ale Federației Ruse a fost evitată, în schimb ne-a povestit că, de-a lungul anilor, a fost etichetată ca agentă a diferitor structuri. „Periodic, scriu că sunt agent al MGB, KGB sau SIS…Ei bine, din câte văd, FSB-ul apare deja și aici”.

Nici întrebarea dacă a declarat la FISC sumele primite de la Pravfond nu a avut un răspuns concret. Jurnalista însă ne-a asigurat că „eu îmi depun mereu toate declarațiile fiscale”.

Am întrebat-o și dacă a fost contactată de autorități în legătură cu banii primiți de la o entitate aflată sub sancțiuni. Și de această dată răspunsul a fost unul evaziv: „Mă întrebați ceva acolo dacă SIS sau alte organe m-au contactat. M-au abordat la un moment dat. Dar am un astfel de caracter, extrem de independent. M-au contactat când a fost o ședință, un fel de Consiliu consultativ privind mass-media a fost creat în cadrul Guvernului, ei bine, l-au creat, l-au creat, dar nu l-au mai creat”.

Am revenit pentru concretizări și am întrebat-o care a fost metoda prin care a primit banii de la Pravfond, ținând cont că impunerea sancțiunilor de către UE a făcut mai dificil procesul de transfer al banilor către beneficiari. Ne-a cerut documente, apoi sursa documentelor, dar așa și nu ne-a răspuns la întrebare.

CORESPONDENTĂ ROSSIYA SEGODNYA
Pravfond nu e singura organizație aflată sub sancțiuni cu care Pahomova colaborează. Din 2023, jurnalista e angajată la sucursala din Republica Moldova a Rossiya Segodnya (Russia Today), care deține agenția de știri Sputnik Moldova. Chiar dacă site-ul Sputnik.md a fost blocat de SIS imediat după ce Rusia a invadat Ucraina, pentru că „promovează informații care incită la ură și război”, Pahomova este angajată în calitate de corespondentă.

RISE Moldova a scris anterior că deși Republica Moldova s-a aliniat pe deplin la sancţiunile internaționale instituite de SUA în privinţa holdingului media Rossiya Segodnya, conturile bancare ale filialei de la Chişinău încă nu au fost blocate de autorități. 

Tot în 2023, Pahomova și-a deschis o școală de comunicare, a cărei activitate avea loc la Centrul Rus de Cultură și Știință din Chișinău. La începutul anului curent, autoritățile au anunțat decizia de a închide Centrul Rus, după ce mai multe drone au survolat spațiul aerian și au căzut pe teritoriul Republicii Moldova. „Apreciem enorm și cultura rusă și limba rusă, dar atunci când un asemenea centru activează întru subminarea integrității și statalității Republicii Moldova, aceste demersuri sunt de înțeles. Mai cu seamă când drone cu explozibil pun în pericol viața cetățenilor noștri”, a declarat atunci ministrul de Externe, Mihai Popșoi.

Marcela ZĂMOSTEANU

Fact-checking: Departamentul de Fact-checking al RISE Moldova

---

---

Preluarea articolelor de pe www.rise.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. În mod obligatoriu, trebuie citată sursa și autorul informației, iar în cazul portalurilor informaționale trebuie indicat și linkul direct la sursă. Preluarea integrală se poate realiza doar în condițiile unui acord încheiat cu RISE Moldova. Materialele de pe platforma on-line www.rise.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din R. Moldova.

---