27/11/2017

Anexarea Crimeii de către Federația Rusă n-a împiedicat unele firme din Republica Moldova să continue afacerile în peninsulă. Asta chiar dacă lungimea rutei comerciale s-a dublat, iar pe fir au intrat firme rusești intermediare.

Lucrurile nu s-au schimbat nici după ce Kievul a calificat comerțul cu Crimeea, fără acordul său, ca fiind o activitate similară cu finanțarea terorismului.

krimeea-ro-infografic

Distileria Magliv din Alușta, un orășel turistic de pe coasta de sud-est a peninsulei Crimeea, seamănă cu o vilă mediteraneană: clădiri vopsite în galben aprins, palmieri și pini de jur împrejur, marea la o aruncătură de băț.

În ultimii ani, din Republica Moldova aici au ajuns etichete și sticle pentru băuturi spirtoase în valoare de câteva milioane de euro.

Expeditorul – Moldavskii Standart SRL, companie producătoare de alcool din orașul Tvardița, raionul Taraclia. Firma a fost fondată de Nicolai Luțik, afacerist originar din Crimeea și cetățean al Bulgariei și al paradisului fiscal – Belize. Detalii, AICI

Relațiile dintre cele două companii au început acum ani buni și au continuat, chiar dacă cu turații reduse, și după ce Federația Rusă a anexat Crimeea, iar autoritățile de la Kiev au blocat comerțul cu peninsula. Însă nu direct, ci prin firme rusești care intermediau tranzacțiile.

Importatori diferiți, același destinatar
Potrivit datelor obținute de RISE Moldova din registrului vamal ucrainean, din 2012 și până în martie 2014, când trupele ruse au debarcat în peninsulă, Magliv a achiziționat de la firma din Tvardița etichete și sticle cu valoare de import de peste 1,9 milioane de euro.

moldstandart-magliv-ukraina

Expeditorul este „Standardul Moldovenesc” (Tvardița), destinatarul este „Magliv” (Alușta) // Sursa: Registrul vamal al Ucrainei

23 aprilie 2014. La aproape o lună de când Crimeea a intrat sub jurisdicția Federației Ruse, Moldavskii Standart reia exportul în peninsulă. Firma din Tvardița apare deja în registrul vamal rus drept furnizor de etichete și sticle pentru băuturi alcoolice tari. Punctul final de livrare a mărfii, indicate în documentele vamale, rămâne același orășel Alușta din Crimeea. Oficial, însă, diferă destinatarul.

moldstandart_vintage

Expeditorul este „Standardul Moldovenesc” (Tvardița), destinatarul este „Vintaj” (Krîmsk). Destinația mărfii – Alușta, Crimeea / Sursa: Registrul vamal al Federației Ruse

În locul firmei ucrainene Magliv, care recepționa oficial marfa până la anexarea Crimeii, sticlele și etichetele sunt importate de către Vintaj, o companie rusească intermediară cu sediul în orașul Krâmsk, regiunea Krasnodar, amplasat la extremitatea sud-estică a Federației Ruse, la circa 400 km distanță de Alușta.

Embargoul Crimeii, fentat de intermediari ruși
Pentru a dezvălui modul în care unele firme rusești intermediază importurile internaționale în Crimeea, am inventat o legendă conform căreia suntem exportatori de mere din Găgăuzia.

Pentru început, am sunat-o pe Svetlana Poluleah, specialistă în perfecționarea documentelor vamale din Federația Rusă care a prestat servicii inclusiv pentru Moldavskii Standart. Numărul ei de telefon figurează în registrele vamale ale Federației Ruse consultate de RISE Moldova.

Svetlana Poluleah, specialist în perfecționarea actelor vamale în cadrul companiei „ROSTEK-Kubani”: În Republica Moldova indicați Krasnodarul ca punct final de livrare a mărfii. […] Important este să nu indicați peninsula Crimeea drept destinatar. În declarația vamală aceasta nu trebuie să figureze în niciun caz. În cazul Dvs. destinatarul mărfii este o companie din regiunea Krasnodar… Apoi, pentru a nu vă complica, tot cu această companie semnați un acord de transport intern. După, deja având declarația în mână, scrieți o nouă foaie de parcurs internațională și dați-i bătaie.

