„Ceea ce se întâmplă astăzi în Republica Moldova coincide aproape în totalitate cu procesele observate în Ucraina”, se arată într-un raport al Ministerului Afacerilor Externe al Rusiei, publicat la începutul acestui an.  

De mai bine de zece ani, trimestrial, Moscova primește informații de la Chișinău despre „încălcarea drepturilor cetățenilor și compatrioților ruși”. Organizația care le trimite, beneficiază anual de finanțări între 10 și 20 de mii euro, iar liderii acesteia sunt promotori ai narativelor ruse în Moldova.

Documentele analizate în cadrul proiectului #DragiCompatrioți — o serie de investigații transfrontaliere care cartografiază rețeaua globală de influență a Federației Ruse — dezvăluie modul în care aceste rapoarte alimentează retorica Moscovei cu privire la Republica Moldova.

Proiectul transfrontalier #DragiCompatrioți scoate la iveală o rețea globală de influență susținută de Rusia de peste un deceniu. Seria se bazează pe aproape 50.000 de e-mailuri interne ale Pravfond — o fundație de stat care, sub pretextul apărării drepturilor omului, a promovat agenda Kremlinului, oferind inclusiv sprijin legal pentru presupuși spioni, infractori și propagandiști. 

„Moldova alunecă rapid spre susținerea ideologiilor neonaziste și de discriminare rasială”, așa începe raportul Ministerului rus de Externe privind „încălcarea drepturilor cetățenilor și compatrioților ruși de peste hotare”, la capitolul dedicat Republicii Moldova. MAE a fondat încă în 2012 Fundaţia pentru sprijinirea și protecţia drepturilor compatrioţilor din străinătate – Pravfond, a cărei scop declarat e apărarea drepturilor rușilor din diasporă, în special prin acordarea asistenței juridice.

La rândul său, Pravfond a finanțat activitatea mai multor „centre de sprijin juridic” din întreaga lume, două dintre ele activând în Moldova: la Chișinău și Tiraspol.

 „DATORITĂ ASISTENȚEI ACORDATE”
În septembrie 2014, la Chișinău își începe activitatea Centrul de Informare și Analiză a Drepturilor Omului. Centrul nu e o entitate juridică separată, ci activează în cadrul Consiliului Coordonator al Compatrioților Ruși din Republica Moldova, care era condus la acel moment de consilierul municipal Piotr Donțov. La cârma Centrului se află fostul deputat comunist Mihail Sidorov.

Activitatea structurii conduse de Sidorov constă în oferirea asistenței juridice cetățenilor, în special a celor din comunitatea vorbitoare de limbă rusă. În plus, organizează mese rotunde, conferințe și discuții publice pe tema drepturilor minorităților. Toate acestea sunt însoțite de rapoarte periodice trimise în Rusia, care semnalează presupuse cazuri de discriminare a populației rusofone din Moldova.

În primul raport trimis către Pravfond, Sidorov scrie că „crearea centrului a fost posibilă datorită asistenței acordate de Fundație”. De fapt, debutul activității Centrului condus de Sidorov coincide cu momentul în care Pravfond a sistat finanțarea organizației lui Valeriu Klimenco, despre care RISE Moldova a scris în ancheta „Pravdfond: „Unitatea de luptă” din Moldova”.

Datele din arhiva internă de e-mailuri a Pravfond arată că între 2016 și 2023, Centrul lui Sidorov a primit cel puțin 110 de mii de dolari de la Moscova. Conform contractelor de grant, banii erau alocați pentru asistență juridică, inclusiv în instanțele de judecată, organizare de evenimente, precum și monitorizarea și raportarea situației compatrioților ruși din Moldova.

O analiză amplă realizată de OCCRP relevă că centrele finanțate la nivel global de Pravfond urmau o direcție ideologică bine definită: în 2022, la doar câteva zile după invazia la scară largă a Ucrainei de către Rusia, Pravfond a organizat o teleconferință cu toate centrele sale juridice pentru a le transmite „motivele și obiectivele deciziei Moscovei de a desfășura o misiune de eliberare în Ucraina”, după cum nota Alexandr Udalțov, directorul organizației, într-o scrisoare adresată Ministerului rus de Externe în același an.

RUSOFOBIE, SENTIMENTE ANTI-RUSE ȘI MONOPOLUL LIMBII ROMÂNE
Am analizat un deceniu de rapoarte semnate de Mihail Sidorov și trimise către Pravfond, acoperind perioada 2014–2024. Pe lângă darea de seamă a activității Centrului la fiecare trei luni, Sidorov semnalează constant încălcări ale drepturilor rușilor din Republica Moldova. Problemele invocate rămân aproape neschimbate de la un an la altul.

