La graniță cu pădurea Hîncești, patru șefi din oraș s-au învrednicit de terenuri. Se întâmpla în 2018 și 2019. Fiecare a cumpărat de la Primărie câte jumătate de hectar de pământ agricol. Bugetul municipal nu a sporit, pentru că terenurile au fost vândute la prețuri simbolice – circa 10 mii de lei pentru fiecare.

În cea de-a doua parte a anchetei, RISE Moldova prezintă cine sunt șefii [actuali și foști] de la Hîncești care s-au împroprietărit pe bani puțini într-o zonă verde.

UN CARTIER SELECT
În iunie 2018, printr-o decizie a Consiliului municipal Hîncești, au fost create cinci parcele de pământ a câte 49 de ari, cu destinație agricolă. Patru luni mai târziu, primele trei terenuri au fost scoase la licitație.

Unul a intrat în proprietatea lui Ruslan Mahu, un apropiat al familiei primarului de Hîncești, despre care am scris în prima partea a anchetei – „Afaceri imobiliare la Hîncești: Interpusul”. Doar că, în urma măsurătorilor, lui Mahu i-au revenit doar 40 de ari din cei 49 indicați în document.

Ulterior, s-au vândut și celelalte terenuri.

Vecinii și-au tras gard de metal identic, așa încât să-și ferească proprietățile de ochii curioșilor. Și-au pietruit drumul, unii și-au amenajat și împrejurimile, iar alții și-au asfaltat și curțile. În iarna lui 2021, o autospecială a fost surprinsă cum curăța drumul terenurilor agricole, un drum pe care îl folosesc doar proprietarii terenurilor, dat fiind faptul că strada nu face legătura cu niciun alt drum public.

Terenurile se mărginesc la vest cu pădurea, iar la est se deschide o priveliște panoramică asupra orașului Hîncești.

Deși terenurile sunt cu destinație agricolă, iar legea permite doar construcția încăperilor agricole, două case frumos amenajate au fost ridicate deja.

ȘEFUL SIS
Al doilea care a primit un lot în această zonă a fost șeful din acea perioadă a Direcţiei teritoriale Hînceşti a Serviciului de Informații și Securitate (SIS). Anatolie Moraru și soția sa, Olga Buimistru, au semnat contractul de vânzare-cumpărare a celor 49 de ari în noiembrie 2018. Zece mii de lei a costat acel jumătate de hectar de lângă pădure, scos la licitație o lună mai devreme. Primăria l-a evaluat la 8.600 de lei, așa că la licitație a obținut cu 1.400 de lei mai mult decât și-a propus.

Pe cei 49 de ari, soții Moraru-Buimistru au asfaltat un drum, au plantat o mică livadă și o vie, și-au instalat și câțiva stupi de albine.

Acesta, însă, nu este singurul teren pe care familia fostului șef de la SIS l-a cumpărat de la Primăria Hîncești.

Am încercat să dăm de Anatolie Moraru, care, între timp, a plecat din organele SIS. Am contactat-o pe soția acestuia, pe Facebook. Fără a-i spune despre care anume teren dorim să discutăm cu soțul ei, femeia ne-a răspuns: „Nu vă pot remite datele de contact ale soțului, din cauză că nu vă cunosc. Referitor la investigațiile asupra terenului procurat de familia noastră (dacă într-adevăr sunteți jurnalistă) vă informăm că a fost procurat la licitația organizată de administrația publică locală cu 4-5 ani în urmă. Acțiunile dumneavoastră le susținem, însă vă rugăm să respectați dreptul la viața privată și de familie”.

ȘEFA CTAS HÎNCEȘTI
Vecină cu șeful de la SIS, la dreapta, a fost Sofia Damian, șefa Casei Teritoriale de Asigurări Sociale (CTAS) Hîncești și soțul său, Valeriu Damian, fost consilier municipal în Hîncești. Familia Damian a cumpărat și ea 49 de ari, participând la licitație în aceeași zi cu Moraru și Mahu. Pentru pământul lor, soții Damian au plătit 9.600 de lei, cu 400 mai puțin decât șeful SIS. Acesta este singurul teren dintre cele cinci pe care nu s-a făcut încă nicio lucrare.

În acea perioadă, Valeriu Damian era consilier municipal din partea Partidului Democrat din Moldova, partid care, la ultimele scrutine locale, l-a susținut pe primarul Alexandru Botnari.

Sofia Damian lucrează la CTAS Hîncești din 2012. De atunci, depune declarații de avere la Autoritatea Națională de Integritate (ANI). Terenul de 49 de ari nu s-a găsit niciodată în declarațiile sale de avere, dar nici în ultima declarația de avere depusă de soțul său pentru anul 2018.

