24/08/2022

Peste trei hectare de teren din orașul Hîncești au fost înstrăinate pe bani mărunți. În rezultat – un nou cartier select și o afacere pe hârtie ajunsă în proprietatea unei companii fondate de un consilier raional.

În prima partea a anchetei, vă arătăm cum un subaltern al fiului primarului din Hîncești, ajutat de funcționari locali, a jonglat cu acte care i-au permis să cumpere un teren public de 60 de ari la un preț de nici 7.000 de lei. 

SERELE SOVIETICE DE LÂNGĂ ȘCOALA INTERNAT
Carcasele metalice a două sere de pe vremea Uniunii Sovietice stau în paragină pe un teren de lângă Centrul de plasament temporar pentru copii cu dizabilități din mun. Hîncești. „Sunt de prin [anii] șaptezeci și ceva – optzeci, pe acolo făcute. Da’ ele practic au rămas în dezastru. Eu când am [de]venit, în 2000, [directoare la Școala internat], acolo era buruianul mai mare decât gardul. [Pământul] Niciodată n-a fost lucrat”, ne spune Elizaveta Iacob, directoarea Centrului de plasament.

În anul 2019, în locul serelor sovietice au apărut două construcții cu pereți din sticlă și metal și cu acoperiș din plastic. Cel puțin așa arată datele de la Cadastru, unde au fost înregistrate imobilele.

S-a întâmplat după ce, pe terenul aflat în proprietatea Primăriei Hîncești, un investitor a construit două clădiri agricole, mai arată documentele.

În realitate, după cum am menționat mai sus, construcțiile, adică serele, erau deja acolo. Mai mult, așa-numitul „investitor” nici măcar nu le-a modernizat, ci doar a înregistrat la Cadastru pe numele său scheletele metalice existente.

Rocada a fost pusă la punct pentru a privatiza terenul la preț simbolic. Mai târziu, „investitorul” a scăpat și de teren, și de construcții – printr-un contract de vânzare-cumpărare.

CRONOLOGIA PRIVATIZĂRII
19 decembrie 2019. Firma Tegor-Geo SRL din Hîncești emite un certificat „despre rezultatele inspectării bunului imobil”, prin care confirmă că a executat lucrările cadastrale de măsurare a două clădiri agroindustriale. Este vorba despre o construcție de peste patru sute de metri pătrați și alta de peste o mie de metri pătrați.

23 aprilie 2020. Este întocmit procesul-verbal de recepție finală. S-a întâmplat după ce o comisie a mers la fața locului pentru a aviza lucrările. În baza documentelor cuprinse în Cartea tehnică a construcției, dar și a situației de la fața locului, grupul de lucru constată că „lucrările au fost complet terminate la data de 19 decembrie 2019” și recomandă „de exploatat obiectul, conform destinației”.

Comisia de recepție a fost formată din investitor – Ruslan Mahu, dirigintele de șantier – Vladimir Blișciac, care este consilier municipal în Hîncești, proiectantul în construcție și doi responsabili tehnici.

Vladimir Blișciac este consilier municipal în Hîncești din martie 2020. Alesul local a activat în calitate de inspector principal la Inspecția de Stat în Construcții, ulterior reorganizată în Agenția pentru supravegherea tehnică.
În declarația de avere pentru 2021, indică salariu de la compania Verluxcons SRL, fondată și administrată de soția sa, Vera Blișciac, însă nu declară firma în documentele de la ANI, așa cum prevede legea.
Verluxcons SRL are ca domeniu de activitate activităţi de inginerie şi consultanţă tehnică. În 2019 și 2020, firma a câștigat mai multe proiecte finanțate de UE, în care se angaja să presteze servicii de supraveghere tehnică a lucrărilor.

L-am întrebat pe Blișciac, care a fost dirigintele de șantier la recepția finală, dar și în calitate de expert în domeniu, dacă într-adevăr crede că acele construcții pot fi „exploatate”. Expertul s-a cam încurcat în declarații, când a vorbit despre aspectul serelor.

