Rețeaua de magazine duty-free controlată de Ilan Șor a fost printre primele active asupra cărora oamenii legii au pus sechestru în iunie 2019, imediat după fuga din țară a fostului primar de Orhei.
Însă interdicția a durat doar jumătate de an. După ce a fost ridicată, proprietarii în acte ai reţelei de duty-free-uri au migrat de câteva ori, de la afacerişti locali, la ciprioţi, germani şi evrei.
În cele din urmă, afacere duty-free a fost preluată de proprietarul unei bănci rusești domiciliat în Israel, în același oraș în care Ilan Şor a fost surprins în repetate rânduri.
RISE Moldova a reconstituit traseul schimbărilor de proprietari la una dintre principalele afaceri ale lui Ilan Șor și vă prezintă momentele-cheie din istoria afacerii.
Ilustrație foto: Roman Filippov / Foto: Dufremol.md, Nicolae Cușchevici, Ria Novosti
DUFREMOL
Până la finele anului 2018, rețeaua formată din 12 magazine duty-free era controlată de familia Șor, prin intermediul firmei Dufremol. Ulterior, rețeaua a trecut sub controlul firmei DFM SRL, deținută de aceeași Dufremol.
Schimbarea se va face observată imediat în cifrele de afaceri. Astfel, dacă în 2017 Dufremol a avut venituri de 1,1 miliarde lei, iar în 2018 – de 984,3 milioane lei, în 2019-2020 compania în general nu a mai prezentat rapoarte financiare la Biroul Național pentru Statistică (BNS). Detalii, AICI
În schimb la DFM veniturile pur și simplu au explodat: de la pierderi de circa 140 de mii de lei – în 2017, la venituri de peste 643 de milioane de lei – în 2018, și circa 1,3 miliarde de lei – în 2019. La fel și profitul: în 2019 – circa 300 de milioane de lei, iar în 2020 – peste 53 de milioane de lei. Detalii, AICI
Fondată în septembrie 1997 cu denumirea MIIG – Dufremol SRL, pe parcursul anilor compania Dufremol și-a schimbat de mai multe ori proprietarii. Ilan Șor ajunge să fie asociat indirect la Dufremol în 2006, prin intermediul firmei Molint Grup SRL. Partener în Dufremol, cu o cotă de 50%, era Gabriel Stati, prin intermediul firmei Stati & Company SRL. Peste un an, Dufremol trece în totalitate sub controlul familiei Șor: Ilan Șor – 75%, Ilona Șor – 25%. Patru ani mai târziu, Ilona Șor va deține deja 100% din capital.
În aprilie 2019, cota de 100% din capitalul social al Dufremol este cumpărată de Todorov Marko Stefanov din Bulgaria. La acel moment, Dufremol deținea 100% din capitalul social al DFI SRL și 99,1% din capitalul social al Avantage SRL care, la rândul ei, deține 100% din capitalul companiei Klassika Asigurări, o altă piesă din grupul de afaceri controlat de familia Şor. (Detalii, AICI) Pe 19 iulie 2022, Comisia Națională a Pieței Financiare a retras licența de activitate pe piața asigurărilor a Klassika Asigurări, ca urmare a intentării procesului de insolvabilitate.
TRANSFERUL LA DFM
Firma DFM a fost fondată la finele anului 2015 de Dufremol şi, timp de doi ani şi ceva, nu a demonstrat o activitate economică. Situaţia s-a schimbat după transferul controlului asupra reţelei de magazine duty-free.
În primele zile din ianuarie 2019, cu nici două luni înainte de parlamentarele din 24 februarie, Dufremol se retrage din capitalul social al DFM, iar unic asociat devine Ilona Şor, mama vitregă a lui Ilan Şor. (Detalii, AICI) Ea va fi asociată şi administratoare a DFM doar până în iunie 2019, când vinde firma unui triumvirat: Alexandru Vîlcu (30%), Victor Iakovlev (30%) şi Andriy Minayev (40%), ultimul fiind cetăţean al Germaniei şi administrator al noii achiziţii.
