15/05/2019

Premierul Pavel Filip a făcut lobby ca Uzina Metalurgică din Rîbnița – unul dintre cei mai mari contribuabili în bugetul autoproclamatei Republici Moldovenești Nistrene – să scape de sancțiunile „speciale și economice” impuse de Consiliul Național de Securitate și Apărare al Ucrainei.

RISE Moldova și СХЕМИ au intrat în posesia unei scrisori prin care șeful executivului de la Chișinău roagă autoritățile de la Kiev nu doar să excludă uzina „din lista entităților supuse sancțiunilor”, ci și să înceteze „investigația antidumping […], ca fiind nefondată.”

Totuși, deși se afla în lista neagră, uzina din Rîbnița a continuat să primească fier uzat din Ucraina, dar nu direct, ci prin intermediul unei companii din Chișinău.

porosenko-filip

(s) Pavel Filip, premierul Republicii Moldova, și (d) Petro Poroșenko, președintele Ucrainei // Foto: Serviciul de presă al Președenției ucrainene

Uzina Metalurgică Moldovenească (Молдавский металлургический завод – MMZ) se află în Rîbnița, pe teritoriul din stânga Nistrului care, de jure, se află sub jurisdicția autorităților constituționale de la Chișinău, dar, de facto, este controlat de administrația nerecunoscutei Republici Moldovenești Nistrene (RMN), numită generic Transnistria.

Întreprinderea, la fel ca și alte companii înregistrate în stânga Nistrului, nu achită în bugetul Republicii Moldova nici impozite, nici taxe vamale. Serviciile fiscale și vamale explică acest lucru prin faptul că „pentru agenții economici din Transnistria nu sunt reflectate obligații fiscale față de buget”. Detalii, AICI, AICI și AICI

În același timp, uzina din Rîbnița încheie topul celor mai mari trei contribuabili din regiunea transnistreană. Conform datelor disponibile pentru primele nouă luni ale anului 2018, MMZ a virat în bugetul separatist 115 milioane de ruble transnistrene, echivalentul a circa 7 milioane de dolari.

MMZ e devansată în top doar de Centrala electrică de la Cuciurgan, cu plăți de 184 de milioane de ruble, și de compania Sheriff – cu 386 de milioane. (Detalii, AICI) Centrala de la Cuciurgan este întreprinderea de la care Chișinăul cumpăra mai bine de jumătate din toată energia electrică consumată în dreapta Nistrului, iar Sheriff – compania de bază în imperiul de afaceri supranumit Republica Sheriff.

DE LA OLIGARHUL RUS USMANOV, LA „GUVERN”
La începutul lui 2015, autoritățile transnistrene au anunțat că oligarhul rus Alișer Usmanov, deținătorul a aproape 100% din acțiunile uzinei metalurgice, a transmis întreprinderea în proprietatea „statului”, adică sub controlul așa-numitului guvern al Transnistriei. Detalii, AICI

Evgheni Șevciuk, care la acel moment deținea funcția de președinte al autoproclamatei RMN, explică retragerea lui Usmanov din MMZ prin faptul că uzina era nerentabilă.

Evgheni ȘEVCIUK: MMZ este o întreprindere care aduce [doar] pierderi și este întreținută din contul livrărilor de gaze [ieftine], în medie de 50-75 de dolari [pentru un metru cub], în timp ce prețul de piață este de circa 280 de dolari.

Datele autorităților nerecunoscute de la Tiraspol arată că, în 2015, uzina din Rîbnița a avut pierderi de peste 13 milioane de dolari la încasări de 114,5 milioane de dolari (Detalii, AICI), iar în 2016 pierderi de 28 de milioane de dolari la încasări de doar 70 de milioane de dolari. Detalii, AICI

Situația se schimbă radical în 2017, când, grație triplării volumul de vânzări și a gazului rusesc ieftin, MMZ înregistrează un profit de aproape 13 milioane de dolari la încasări de 217 milioane de dolari. Suma respectivă e comparabilă cu bugetul anual al republicii autoproclamate din stânga Nistrului – 234 milioane de dolari. Detalii, AICI