Serele. Sursa: Grigore Cobzac via Facebook

Vladimir Blișciac: Ca tepliță [seră – din rus.], el [obiectul – n.r.] poate fi exploatat. […]
Reporteră: Și cum era? Dacă puteți să-mi spuneți exact, cum arătau teplițele [serele]?
Blișciac: Rame din lemn și cu sticlă, de-asupra peliculă, care se deschidea și se închidea. […]
Reporteră: Ce-am văzut noi acolo, nu sunt niciun fel de pereți de sticlă, niciun fel de rame din lemn, doar metal.
Blișciac: Ar putea să nu mai fie la moment, dar vă spun că erau parțial din sticlă, parțial din metal, parțial din lemn. Arcuri din metal, pelicula clar că s-o deteriorat. […] Am văzut fundația, am văzut elementele respective și urma să pună peliculă și să-l exploateze conform destinației.
Reporteră: Apoi, până la urmă, avea sau nu peliculă?
Vladimir Blișciac: Peliculă nu era la momentul respectiv, pentru că era găurită, era arsă de soare, era spartă, dar elemente de sticlă erau.

29 mai 2020. În ședința Consiliului municipal Hîncești se decide instituirea servituții  „PS27” pe 0,1116 ha din cei 0,60 ha, pentru două terenuri adiacente. Cu alte cuvinte, aleșii locali au permis proprietarilor a două loturi de teren din preajmă să folosească o porțiune din terenul cu sere, drept cale de acces la drumul principal.

Deși servitutea a fost decisă și înregistrată abia în mai 2020, lucru confirmat și de datele Cadastru, documentul elaborat în decembrie 2019 de Tegor-Geo SRL deja prevedea acel „PS27”. Acest lucru nu putea fi posibil decât dacă documentul emis de Tegor-Geo ar fi fost elaborat după 29 mai 2020, și nicidecum în 2019.

Cum se explică una ca asta, l-am întrebat pe administratorul companiei care e executat lucrările cadastrale, după ce i-am trimis pe email documentul elaborat de ei.

Danil TVERITNEV, administrator Tegor-Geo SRL: Noi am făcut acolo inventariere, adică ce este la moment. Lungimea și lățimea proprietății. Noi am făcut actele pe construcții. Eu am văzut acea servitute. De unde ea a apărut?! Noi înainte să printăm planul, cerem informații de la Cadastru. Poate că cei de la Cadastru deja lucrau cu acest document, la acel moment. Atunci, pare-mi-se că era pandemie [pandemia de Covid-19 a început, de fapt, în martie 2020 – n.r.].

13 octombrie 2020. Primăria Hîncești semnează cu Ruslan Mahu un contract de instituire a dreptului de superficie. Adică, municipalitatea îi dă lui Mahu dreptul de a folosi terenul de 60 de ari pe care are amplasate serele.

16 aprilie 2021. Dreptul de folosință obținut pare să nu fie suficient, așa că Mahu cere Primăriei să îi fie vândut terenul, sub pretextul „îndeplinirii proceselor tehnologice”. Vânzarea terenului de 60 de ari a fost pusă în discuție în cadrul ședinței Consiliului municipal Hîncești.

Marcel PETRUȘAN, consilier municipal, la ședința din 16 aprilie 2021: Eu văd un nume și o să-mi permit să-l spun, pentru că nu e dată cu caracter personal – Mahu Ruslan. El e cam vedetă aproape în fiecare ședință la noi cu pământurile. Am impresia că Mahu Ruslan e cel mai mare latifundiar în Hîncești. Ce caută el? Se poate să-l vedem? Întâi cu serele acelea, apoi superficie, acum omul cumpără jumate de hectar, 60 de ari, cu 6.900 de lei. I s-a dat întâi superficie, ca să nu fie pus la licitație, și apoi noi spunem că avem bani puțini? Tot orașul ăsta știe cine e Ruslan Mahu, hai să spunem lucrurile pe șleau. Știm că e o persoană interpusă.