Rapoartele transmise către Moscova descriu o realitate în care comunitatea rusofonă ar fi tot mai expusă discriminării. Termeni precum „naționalism radical”, „rusofobie” sau „marginalizarea limbii ruse” apar frecvent în relatările de la Chișinău.

„A fost exprimată îngrijorarea față de creșterea sentimentelor unioniste în societatea moldovenească și înlocuirea denumirii limbii de stat din moldovenească în română”, menționa Sidorov în unul dintre rapoartele expediate. Totodată, acesta semnala pierderea statutului limbii ruse ca limbă de comunicare interetnică, precum și eliminarea treptată a acesteia din educație, administrație și mass-media.

Într-un raport expediat în 2023, fostul legiuitor își manifesta îngrijorarea cu privire la schimbările Codului Penal. Ca urmare a invaziei ruse din Ucraina în 2022, autoritățile statului au completat Codul Penal cu un nou articol care incriminează separatismul. Noua dispoziție legală prevede pedepsa cu închisoare pentru acțiunile comise cu scopul de a separa o parte din teritoriul Republicii Moldova sau orice formă de instigare la separatism. În documentul trimis la Pravfond, Sidorov scrie că legea riscă că amplifice tensiunile interne și să blocheze negocierile privind conflictul transnistrean.

„Adoptarea acestei legi va duce la creșterea tensiunii în societate. În primul rând, aceasta privește soarta viitoare a procesului de negocieri pentru soluționarea conflictului transnistrean, care ar putea fi întrerupt. Se exprimă îngrijorări că oficialii structurilor de stat din Transnistria ar putea fi trași la răspundere penală”.

Într-un alt raport trimis deja în 2024, Sidorov înștiința că a participat la o conferință online a clubului de discuții de la Casa Jurnaliștilor din Voronej, Federația Rusă, unde a vorbit despre situația limbii ruse în Moldova.

„Participanții la întâlnire au fost familiarizați cu acțiunile autorităților de schimbare a situației lingvistice din republică, care vizează abandonarea bilingvismului tradițional moldo-rus, restrângerea domeniului de aplicare al limbii ruse, privarea acesteia de statutul de limbă de comunicare interetnică și stabilirea unui monopol asupra limbii române”, raportează șeful Centrului de drept.

Doar că despre „monopolul limbii române” și „reducerea ariei de utilizare a limbii ruse”, Sidorov scria încă în primul său raport către Pravfond, trimis acum 11 ani. Cele două ipoteze nu lipsesc practic din nicio relatare.

CENTRU DE DREPT DE LA TIRASPOL
Un astfel de centru funcționează din 2012 și în regiunea transnistreană. Este vorba despre Centrului pentru drepturile omului din cadrul Uniunii comunității ruse din Transnistria (Союз русских общин Приднестровья), administrat de activista pro-rusă Viorica Kohtareva (48 de ani). Conform CV-ului, Kohtareva este membră a Consiliului Public la Ambasada Federației Ruse în Republica Moldova.

În 2014, a fost inițiatoarea unei petiții privind anexarea regiunii transnistrene la Federația Rusă, după modelul peninsulei Crimeea din Ucraina. Potrivit ei, peste 180 de mii de transnistreni au semnat documentul care-i cerea lui Putin să recunoască regiunea ca parte a Rusiei.

În 2015, participând la Congresul mondial al compatrioților ruși, Kohtareva a declarat că „Asta ne face foarte fericiți, dovedește că Rusia ne cunoaște, își amintește, ne iubește și este mereu gata să ne întâmpine”.

Viorica Kohtareva și ambasadorul rus la Chișinău, Oleg Ozerov, la primirea unui lot de ajutor umanitar, 17 ianuarie 2025. Sursa: Ambasada Rusiei/Telegram

Documentele disponibile în e-mailurile Pravfond arată că în perioada 2022-2024, Centrul de la Tiraspol a primit 1,64 milioane de ruble rusești (peste 21 de mii de dolari). În mare partea, activitatea Centrului analitic s-a rezumat la consultanță juridică pentru obținerea cetățeniei ruse sau actele emise de Ambasada Rusiei, cum ar fi cazierul judiciar sau certificatele de repatriere, dar și organizarea activităților informative privind drepturile comunității ruse.

Spre deosebire de rapoartele centrului de la Chișinău, cele de la Tiraspol consultate de noi nu relatează „încălcări în masă ale drepturilor compatrioților”. Într-un raport pentru anul 2022, Kohtareva raportează că s-au intensificat alertele false cu bombă în instituțiile de învățământ și centrele medicale, „în contextul situației din Ucraina și proximitatea Transnistriei față de graniță, precum și respingerea de către Ucraina a atitudinilor pro-ruse ale locuitorilor din regiunea noastră”. Însuși Centrul a primit o scrisoare în care era înștiințat că sediul e minat.