Două contracte, cu Vîlcu și Iakovlev, Ilona Șor le-a semnat personal. Era vineri, 14 iunie 2019, ziua în care puterea la Chişinău a trecut de la Vladimir Plahotniuc şi Partidul Democrat la coaliţia dintre Partidul Socialiștilor şi Blocul ACUM, eveniment în urma căruia Ilan Șor „a traversat în mod ilegal frontiera de stat”, după cum aveau să anunțe ulterior procurorii. Astfel, ultimul contract, cu Minayev, va fi semnat luni, 17 iunie 2019, dar nu de Ilona Șor, ci de Nina Guranda, care a reprezentat-o în tranzacția respectivă.
Pe lângă DFM, triumviratul Vîlcu-Iakovlev-Minayev au mai preluat controlul şi asupra altor afaceri din imperiul construit de familia Şor, inclusiv compania Klassika Asigurări. De menționat că Iakovlev nu era la prima afacere de acest gen cu familia Șor. RISE Moldova a relatat în 2017 că acesta, împreună cu un partener de afaceri de-a lui Alexandru Vîlcu, au preluat duty-free-urile lui Șor din Kîrgîzstan.
SECHESTRUL ŞI RIDICAREA LUI
Însă achiziția noii companii de către Vîlcu, Iakovlev și Minayev a fost pusă sub semnul întrebării la finele lunii iunie 2019, adică la două săptămâni de la transferul de proprietate. Atunci, în baza ordonanţei procurorului Alexandru Cernei, Judecătoria Chişinău a emis mandate de punere sub sechestru a activelor companiilor Dufremol, DFM şi DFN (o altă companie din grupul de afaceri al familiei Șor – n.r.), pe motiv că Dufremol ar fi beneficiat de bani ce provin din frauda bancară.
Potrivit procurorului, „toate tranzacțiile, prin care dreptul de proprietate [a trecut] de la Dufremol către DFM și DFN, efectuate de Ilona Șor, poartă un caracter simulat, aceasta continuând să exercite controlul asupra societăților respective”.
Noii proprietari au contestat în instanță ordonanţele de aplicare a sechestrelor. Unul dintre argumente era faptul că DFM nu poartă răspundere materială pentru acțiunile Dufremol și că ei „sunt investitori de bună credință”. Însă procurora anticorupție Victoria Furtună a cerut respingerea cererii, calificând-o drept „acrobație juridică”, susţinând că „la cauza penală sunt acte care confirmă strânsa legătură de activitate între Ilan Șor și actualii asociați ai DFM”.
Totuși instanţa a dat câștig de cauză triumviratului Vîlcu-Iakovlev-Minayev, astfel încât, la 16 decembrie 2019, oamenii legii s-au văzut nevoiți să ridice sechestrul de pe activele și bunurile mai multor companii, inclus ale DFM, care valorau la acel moment circa 26 milioane de lei, dintre care 11,077 milioane de lei reprezenta capitalul social al firmei.
Câteva zile mai târziu, Vîlcu și Iakovlev au renunțat la cotele lor, asociat unic al DFM devenind Andriy Minayev. Dar nici acesta nu a stat mult pe gânduri și, la 24 decembrie 2019, a cedat DFM unei companii cipriote, Hamstelia Limited LLC, înregistrată cu o zi înainte de tranzacție.
Acum doi ani, Alexandru Vîlcu și-a justificat retragerea din DFM „din cauza problemelor cu instituțiile financiare din mai multe ţări, scandaluri politice și crearea unei aure proaste asupra mea și familiei mele, din cauza proprietarilor precedenți [ai companiei]”.
NOI TRANZACŢII DE PROPRIETATE
Schimbările din structura de proprietate a DFM au continuat şi în următorii ani. Astfel, compania din Cipru a fost unic asociat până în vara anului trecut, când DFM a revenit în proprietatea lui Andriy Minayev, care, din iunie 2019, este şi administrator al reţelei de magazine duty-free.
Minayev a redevenit proprietar după desfacerea contractului de vânzare-cumpărare din 24 decembrie 2019, pe motiv că Hamstelia Limited nu i-a transferat 635 de mii de euro, adică contravaloarea pachetului de 100% din capitalul social al DFM.