Alexandru BOTNARI, primarul mun. Hîncești, la ședința din 16 aprilie 2021: Vreți să scoateți punctul cu Mahu Ruslan, care așa tare vă dă bătăi de cap, scoteți-l, însă prin hotărârea instanței de judecată oricum o să ne oblige să-i atribuim teren aferent.

Grigore COBZAC, consilier municipal, la ședința din 16 aprilie 2021: Ce proces tehnologic are Ruslan Mahu acolo, că-i trebuie încă 60 de ari? Ce produce el acolo în deal? Poate să spună cineva? Iată, voi sunteți majoritatea gata să votați. Eu vă întreb, ce produce Ruslan Mahu?

Terenul cu sere, vândut de Primăria Hîncești lui Ruslan Mahu

În cele din urmă, consilierii au votat în favoarea înstrăinării terenului de lângă Centrul de plasament. „Investiția” făcută și dreptul de superficie dobândit anterior îi deschidea, lui Mahu, calea spre a obține terenul la un preț normativ, adică cel mai mic preț stabilit de lege.

17 mai 2021.  Are loc semnarea contractului de vânzare-cumpărare. „Investitorul” a plătit doar 6.929 de lei pentru 60 de ari de teren agricol în orașul Hîncești, situat la un kilometru de conacul Manuc Bey (10 minute de mers pe jos) și doi kilometri de centrul orașului. Asta deși, evaluarea cadastrală a terenului este de peste 468 de mii de lei. Detalii, AICI.

12 noiembrie 2021. După ce se vede proprietar cu acte în regulă, terenul, cu tot cu construcții, a fost vândut. Lotul, împreună cu cele două construcții, sunt evaluate cadastral la 2.7 milioane de lei.

„EU ÎS STĂPÂNUL”
În aprilie 2022 am mers la fața locului pentru a vedea investiția pentru care autoritățile locale din Hîncești au înstrăinat 60 de ari la preț de nici șapte mii de lei.

27 aprilie 2022, orașul Hîncești. Ne aflăm în apropierea terenului „investițional”, pe care îl filmăm cu drona. O Toyota albă, în care sunt doi bărbați, oprește la poarta terenului vecin celui cu sere. Unul dintre ei este Alexandru Botnari, în vârstă de 32 de ani, fiul primarului din Hîncești, care poartă același nume.

Cei doi se rețin preț de 10 minute în curte, după care părăsesc locul. Întâmplarea face ca drumul de acces să fie blocat de un camion care staționează. Bărbatul care îl însoțește pe Botnari și care era șoferul mașinii traversează strada către jurnaliștii RISE Moldova, deranjat de echipa noastră de filmare.

Mașina blocată de camion și Ruslan Mahu discutând cu reporterii RISE

Șoferul: Eu am fotografie [cu drona]. Voi aveți permis? Chemăm poliția!
Reporteră RISE: Suntem în aer.
Șoferul: Nu, sunteți deasupra la proprietate privată.
Reporteră RISE: Dvs. cine sunteți?
Șoferul: Eu îs stăpânul.
Reporteră RISE: Cine? Dacă puteți să-mi spuneți un nume.
Șoferul: Nu vă spun! Eu chem acuș poliția, să vedem dacă aveți voie să filmați.
Reporteră RISE: Suntem în aer.
Șoferul: Care aer? Deasupra la spațiul privat?
Reporteră RISE: Spațiul privat era dacă noi intram în ograda dvs. și filmam.
Șoferul: Dvs. aveți înregistrat kvadrokopterul (drona – din rus.)?
Reporteră RISE:  Da, noi filmăm. Cine sunteți dvs?
Șoferul: Eu sunt stăpânul.

Bărbatul așa și nu s-a prezentat și nici nu a vrut să ne arată proprietatea pe care susține că i-am filmat-o.


În tot acest timp, Alexandru Botnari nu a coborât din mașină, așa că am mers să-l întrebăm ce face în preajma terenurilor înstrăinate recent de Primăria Hîncești.