Un „raport cu privire la fraudele electorale din cadrul scrutinului parlamentar din 24 februarie 2019”, elaborat de Blocul Electoral ACUM, arată că, pe adresa de domiciliu a soților Damian, mai multe persoane și-au făcut reședință provizorie pentru a vota la parlamentarele din 2019. „Șase persoane au „votat” la secția de votare 38/2 pe liste suplimentare; una din aceste persoane este din Orhei”, se arată în raport.

În 2020, Valeriu Damian a primit de la Primăria Hîncești și un ajutor de trei mii de lei „pentru acoperirea cheltuielilor de tratament”, fiind participant în războiul din Afganistan.

Astăzi, soții Damian nu mai sunt proprietarii celor 49 de ari de lângă pădure. Trenul a fost donat, în noiembrie 2021, fiului.

Am sunat-o pe Sofia Damian s-o întrebăm despre teren. Fără a asculta întrebarea, a spus: „Eu nu comentez, nu răspund la așa întrebări”. Ulterior, întrebată de ce nu a declarat terenul, după un lung moment de ezitare, funcționara a răspuns: „Nu l-am declarat pentru că m-am gândit că nu trebuie să-l declar”. Apoi a pus receptorul.

Totuși, se pare că familia Damian nu întâmplător și-a ales poziționarea terenului cumpărat în 2018. Peste pădure, la câțiva zeci de metri, se află un alt teren de-al lor. Astfel, noul teren se învecinează cu celălalt și au chiar o poartă de acces. Este vorba despre 25 de ari de teren agricol pe care i-au cumpărat de la Primăria Hîncești în octombrie 2012. Potrivit declarației de avere, pământul i-a costat 4.000 de lei. Nici acest teren nu le mai aparține. În 2020, a fost donat fiicei.

---

ȘEFUL PROCURATURII
Joi, 25 iulie 2019. Remus Moroz, procurorul-șef al mun. Hîncești, se prezintă la Primărie pentru a semna contractul de vânzare-cumpărare, act prin care devine proprietar al unui teren de 49 de ari și vecin cu șeful de la SIS Hîncești, Anatolie Moraru. L-a costat 9.600 de lei, potrivit datelor din declarațiile de avere depuse la ANI.

A doua zi, vineri, merge și-și înregistrează terenul agricol la Departamentul Cadastru al Agenției Servicii Publice (ASP).

Și Moroz a participat la licitație, însă nu a obținut terenul din prima.

Remus MOROZ, procuror: Unul dintre proprietarii terenurilor [care] a cumpărat în locul respectiv cu ani înainte mi-a spus: ‘Uite, acolo, lângă mine, o să fie licitație la un teren și, dacă te interesează, să te duci să participi’. M-am dus, nemijlocit am participat și prima dată n-o trecut licitația, și a doua dată am procurat terenul. […] Erau cinci persoane [la prima licitație]. După câte am înțeles eu, la licitație participă unele și aceleași persoane. Cum m-am uitat eu pe urmă, pe parcurs. Sunt persoane care, din principiu, nu le trebu’, dar ele se duc și participă așa, pur și simplu. Este o schemă așa interesantă. A doua oară, eu am făcut o procură pe un prieten și s-a dus el în locul meu și a participat.

În august 2020, imaginile din satelit arată că, pe terenul său, Moroz și-a ridicat o casă, asta deși terenul are destinație agricolă și, conform legii, este permisă doar ridicarea construcțiilor agricole și „a structurilor de primire turistică”.

Imaginile surprinse cu drona arată că procurorul cu viză de reședință în Chișinău s-a aranjat bine la Hîncești. Casa cu geamuri panoramice este amplasată în apropiere de pădure, are terasă și un drum de acces spre pădure, decorat cu arbuști. Accesul în codri se face pe o poartă, iar în pădure, pe un teren care nu-i aparține, se ivește o construcție, asemănătoare unui foișor.

Imobilul din Hîncești nu este înregistrat la ASP, însă în ultimele două declarații de avere el indică un imobil pentru care a obținut autorizație de construcție.

Remus Moroz: Eu am autorizat licitația nemijlocit, autorizația de construcție – o cramă, și, nemijlocit, am început a construi. Tot oficial, am luat autorizație de construcție, am făcut proiect, legal absolut tot. De la bun început.
Reporteră: Acolo e o cramă, nu o casă?
Remus Moroz: Nici într-un caz, pe teren agricol nu poți să construiești.
Reporteră: Și cramă ce mai exact înseamnă?
Remus Moroz: Păi nu, asta e de lungă durată, de a face crama respectivă.
Reporteră: Dar acolo am văzut că este o casă, casă cu ferestre, cu tot, ea e terminată.
Remus Moroz: Asta [face parte din] în construcția respectivă. Intră absolut totul în proiectul unei crame pe care l-am pus noi.
Reporteră: Dar nu locuiți acolo?
Remus Moroz: Ei, din când în când, rar când mă duc.

Despre foișorul din pădure, procurorul spune că nu-i aparține – e public. „În pădure, un foișor o fost de când [e] lumea și pământul. Foișorul e public, se duce cine dorește acolo. El practic a fost reanimat de către vecini, absolut de toți”.