Decembrie 2021. Arie Geler, cetăţean al Israelului, cumpără 90% din capitalul DFM, la un preţ de un milion de euro, bani care au ajuns într-un cont deschis de Minayev la o bancă din Republica Moldova. Transferul a fost făcut din Federația Rusă, de pe un cont pe care Geler îl deține la Sinko-Bank, instituție financiară pe care tot el o controlează, după cum reiese din deciziile instanţelor de judecată. Detalii, AICI
În tranzacție, Geler a fost reprezentat de un oarecare Igor Shmoish. O persoană cu același nume și aceeași dată de naștere a fost atașat al poliției și a Ministerului Securității Publice din Israel pentru statele membre CSI și Țările Baltice, iar în perioada 2016-2020, a avut cel puțin trei vizite oficiale în Republica Moldova, în cadrul cărora s-a întâlnit cu șefii Inspectoratului General al Poliției.
La solicitările făcute de noi pe profilurile din rețele sociale, Shmoish nu a răspuns.
CINE ESTE ARIE GELER?
Născut în 1955, în fosta URSS, Arie Geler este un prosper om de afaceri în Rusia, unde deţine direct şi prin companii afiliate peste 78% din capitalul Sinko-Bank. Detalii, AICI
Banca avea, în 2021, active de 4,55 miliarde ruble ruseşti (circa 50 milioane de euro), iar profitul pentru 2020 a constituit doar 24,56 milioane ruble (circa 269 de mii de euro), de aproape 10 ori mai puţin decât DFM din Moldova.
Geler mai deţine cote de 100% la patru companii din Rusia: OOO Bairon, OOO Kantri, OOO Eniya şi OOO Torgovaya firma Tonus Liuks. Prin ultimele două Geler controlează aproape 71% din capitalul Sinko-Bank. Detalii, AICI
De asemenea, el mai deţine compania Bepat BV din Olanda.
În documentele depuse la autoritățile din Chișinău, Geler figurează cu domiciliul în orașul Herzliya din Israel, situat la 15 kilometri de capitala Tel Aviv. În Herzliya a fost surprins în repetate rânduri fostul primar de Orhei Ilan Șor, condamnat în primă instanță pentru spălare de bani și cauzarea de daune materiale prin înșelăciune sau abuz de încredere, în dosarul „Furtul miliardului”.
Am trimis solicitare la Moscova, în adresa băncii pe care Geler o controlează. Ulterior, secretara din anticamera președintelui băncii ne-a informat că cererea noastră a fost a redirecționată asistentei lui Geler. „Datele dvs. de contact au ajuns la el”, ne-a asigurat ea. Dar, până la publicarea acestui material, Geler așa și nu a revenit cu o reacție.
OPERAŢIUNI SUSPECTE
Tranzacţia de preluare a DFM a provocat suspiciuni de spălare de bani şi este investigată de Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor (SPCSB). După cum reiese dintr-o decizie de judecată n iunie 2022, SPCSB a decis să blocheze milionul de euro plătit de Geler pentru 90% din DFM pentru a verifica provenienţa banilor. În acest scop, instituția „a iniţiat cooperări internaţionale cu Unităţile de Inteligenţă Financiară din Federaţia Rusă şi Israel”, ei fiind „în aşteptarea răspunsurilor la solicitările efectuate”. Detalii, AICI
Între timp, la 5 ianuarie 2022, SPCSB a emis o decizie „de sistare a executării activităţilor, tranzacţiilor sau bunurilor suspecte ale lui Minayev Andriy, pe un termen de 30 de zile lucrătoare”, inclusiv şi a contului bancar pe care au ajuns banii din tranzacţie.
Decizia a fost contestată în instanță de Minayev, iar pe 28 ianuarie 2022, Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, a dispus suspendarea executării deciziei SPCSB. Doar că, peste cinci zile, aceeaşi instanţă emite o altă încheiere și suspendă decizia luată anterior.