INCLUSĂ ÎN LISTA NEAGRĂ A KIEVULUI
14 mai 2018. Președintele Petro Poroșenko emite un Decret care listează un șir de companii și organizații în raport cu care autoritățile ucrainene aplică diverse sancțiuni. Embargoul vizează 756 de persoane juridice, în mare parte firme cu capital rusesc, cum ar fi postul de televiziune Pervîi kanal («Первый канал») și compania aeriană Suhoi («Сухой»).

mmz-ukaz-18-rise-1

Printre ele se regăsește și Uzina Metalurgică Moldovenească din orașul Rîbnița, unica întreprindere din Republica Moldova de jure care a nimerit sub sancțiunile autorităților de la Kiev, care constau din cinci puncte: blocarea activelor, restricționarea operațiunilor comerciale, interdicția de a-și retrage capitalul din Ucraina, suspendarea executării angajamentelor economice și financiare și interdicția de a participa la licitațiile publice de stat.

„LIVRAREA RESPECTIVĂ A FOST ABSOLUT LEGALĂ”
După ce decretul lui Proșenko din 2018 a băgat MMZ în lista neagră, exportatorii ucraineni nu mai aveau dreptul să facă afaceri cu întreprinderea transnistreană. Cu toate acestea, MMZ primea în continuare fier uzat din Ucraina. Potrivit unor surse din cadrul organelor de drept ucrainene, acest lucru a fost posibil pentru că mai mulți exportatori au ajutat uzina din Rîbnița să fenteze sancțiunile Kievului.

ukr-met-bass

Administratorul companiei UckrMet o asigură pe colega RISE Moldova din cadrul proiectului СХЕМЫ că nu a făcut afaceri cu MMZ în perioada în care uzina se afla sub sancțiuni // Foto: СХЕМЫ

În mare parte era vorba de companii conectate la concernul UkrMet («УкрМет»). Jucătorii de pe piața exportului de fier uzat leagă acest concern de numele lui Andrei Kiseliov, în prezent – deputat în Rada Supremă, în trecut – coleg în Partidul Regiunilor cu Victor Ianukovici, fostul președinte ucrainean refugiat în Federația Rusă în timpul EuroMaidanului din 2013-2014.

La rândul său, Kiseliov ne-a declarat că nu mai administrează activitatea acestor companii, ci doar le oferă servicii de consultanță. În schimb Konstantin Bass, administratorul UkrMet, confirmă că întreprinderea a continuat exportul și după aplicarea sancțiunilor, doar că marfa nu a fost livrată uzinei din Rîbnița, ci pur și simplu în Republica Moldova.

În același timp, el trece cu vederea faptul că MMZ este unica uzină de pe teritoriul Republicii Moldova de jure care prelucrează fierul uzat.

Konstantin BAAS, președintele Consiliului de administrare al grupului de companii UkrMet: În perioada sancțiunilor, compania noastră nu a livrat fier uzat Uzinei Metalurgice Moldovenești. Da, cunoaștem mai multe companii care au efectuat livrări. Noi am făcut propria investigație. Pentru aceste livrări ei au folosit serviciile aceluiași expeditor cu care noi colaborăm pe teritoriul Ucrainei, cel mai mare expeditor, UkrTrans. Livrarea respectivă a fost absolut legală, fiind efectuată în Moldova.

CUM AU FOST FENTATE SANCȚIUNILE KIEVULUI
19 martie 2019. Până la turul doi al alegerilor prezidențiale din Ucraina a mai rămas circa o lună. Președintele Petro Poroșenko emite un nou decret care conține o listă actualizată cu persoanele juridice care cad sub incidența sancțiunilor. În ea deja nu mai găsim uzina din Rîbnița, în schimb dăm peste o companie din Chișinău proaspăt băgată în lista neagră – Novastal Prim SRL.

novastal-sanktii-19-1

În perioada septembrie-decembrie 2018, pe fundalul sancțiunilor aplicate de Kiev MMZ-ului, Novastal Prim a devenit cel mai mare importator de fier uzat din Ucraina. Conform unui extras din registrul vamal ucrainean, anul trecut, doar în patru luni, firma din Chișinău a recepționat peste nouă mii tone de fier uzat, în valoare de 2,7 milioane de dolari. Ce-a făcut ea cu atâta marfă?