UN MESAGER AL NOSTALGIEI SOVIETICE ÎN MOLDOVA
Scriam mai sus că Centrul de Informare și Analiză a Drepturilor Omului activează în cadrul Consiliului de Coordonare al Compatrioților Ruși. În 2022, președinte al organizației devine Alexei Petrovici, un promotor activ al narativelor pro-Kremlin. Și Petrovici e abonat la haznaua Pravfond, doar cu un alt ONG – Clubul Istoric-Patriotic Rus. A beneficiat de finanțare chiar în perioada în care Rusia a declanșat războiul împotriva Ucrainei. Scopul declarat: promovarea memoriei celui de-Al Doilea Război Mondial pe teritoriul Republicii Moldova.

Din arhiva de email-uri ale Pravfond reiese că cel puțin patru proiecte desfășurate de Alexei Petrovici au primit finanțare din Federația Rusă.

În 2022, Petrovici a primit un grant de 480.000 de ruble (circa 7.500 de dolari) pentru organizarea expoziției „Stalingradul Nemuritor” (rus. Бессмертный Сталинград). Îmbrăcat în haine în stil militar, el a susținut prelegeri în mai multe școli din țară cu ocazia marcării a 80 de ani de la bătălia de la Stalingrad. Evenimentul a fost calificat de televiziunea publică din Găgăuzia ca fiind „o lecție de patriotism”. Expoziția a generat reacții critice din partea societății civile și a autorităților.

Deși documentele arată că finanțarea expoziției din 2022 a venit de la fundația rusă Pravfond, Alexei Petrovici a susținut anterior, într-o declarație pentru nokta.md, că banii ar proveni, de fapt, din donații ale persoanelor fizice. L-am întrebat totuși care este sursa finanțării, dar activistul a evitat să răspundă la întrebare: „Expoziția are loc în țara noastră încă din 2017. Această expoziție a fost concepută atunci, tot atunci a fost și amenajată […] Nu s-a pus problema niciunui sprijin, niciunei discuții privind desfășurarea acestui proiect din fonduri oferite de Pravfond în 2017”.

În martie 2024, Petrovici a solicitat o nouă finanțare — de 7.400 USD — pentru proiectul „Soldatul Victoriei” (rus. Солдат Победы), desfășurat până în decembrie 2024. În propunerea de proiect se menționează intenția de a publica cel puțin 400 de articole cu tematică istorico-militară pentru a „contura pe larg tema eliberării Moldovei de fascism în spațiul informațional al Republicii Moldova și nu numai”.

Petrovici îi prezintă ca parteneri ai proiectului pe „agenția de informare „Sputnik-Moldova” și „Novosti – Moldova”, canale TV care difuzează în Găgăuzia și regiunea transnistreană”. După declanșarea războiului din Ucraina, în februarie 2022, SIS a blocat accesul la sputnik.md, motivând că site-ul „promovează informații care incită la ură și război”.

Banii au fost solicitați după ce Pravfond a fost inclusă în lista de sancțiuni a Uniunii Europene, pentru „sprijinirea și punerea în aplicare a unor acţiuni și politici care subminează sau ameninţă integritatea teritorială, suveranitatea și independenţa Ucrainei”. Așa că l-am întrebat pe Alexei Petrovici dacă a fost contactat de autorități în contextul în care a primit bani de la o organizație aflată sub sancțiuni.

Acesta susține că atât conturile sale personale, cât și ale organizației, au fost blocate, „iar toate încercările de a deschide conturi bancare în alte bănci comerciale au rămas fără succes și, după cum am putut afla, organizația noastră și eu personal ne aflăm pe o listă individuală, aparent neoficială, a cetățenilor și organizațiilor cărora le este interzis în prezent să dețină conturi bancare”.

Potrivit avocatului Promo-LEX, Vadim Vieru, „cei care primesc fonduri de la un astfel de donator (n.r. – precum Pravfond) pot fi atrași în investigații privind potențiale fapte de spălare de bani, de evitare a sancțiunilor internaționale sau chiar de complicitate la activități considerate ilicite. Efectele pot varia de la imposibilitatea de a accesa bani prin instituții financiare reputate, până la investigații penale în cazul în care există suspiciuni privind încălcarea legislației împotriva spălării banilor ori a normelor specifice UE”.

„CONTRACARAREA RUSOFOBIEI ȘI FALSIFICĂRII ADEVĂRULUI ISTORIC”
Într-unul dintre rapoartele transmise de Vladimir Pozdorovkin, director-adjunct al fundației ruse Pravfond, apare menționat un nou proiect al lui Alexei Petrovici, finanțat tot de organizația rusă. Nu se regăsesc însă și documentele de solicitare a grantului.