Dosarul penal
30 iunie 2022. Procuratura Anticorupție (PA) a anunțat că a efectuat percheziții la domiciliul, în mașina și casa de vacanță a fostului procuror-șef al mun. Hîncești. Moroz este bănuit de îmbogățire ilicită. Casa de vacanță despre care vorbește PA este „crama” în construcție a lui Moroz de lângă pădure.

Se întâmplă după ce, la sfârșitul lui 2021, ANI a inițiat controlul averii și intereselor personale în privința lui Moroz. Potrivit actului de inițiere, fosta cumnată a lui Moroz a cumpărat, în 2019, un automobil de model Mercedes GLC 250, anul fabricației 2018. Mașina a costat-o pe femeie 50.460 de euro, bani pe care nu-i avea, veniturile declarate fiind mult mai mici.

În schimb, drept de folosință asupra automobilului avea familia Moroz. Mai mult, datele Poliției de Frontieră arată că mașina a fost scoasă din țară doar de soții Moroz. Automobilul nu a fost indicat niciodată în declarația de avere a funcționarului public.

Soții Moroz au divorțat în 2020. Un an mai târziu, au împărțit averea. Procurorul i-a lăsat fostei soții un apartament, un garaj și un oficiu.

Datoriile procurorului
Potrivit ultimei declarații de avere, procurorul Moroz are datorii de 1,4 milioane de lei. Cea mai consistentă datorie este de 1,3 milioane de lei, pe care magistratul a împrumutat-o de la un afacerist. Banii au fost împrumutați în 2021 fără vreo dobândă, iar procurorul s-a angajat să îi returneze până în 2025. Ca să întoarcă întreaga sumă, procurorul ar trebui să își economisească integral salariul pentru următorii patru ani.

Remus MOROZ, procuror: Datoriile respective le-am împrumutat în ultimii ani, pentru că am avut careva schimbări în viața personală, pe care nu vreau să le pun în discuție cu dvs.

ȘEFUL DE LA AUTOSALUBRITATE
Ultimul teren din această zonă i-a revenit șefului de la Întreprinderea Municipală Regia Autosalubritate, Reparații și Amenajare (ARA) din oraș. Gheorghe Covaș s-a învrednicit și el de jumătate de hectar în august 2019. A plătit cel mai mult dintre toți – 10.600 de lei.

Prețul de start al terenului a fost de 8.600 de lei, așa că la licitație, Covaș a propus cu două mii de lei mai mult și a devenit proprietar.

Nici Covaș n-a luat din prima licitație. „[La prima licitație] Cineva a dat o sumă enormă și eu i-am cedat dumnealui. [Apoi] Dumnealui s-a refuzat și o fost licitația repetată. Și a doua oară l-am cumpărat”, ne spune Gheorghe Covaș.

Cât despre gardul identic al vecinilor, șeful de la ARA Hîncești spune că „a început cineva, unul-altul, și apoi am făcut frumos, să nu fie tărcat, ca la toată lumea. Știți cum, într-o casă sunt șapte culori. Am făcut într-o culoare, normal, frumos”.

Covaș e șef la ARA Hîncești din decembrie 2013. Până în 2018, a depus declarații de avere la ANI. Uneori și-a declarat proprietățile, în alți ani le-a omis, însă, în ultimii trei ani, n-a mai depus nicio declarație de avere.

„EU CE TREBUIA SĂ FAC? SĂ OPRESC LICITAȚIA?”
L-am întrebat pe primarul orașului Hîncești cum se face că terenurile de jumătate de hectar, amplasate lângă pădure, au trecut din proprietatea statului la persoane cu funcții de conducere.

Alexandru BOTNARI, primarul mun. Hîncești: Da’ el ce, când vine la licitație, îmi prezintă și certificatul că e șef de instituție publică? Și eu ce trebuia să fac? Să opresc licitația, că el e șef de instituție publică?

Marcela ZĂMOSTEANU

Editare: Nicolae CUȘCHEVICI
Fact-checking: Dumitru BACIU
Ilustrație: Roman FILIPPOV

---

Articol publicat în cadrul proiectului „Enhanced accountability of justice system representatives through investigative reporting” realizat de RISE Moldova, cu sprijinul financiar al Ambasadei SUA în Moldova. Opiniile exprimate în cadrul proiectului aparțin autorilor acestuia și nu corespund neapărat celor ale Ambasadei SUA în Moldova.

---

---

---

Preluarea articolelor de pe www.rise.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. În mod obligatoriu, trebuie citată sursa și autorul informației, iar în cazul portalurilor informaționale trebuie indicat și linkul direct la sursă. Preluarea integrală se poate realiza doar în condițiile unui acord încheiat cu RISE Moldova. Materialele de pe platforma on-line www.rise.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din R. Moldova.

---

RISE LEAKS