La sediul juridic al companiei din sectorul Botanica al capitalei n-am găsit depozite cu grămezi de fier uzat, ci doar o clădire de birouri cu patru etaje în care își mai are sediul și o filială a Partidului Democrat din Moldova, formațiune condusă de Vlad Plahotniuc.

novastal-oficiu1

Novastal Prim are sediul juridic în aceeași clădire de oficii în care își desfășoară activitatea și o filială a Partidului Democrat din Moldova. // Foto: RISE Moldova

Conform extraselor vamale, metalul cumpărat de Novostal Prim era transportat cu trenul în regiunea transnistreană. Eșaloanele traversau frontiera pe la Slobodka-Cobasna, punct de trecere a frontierei care nu este controlat de autoritățile constituționale ale Republicii Moldova, iar de aici calea ferată se așterne direct spre Rîbnița, oraș în care se și află MMZ.

Conform versiunii oficiale a Serviciului de Securitate al Ucrainei, compania Novastal Prim este suspectată de intermedierea operațiunilor comerciale dintre exportatorii ucraineni de fier uzat și MMZ exact în perioada în care uzina din Rîbnița se afla în lista neagră.

PARTENER DE AFACERI CU METALFEROS
Compania Novastal Prim a fost fondată în februarie 2014 de către moldoveanul Ghenadie Adajuc. În septembrie 2018 firma este preluată de Piotr Tanasevshi, un chișinăuian de 33 de ani care este și cetățean al nerecunoscutei RMN. Trei luni mai târziu acesta cedează compania unui alt chișinăuian de 44 de ani, Andrei Șevciuc (nu este rudă cu Evgheni Șevciuk – n.r.), dar rămâne în fotoliul de administrator.

N-am reușit să luăm legătura cu Piotr Tanasevshi, iar actualul proprietar a negat, în cadrul unei discuții telefonice, că Novastal Prim a făcut afaceri cu uzina din Rîbnița. În același timp, Andrei Șevciuc nu ne-a putut explica de ce firma sa a ajuns în lista neagră a autorităților de la Kiev, menționând doar că el „nu este Guvernul Ucrainei”.

Datele Agenției Servicii Publice arată că Andrei Șevciuc, proprietarul actual al companiei Novastal Prim, este partener de afaceri cu Alexei Țimbrovschi. Aceștia sunt asociați în Olbris-Impex SRL, companie din Chișinău în care Șevciuc deține doar 1% din capital, restul 99% fiind ale lui Țimbrovschi. Detalii, AICI

Alexei Țimbrovschi este nimeni altul decât directorul Metalferos, întreprindere de stat care este lider în Republica Moldova pe piața de achiziție a fierului uzat. Mai mult, Metalferos este și unul dintre cei mai importanți furnizori de materie primă pentru uzina din Rîbnița.

GRIJA PREMIERULUI PENTRU „SITUAȚIA CRITICĂ” DE LA MMZ
Nici de la autoritățile din Kiev și nici de la cele din Chișinău nu am reușit să obținem explicații oficiale privind motivele care au stat la baza introducerii uzinei din Rîbnița în lista neagră, iar ulterior – scoaterea ei.

În schimb am reușit să obținem copia unei scrisori semnată în martie 2019 de premierul Republicii Moldova, democratul Pavel Filip. Documentul este adresat omologului său de la Kiev, Volodymyr Groisman, și președintelui Ucrainei, Petro Poroșenko.

Motivul care l-a făcut pe Filip să se adrese demnitarilor ucraineni ține de „situația critică creată la Societatea pe Acțiuni „Uzina Metalurgică Moldovenească din or. Rîbnița, cel mai mare producător de metal din Republica Moldova”.

Explicând pe două pagini detaliile tehnice ale „situației critice”, premierul Republicii Moldova intervine „către Domniile Voastre cu rugămintea de a dispune examinarea problemelor legate de activitatea MMZ și identificarea unor soluții pentru a debloca activitatea acestei importante entități economice, și anume:

– de a exclude MMZ din lista entităților supuse sancțiunilor;
– de a micșora de două ori nivelul taxelor de export, care constituie în fapt o barieră administrativă de acces pe piață;
– de a înceta investigația antidumping față de MMZ, ca fiind nefondată;
– de a suspenda regimul individual de licențiere […].