Avocaţii lui Minayev au contestat la Curtea de Apel încheierea, susţinând că SPCSB „a indus în eroare instanţa”. Totodată ei spun că „provenienţa licită a mijloacelor financiare asupra cărora s-a dispus măsura asiguratorie se confirmă prin disponibilitatea financiară a cumpărătorului Geler Arie, și anume: Hotărârile societăţii comerciale BEPAT B.V. (companie olandeză în care unicul acţionar este Geler Arie – n.r.) despre alocarea dividendelor, precum și Extrasul din Registrul de stat al societăţilor comerciale ţinut de Olanda despre compania BEPAT B.V.: Rapoartele financiare ale companiei BEPAT B.V. pentru anii 2019-2020, inclusiv informaţii cu privire la impozitul pe profit. Declaraţiile fiscale ale companiei BEPAT B.V. pentru anii 2019-2020, care confirmă alocarea dividendelor către Geler Arie”.
Pe 16 iunie 2022, Curtea de Apel Chişinău a respins cererea lui Minayev, invocând existenţa investigaţiilor penale în privinţa mai multor persoane fizice şi juridice, inclusiv Andriy Minayev şi DFM, şi a suspiciunilor în spălare de bani desfăşurate de către Andriy Minayev şi Ilona Şor, examinate în cadrul unei cauzei penale privind frauda bancară.
Olga Ciobanu, avocata lui Andriy Minayev, nu a dorit să discute la subiect, susţinând că o poate face doar cu acordul clientului.
GELER PRIMEŞTE DIVIDENDE PENTRU 2020
Chiar dacă a devenit asociat majoritar la DFM abia în ultimele zile ale anului 2021, Geler a încercat să încaseze dividende din activitatea magazinelor duty-free și pentru anul 2020. Şi aici banii au fost blocaţi de SPCSB, fapt contestat de DFM în instanţă.
Astfel, prin decizia asociaților DFM din 7 februarie 2022, s-a dispus ca suma de 8,5 milioane de lei, din profitul total de de 53,65 milioane lei (circa 2,54 milioane de euro) pentru anul 2020, să fie achitată sub formă de dividende asociaților societății, proporțional cotelor-părți din capitalul social deținut. Mai exact, lui Arie Geler – 7,65 milioane lei, iar lui Andriy Minayev – 850 de mii de lei.
Conform unei decizii de judecată din Moldova, pe 4 februarie 2022, DFM i-a transferat lui Arie Geler 62.405,65 euro, cu titlu de dividende pentru anul 2020. Ulterior, la 9 februarie 2022, a inițiat o plată similară, în sumă de 210.816,92 euro, însă, tranzacția nu a fost procesată, fiind blocată de bancă pe un termen de 5 zile lucrătoare. Iar SPCSB, a emis la 16 februarie 2022 o decizie prin care a dispus sistarea imediată a executării activităților persoanei juridice DFM, în limitele sumei de 210.816,92 euro, pe un termen de 30 de zile lucrătoare.
Deşi banii erau blocaţi pe contul lui Geler, decizia SPCSB a fost contestată de compania DFM, avocaţi fiind Aureliu Colenco și Denis Calaida, apărătorii lui Ilan Şor în dosarul în care a fost condamnat în primă instanță de spălare de bani și cauzarea de daune materiale prin înșelăciune.
Aureliu Colenco ne-a declarat că DFM nu a comis nicio încălcare şi, respectiv, nu pot fi puse măsuri restrictive în adresa companiei. Pe de altă parte, el a refuzat să discute subiectul în detalii, invocând teama de a divulga date confidențiale din dosar.
Însă, și prima instanţă, şi Curtea de Apel, au respins cererea DFM.
Ion PREAȘCA
Editare: Nicolae CUȘCHEVICI
Fact-checking: Dumitru BACIU
Articol publicat în cadrul proiectului „Enhanced accountability of justice system representatives through investigative reporting” realizat de RISE Moldova, cu sprijinul financiar al Ambasadei SUA în Moldova. Opiniile exprimate în cadrul proiectului aparțin autorilor acestuia și nu corespund neapărat celor ale Ambasadei SUA în Moldova.