Poluleah ne-a confirmat existența companiilor intermediare în schema de export a mărfurilor moldovenești spre Crimeea și chiar ne-a recomandat să apelăm la serviciile unei companii „care lucrează destul de des cu Republica Moldova”. „Ei primeau marfă de la Moldavskii Standart. Era vorba de sticle. Le aducea aici în Krâmsk, apoi redirecționau marfa spre Crimeea cu aceleași mijloace de transport. Firmei îi zice Vintaj”, ne-a declarat Poluleah.

rise-md-doneaza-yellow-ro

Folosind aceeași legendă, am luat legătura și cu Valentin Ujakov, directorul companiei Vintaj. Omul de afaceri a ajuns să ni se plângă de faptul că unii parteneri încă nu l-au răsplătit în totalitate pentru serviciile de intermediere oferite.

Jurnalist RISE: – Se poate trimite marfă din Republica Moldova până în Alușta folosind unul și același mijloc de transport?
V. Ujakov: – Se poate, se poate.
Jurnalist: – Mold[avskii]Standart așa a procedat?
V. Ujakov: – Da.
Jurnalist: – Mold[avskii]Standart vă datorează mulți bani?
V. Ujakov: – Nu pot să zic că aș fi avut cine știe ce de suferit. Nouă bani ne datorează fabrica [Magliv], iar noi, la rândul nostru, îi datorăm MoldStandart-ului. Ca idee, noi ne-am apucat să-i ajutăm, însă, în final, s-a ajuns la situația în care procedura nu a putut fi încheiată.

magliv-zavod-1

Distileria Magliv din Alușta // Foto: RISE Moldova

Dvs. dispuneți de informații eronate
Reprezentanții firmei din Tvardița neagă categoric faptul că marfa din Republica Moldova a fost exportată în Crimeea și după anexarea peninsulei de către Federația Rusă.

Vasilii Șoșev, directorul Moldavskii Standart: Noi deja demult nu mai exportăm nimic în Crimeea. Ucraina nu mai permite tranzitul, dat fiind că, din punct de vedere juridic, nimic nu mai poate fi expediat încolo. Cu Ucraina, da, într-adevăr colaborăm. Noi le vindem spirtul de coniac. Dacă-mi prezentați măcar un document în care se arată că Moldavskii Standart furnizează marfă lui Magliv, atunci eu îmi scot pălăria.

Reprezentanții Moldavskii Standart ne-au oferit și un răspuns oficial în care insistă asupra faptului că, începând cu martie 2014 și până în octombrie 2017, nu a expediat nimic fabricii din Crimeea. Unanim, și firma Magliv – în care Moldavskii Standart deține acum 97%, susține același lucru, tot într-un răspuns oficial. Detalii, AICI și AICI

lutsik-busines-class

Nicolai Luțic, fondatorul companiei Moldavskii Standart: Moldavskii Standart nu deține în prezent nicio companie în Crimeea. Dvs. dispuneți de informații eronate. Totodată, noi nici nu am trimis mărfuri în Crimeea. Sticlele și etichetele au fost exportate în regiunea Krasnodar din Federația Rusă, companiile locale fiind și destinația finală a livrărilor.

Pierderi de pe urma anexării
În pofida schemei de evitare a embargoului impus Crimeii, afacerea Moldavskii Standart – Vintaj – Magliv nu a rezistat. În următorii trei ani de după anexarea peninsulei, volumul mărfurilor importate din Republica Moldova de către fabrica din Alușta a scăzut aproape cu jumătate – până la 1,1 milioane de euro, comparativ cu anii de pană în martie 2014. O confirmă extrasele din registrul serviciului vamal rus.