ORDIN EMIS ÎNTR-O SĂPTĂM NĂ
Rugămintea lui Filip de anulare a sancțiunilor impuse uzinei din Rîbnița a avut nevoie de doar 12 zile ca să facă turul mai multor birouri de la Kiev și să obțină toate avizele necesare pentru a deveni realitate.

7 martie 2019. Guvernul Republicii Moldova expediază conducerii de vârf a Ucrainei o scrisoare semnată de Pavel Filip.
11 martie 2019. Scrisoarea lui Filip ajunge la Ministerul de Externe al Ucrainei, prin intermediul Ambasadei Republicii Moldova la Kiev.
12 martie 2019. Ministerul de Externe al Ucrainei traduce scrisoarea în ucraineană și o expediază Administrației Președintelui, Consiliului Național de Securitate și Apărare și Ambasadei Ucrainei în Republica Moldova.
     ● În aceeași zi, Administrația președintelui Poroșenko transmite Serviciului de Securitate al Ucrainei, spre executare, solicitarea lui Filip.
19 martie 2019. Consiliul Național de Securitate și Apărare decide să anuleze sancțiunile în privința MMZ.
     ● În aceeași zi, președintele Poroșenko semnează un decret prin care scoate MMZ din lista neagră.

FĂRĂ CHIȘINĂU „COSTURILE AR FI FOST MAI MARI”
La întrebarea cine este autorul inițiativei de anulare a embargoului în privința uzinei din Rîbnița, funcționarii ucraineni au tot încercat să-și paseze unul altuia responsabilitatea.

Cei de la Consiliul Național de Securitate și Apărare ne-au răspuns că la baza deciziei cu privire la anularea sancțiunilor stă propunerea Serviciului de Securitate. La rândul lor, cei de la Securitate ne-au explicat că inițiativa respectivă a fost lansată de Administrația Președintelui Ucrainei.

Reporterul RISE Moldova a încercat să discute cu premierul Pavel Filip despre motivele care l-au făcut să intervină în favoarea unei întreprinderi situată într-o regiune necontrolată de Chișinău și care, respectiv, nu achită impozite în bugetul Republicii Moldova.

Discutăm altă dată”, a replicat scurt Pavel Filip.

Evgheni Șevciuk, fostul președinte al autoproclamatei RMN, este de părerea că anularea sancțiunilor ar putea fi motivată prin faptul că „MMZ este al doilea cel mai mare furnizor de valută [în Transnistria], iar până la 80% din acest volum este cumpărată de APB (Agroprombank, parte a holdingului Sheriff – n.r.).”

Întrebat de reporterul RISE dacă uzina din Rîbnița ar fi putut obține direct anularea sancțiunilor, prin coruperea demnitarilor ucraineni, Șevciuk a declarat că, „fără dovezi, acest lucru ar fi un fals, însă cert este că anularea n-a fost făcută gratis”.

Evgheni ȘEVCIUK: De altfel, cei din Chișinău știu și cum anume [au fost anulate sancțiunile]. Mai mult, fără implicarea Chișinăului, soluționarea [problemei] ar fi presupus costuri mult mai mari”.

UPDATE: Cristina LISNIC, viceprim-ministru pentru reintegrare (în cadrul unei conferințe de presă): Trebuie să recunosc că, într-adevăr, a existat o corespondență oficială. […] Nu văd nimic ieșit din comun atunci când Guvernul intervine în care să asigure ca fiecare agent economic să-și poată dezvolta activitatea în mod normal, fără careva blocaje.

Vladimir THORIC (RISE Moldova), Valeria EGOȘINA (СХЕМЫ, Ucraina)


Acest material a fost realizat cu suportul rețelei de jurnaliști de investigații n-vestigate (n-vestigate.net)

Preluarea articolelor de pe www.rise.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. În mod obligatoriu, trebuie citată sursa și autorul informației, iar în cazul portalurilor informaționale trebuie indicat și linkul direct la sursă. Preluarea integrală se poate realiza doar în condițiile unui acord încheiat cu RISE Moldova. Materialele de pe platforma on-line www.rise.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din R. Moldova.

RISE LEAKS


Comenteaza acest articol