Alexandru Botnari și Ruslan Mahu, aprilie 2022

Alexandru Botnari: Cum adică ce facem aici? Am venit cu persoana, până la dumnealui.
Reporteră RISE: Dar cine este persoana?
Alexandru Botnari: Coleg, da’ ce?
Reporteră RISE: Dvs. ce faceți aici?
Alexandru Botnari: Cu dumnealui, v-am spus că am venit.
Reporteră RISE: Dar cine este dumnealui?
Alexandru Botnari: Persoană, coleg, angajat. Este angajat la companie.
Reporteră RISE: Domnul a spus că este proprietatea lui.
Alexandru Botnari: Probabil, eu nu știu.

Ulterior, cei doi au plecat.

Bărbatul care-l însoțea pe Botnari era chiar Ruslan Mahu – investitorul. Despre asta urma să aflăm mai târziu.

O DONAȚIE NEREUȘITĂ: „RUSLAN O RĂMAS CU BOTU’ PE LABE”
Atât în ședința Consiliului municipal Hîncești din 16 aprilie 2021, cât și în una dintre discuțiile cu reporterii RISE Moldova, primarul de Hîncești a afirmat că serele au ajuns în proprietatea lui Ruslan Mahu după ce le-a cumpărat. În realitate, însă, serele au ajuns la Mahu cu ajutorul Primăriei Hîncești.

Să le luăm pe rând.
Bărbatul a intrat în posesia unor documente care datează din anul 1992. Actele pe care ni le-a prezentat și nouă arată că serele au fost construite în 1987 de către cooperativa „Utreneea Rosa” (Roua dimineții – din rusă). În martie 1992, cooperativa vinde serele către Întreprinderea „Vaina” (Război – din rusă). Deci, ultima proprietară a serelor a fost „Vaina”.

„Eu am un frate vitreg, el are un prieten, a cui au fost serele astea pe acte. El [fratele] i-o împrumutat cândva 5.000 de euro și el [prietenul] deja e bătrân și a zis că nu are de unde să întoarcă banii ăștia. Și o donat, pur și simplu le-o scris [serele] pe mine. Împrumutul a fost pe mine, tot. Aici sunt toate actele”, ne-a spus Ruslan Mahu, când ne-am întâlnit, în august, la Hîncești.

Prietenul despre care spune că i-a donat serele este Artiom Melinte, administratorul firmei „Vaina” SRL, care între timp a fost lichidată. Doar că serele nu au fost niciodată în proprietatea lui Melinte, iar contractul de donație nu a fost autentificat la notar.

„După ce i-o dat serele, [Mahu] se adresează la dânsul [Melinte]: ‘Hai la notar!’. ‘Cum să merg la notar când eu… firma asta nu-i’, [i-a răspuns Melinte]. Și Ruslan o rămas cu botu’ pe labe”, ne povestește primarul.

Cu actele primite prin donație, Ruslan Mahu nu a putut să înregistreze serele pe numele său. „N-am putut, mie mi le-o dat așa. Și pe urmă am scris cerere la Primărie și am făcut tot din nou”.

Colacul de salvare a venit chiar de la primarul Alexandru Botnari. Singura soluție a fost să înregistreze serele drept imobile noi.

Alexandru BOTNARI: Atunci i-am zis: ‘Ia și te consultă cu juriștii și vezi cum e procesul mai departe.’ […] El o scris cerere să perfecteze […] toate actele din nou. Cu alte obiecte în oraș fix așa procedăm. Îi dăm certificat de urbanism, autorizație de construcție, facem toată procedura din nou a obiectului respectiv. Altfel azi la BTI (astăzi ASP) nu poți să înregistrezi. Iaca el cu actele astea vechi la BTI nu poate să se ducă, pentru că Vaina sau Rasa, nu există firma asta. Lui îi trebuie cerere de la firmă, dar firma ceea e lichidată de mult, în baza datoriilor, dar bunul o rămas, nu l-o luat nimeni.

NOUL PROPRIETAR AL SERELOR
În noiembrie 2021, la jumătate de an după ce a intrat în proprietatea lui Mahu, terenul de 60 de ari pe care sunt amplasate serele sovietice și-a schimbat „stăpânul”. 