Totodată, distileria de pe malul Mării Negre a început să înregistreze și pierderi considerabile (Detalii, AICI). Or, dacă în 2013 Magliv a avut un profit de 140.000 de euro, atunci un an mai târziu cifra s-a majorat până la 659.000 de euro, doar că nu la capitolul profit, ci la cel al pierderilor. Iar în 2015 mai cumulează 135.000 de euro, tot pierderi.

Respectiv, în aprilie 2015, instanțele de judecată ruse au introdus procedura de intrare în faliment a Magliv și au desemnat un administrator din afară (Detalii, AICI). Însă Luțik afirmă că, de fapt, e vorba de preluarea afacerii cu alcool în mod forțat.

Nicolai Luțic: Când au avut loc evenimentele legate de schimbarea jurisdicției, fabrica [Magliv] și-a încetat activitatea, deoarece toate bunurile companiilor moldovenești sau ucrainene din peninsulă au fost acaparate de către raideri. Aceiași atacatori au și introdus procedura de intrare în faliment [a fabricii din Alușta].

rise-md-doneaza-yellow-ro

Exporturi în Ucraina și SUA
În paralel cu exporturile mascate către Magliv-ul din Crimeea anexată, Moldavskii Standart a făcut, nestingherit, afaceri și în Ucraina. Potrivit datelor din registrul ucrainean al vămilor, între octombrie 2014 și iulie 2017, compania din Tvardița a livrat spirit de coniac și distilat de vin unui șir de companii din regiunile Ternopol, Herson, Odesa și Kiev. Valoarea totală a mărfurilor exportate în perioada respectivă s-a ridicat la circa 2,2 milioane de euro.

Între timp, în 2016, Moldavskii Standart s-a plasat pe locul 5 în topul celor mai mari exportatori din Republica Moldova care beneficiază de regimul preferențial de comerț cu SUA. Detalii, AICI

Fără firme sancționate
Oficial, Ucraina a încercat să controleze exporturile internaționale în Crimeea la jumătate de an de la anexarea peninsulei de către Federația Rusă. S-a întâmplat în octombrie 2014, când președintele Petro Poroșenko a promulgat Legea cu privire la zona economică liberă Crimeea, act prin care comerțul cu Crimeea, fără acordul autorităților oficiale de la Kiev, a fost calificat ca fiind similar cu activitatea de finanțare a terorismului. Detalii, AICI

Iar începând cu 2015, Ucraina în general a impus blocadă în comerțul cu peninsula. Responsabil de monitorizarea implementării regulamentului privind interzicerea livrării mărfurilor către Crimeea a devinit Ministerul pe Probleme privind Teritoriile Ocupate Temporar și Strămutarea Internă a Cetățenilor Ucrainei. În același timp, sarcina de a sancționa companiile care nu respectă respectivul regulament i-a revenit Ministerului Dezvoltării Economice și Comerțului. Până în prezent, însă, acesta n-a aplicat nicio sancțiune care să vizeze vreo companie din Republica Moldova.

Alexei Perevezențev, secretar de stat în cadrul Ministerului Dezvoltării Economice și Comerțului din Ucraina: Ministerul Dezvoltării Economice nu a emis încă niciun ordin referitor la aplicarea sancțiunilor față de persoanele juridice înregistrate în Republica Moldova și care ar efectua operațiuni de export cu Republica Autonomă Crimeea în perioada 2014-2017. Detalii, AICI

Oficial ne merge bine
Kievul a anunțat și Chișinăul despre deciziile sale privind peninsula anexată de ruși. La rândul său, Ministerul de Externe al Republicii Moldova a informat Guvernul, Camera de Comerț și Industrie și Serviciul Vamal. Solicitarea – „neadmiterea acordurilor comerciale și operațiunilor de export cu peninsula Crimeea”.