Este vorba despre expoziția fotografică „Puterea celor slabi. Chipul feminin al Marelui Război Patriotic”, care se încadrează în programul PravFond de „Contracarare a rusofobiei și falsificării adevărului istoric. Sprijin pentru veteranii Marelui Război Patriotic”. 

Proiectul lui Petrovici este inclus într-o listă mai amplă de inițiative cu caracter propagandistic, precum publicarea unei cărți cu titlul „Crimele ucrainene împotriva umanității 2022-2023” sau organizarea unor conferințe internaționale cu tema „Nazismul ucrainean în secolul XXI: rădăcini și ramuri”.

Despre expoziția organizată de Petrovici se face referire și în raportul oficial de activitate al Pravfond, transmis Ministerului de Externe al Federației Ruse pentru anul 2023.

„În ciuda opoziției autorităților moldovenești, Clubul Istorico-Patriotic Rus din Chișinău, condus de A. Petrovici, a organizat pe parcursul anului în Moldova 15 demonstrații ale expoziției foto „Puterea celor slabi. Chipul feminin al Marelui Război Patriotic”, dedicată participării eroice a femeilor sovietice la Marele Război Patriotic. Câteva mii de persoane au vizitat-o. Cu sprijinul Fundației, clubul își continuă munca de căutare pentru perpetuarea memoriei soldaților sovietici care au participat la eliberarea teritoriului acestei țări de sub fasciști”.

Într-un interviu oferit recent pentru Sputnik Moldova, Petrovici spunea că în continuare merge în instituțiile de învățământ. „Merg incognito nu din frică, ci pentru că directorii se tem de represalii din partea Ministerului Educației. Totuși, îi preocupă viitorul copiilor, mă invită și discut față în față cu elevii”.

La sfârșitul lunii noiembrie anul trecut, Pravfond a decis finanțarea repetată a proiectului „Soldatul Victoriei”. Pentru asta au aprobat un buget de aproape nouă mii de dolari pentru Alexei Petrovici.

ECOUL KREMLINULUI
Alexei Petrovici însă nu se limitează doar la retorica memorială. El face frecvent analogii cu Ucraina, avertizând că Moldova urmează același traseu.

„Aici vin ca la serviciu diverși funcționari europeni, iar conducerea noastră stă pe post de decor. (…) Dacă Ucraina a devenit o mare anti-Rusie, atunci din Moldova se încearcă să se facă o copie a anti-Rusiei în miniatură”, spunea acesta în cadrul unui interviu recent. De altfel, declarația pare trasă la indigo cu cea din raportul MAE rus despre situația compatrioților ruși, care scrie că, „La indicația curatorilor occidentali, Chișinăul copiază în politica sa acțiunile regimurilor naționaliste din Ucraina și țările baltice, bazate pe rusofobie și pe un anti-sovietism de grotă”.

La fel ca și discursurile de la Moscova, activistul pro-rus alimentează frica de război și amenințarea militară. „Se desfășoară o militarizare activă, are loc umplerea depozitelor cu arme NATO, se duce o politică absolut agresivă față de Federația Rusă, cetățenii ruși, diplomația rusă, dar și față de propriul popor”, mai spune el.

În aparițiile sale publice, Alexei Petrovici, urmează cu o precizie remarcabilă liniile de forță din raportul publicat de Ministerul rus de Externe privind încălcarea drepturilor vorbitorilor de limbă rusă în Republica Moldova, încât temele abordate se suprapun în mod evident.

L-am întrebat pe Alexei Petrovici care este poziția sa în raport cu faptul că organizația de la care a primit bani a finanțat presupuși spioni și criminali din diferite țări ale lumii, precum și propagandiști. În răspuns, acesta s-a referit la activitatea Centrului analitic condus de Sidorov, că activitățile au loc „exclusiv în scopuri umanitare”.

Alexei PETROVICI: Grantul alocat de Fundația pentru Apărarea Drepturilor Compatrioților pentru desfășurarea lucrărilor informaționale și analitice în țara noastră este implementat exclusiv în scopuri umanitare, exclusiv pentru analiza legislației moldovenești și internaționale referitoare la respectarea drepturilor omului. Acest grant nu a avut și nu are alte scopuri sau obiective până în prezent.

Atât Mihail Sidorov, cât și Viorica Kohtareva nu au răspuns la întrebările RISE până la publicarea articolului.

Marcela ZĂMOSTEANU

Fact-checking: Departamentul de Fact-checking al RISE Moldova

---

---

Preluarea articolelor de pe www.rise.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. În mod obligatoriu, trebuie citată sursa și autorul informației, iar în cazul portalurilor informaționale trebuie indicat și linkul direct la sursă. Preluarea integrală se poate realiza doar în condițiile unui acord încheiat cu RISE Moldova. Materialele de pe platforma on-line www.rise.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din R. Moldova.

---