Contactați de RISE Moldova, reprezentanții Serviciului Vamal au menționat faptul că „organele vamale întocmesc acte pentru exportul de mărfuri în mai multe țări ale lumii, inclusiv la nivel local în Crimeea”. Însă, „pentru aceasta, declarantul trebuie să indice Ucraina drept țară destinatară în declarațiile vamale corespunzătoare”. Detalii, AICI

Altă firmă, aceeași schemă
Moldavskii Standart nu este unica firmă din Republica Moldova care a fentat embargoul Crimeii. Datele din registrul Serviciului Vamal al Federației Ruse arată că, în anii 2015 și 2016, și Berhord SRL s-a numărat printre exportatori. Bunurile livrate, în valoare totală de peste 1,5 milioane de euro, constau în mare parte din utilaj industrial – cisterne și diverse recipiente pentru lichide alimentare, filtre italienești pentru vin și mașini pentru etanșarea sticlelor. Ca și în cazul Moldavskii Standart, exportul se făcea prin tranzitarea Ucrainei, intrarea pe teritoriul Federației Ruse și apoi în Crimeea.

berhord-md-berhord-crimea-2016

Destinatarul din peninsulă al mărfii este o companie cu același nume, Berhord. Firma are sediul juridic în or. Simferopol, capitala Crimeei, și a fost fondată în 2007, director și asociat unic fiind Andrei Svințov, statut pe care și l-a păstrat și după reînregistrarea companiei sub jurisdicția Federației Ruse. Detalii, AICI și AICI

De cealaltă parte, Berhord SRL din Moldova a fost înființată în Chișinău în 2002 și are ca obiect principal de activitate comerțul cu un spectru larg de mărfuri (Detalii, AICI). O cotă de 10% din companie este deținută de Ana Avornic, soția lui Gheorghe Avornic, membru al Consiliului Superior al Magistraturii și președinte al Uniunii Avocaților din Republica Moldova. Potrivit declarației privind proprietatea și interesele personale depuse de Gheorghe Avornic la Autoritatea Națională de Intergritate, anul trecut familia sa a obținut de la compania Berhord SRL, sub formă de dividende, peste 340 de mii de lei. Detalii, AICI

svintov-iosip

(s) Andrei Svințov, directorul companiei „Berhord” SRL, Simferopol, și  (d) Andrei Iosip, directorul Berhord SRL, Chișinău, în Crimeea // Foto: via Facebook

În paralel cu afacerile în peninsula anexată de ruși, Berhord SRL a exportat și în Ucraina. Potrivit datelor obținute de RISE Moldova, în perioada 2014-2016, compania a livrat în țara vecină utilaj industrial în valoare de cel puțin 500 mii de euro.

Andrei IOSIP, directorul companiei Berhord SRL-Moldova: Nu încălcăm legislația, nici a Republicii Moldova, nici a Ucrainei, nici a Rusiei. Mai bine clarificați-vă cine a organizat lovitura militară de la Kiev, care a dus la apariția acestei situații. Noi lucrăm cu Crimeea din 1999. Dar acum eu nu știu cum ele [produsele] ajung în Crimeea. Lucrăm cu compania Berhord, care este înregistrată în Krasnodar (Federația Rusă – n.r.). Lovitura militară din Ucraina a provocat daune enorme companiei noastre, care este pe punctul de a da faliment. Lăsați-ne în pace și nu ne deranjați.

Vladimir THORIC (RISE Moldova), Piotr GARCIU (gagauzmedia.md), Liubovi VELICIKO (texty.org.ua, Ucraina)

A contribuit: Metin DZHUMAGULOV (KLOOP, Kîrgîzstan)


Acest articol a fost publicat în cadrul proiectului „Follow the Money”, realizat de RISE Moldova și TOL în baza unui grant oferit de Ministerul Afacerilor Externe al Cehiei și National Endowment for Democracy. Autorii sunt responsabili de conținutul articolului, iar acesta nu exprimă în niciun fel pozițiile oficiale ale Ministerului Afacerilor Externe al Cehiei și National Endowment for Democracy.

Preluarea articolelor de pe www.rise.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. În mod obligatoriu, trebuie citată sursa și autorul informației, iar în cazul portalurilor informaționale trebuie indicat și linkul direct la sursă. Preluarea integrală se poate realiza doar în condițiile unui acord încheiat cu RISE Moldova. Materialele de pe platforma on-line www.rise.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din R. Moldova.

RISE LEAKS

Comenteaza acest articol