Ruslan MAHU: Trebuia să facem o afacere, să deschidem o tepliță (seră – din rusă), o livadă am vrut să punem, să facem niște stupi de albine acolo, dar el [fratele] o zis că nu mai vrea să se întoarcă [de la Moscova], vrea banii înapoi, vinde tot și gata.

Astfel, serele au ajuns la Gosviccom-Agro SRL, o firmă afiliată consilierului raional și omului de afaceri din Hîncești – Ivan Ududovici.

Gosviccom-Agro SRL a fost fondată în 2003 de Ivan Ududovici, iar din 2014 acesta nu mai figurează printre fondatori. În 2018, asociat unic și administratoare a afacerii este Cătălina Ciohodaru, care avea atunci 18 ani. Firma are ca activitate producerea și comerțul cărnii Firma are ca activitate producerea și comerțul cărnii. Detalii, AICI

Alexandru Botnari (stânga) și Ivan Ududovici (dreapta) Foto: Facebook

L-am sunat pe Ududovici să-l întrebăm cum a ajuns Gosviccom-Agro să cumpere terenul cu sere și ce își propune să facă pe acel teren. Bărbatul ne-a răspuns agresiv că nu are nicio legătură cu firma și ne-a îndemnat să ajutăm agricultorii, și să nu ne interesăm de terenuri.

Ivan UDUDOVICI, om de afaceri, consilier raional:  Ce-am cumpărat, știu mai bine decât voi. […] Nu-i a mea firma. [Pe Cătălina Ciohodaru] O cunosc, de ce să n-o știu?! Dar asta nu înseamnă că eu îs stăpân. Ar fi bine să vă documentați puțin mai bine. Și care mai dau așa informații, eu le-aș zice ceva din vârful limbii curat moldovenește, dar nu mi se poate că faceți înscriere. Eu nu am nimic cu terenul cela. Ar fi bine să vă ocupați de altceva, cum să ajutați agricultorii, dar nu cum s-o vândut niște terenuri care nu știți când îs vândute și de unde-s cumpărate.

Așa că am sunat-o pe proprietara și administratoarea în acte a Gosviccom-Agro SRL. Inițial, Cătălina Ciohodaru ne-a răspuns că ia masa și să revenim mai târziu, ulterior, însă, nu a mai răspuns la telefon și nici la mesaje.

40 DE ARI, TOT DE LA PRIMĂRIE, TOT PENTRU MAHU
Terenul amplasat în imediata apropiere de cel al serelor a aparținut, de asemenea, lui Mahu. L-a cumpărat de la Primăria Hîncești în noiembrie 2018, cu 3 luni înainte ca Alexandru Botnari, primarul de Hîncești, să plece de la Primărie în Parlament. Terenul agricol se întinde pe o suprafață de 40 de ari și a costat 9.600 de lei.

Și el a fost vândut. Mahu a scăpat de teren în octombrie 2021, printr-un contract de vânzare-cumpărare(Detalii, AICI). Noii proprietari sunt Nicolai și Angelica Vișnea, cu domiciliul în Chișinău.

Imagine din satelit, iulie 2021. Foto: Google Earth

Imaginile din satelit, din iulie 2021, arată că, înainte să vândă terenul, Mahu începuse o construcție. Astăzi, pe acest teren este ridicată o casă și au loc mai multe lucrări. Pe teritoriul acestui teren i-am fost surprins pe Mahu și Botnari la 27 aprilie curent, când am mers la Hîncești.

Cum a ajuns terenul de la Mahu la Vișnea, ne explică primarul de Hîncești, cu care ne-am întâlnit la Primărie, în luna august.

„Când și-o luat [Vișnea] aici [terenul] m-o întrebat pe mine: „Vreau mai aproape”. Dacă o să aflu ceva, o să-ți spun (a fost răspunsul lui Al. Botnari). O dus tratative, o luat, e proprietar el acum. I-am spus că locu-i bun și eu nu știu [cu] câți bani vrei să cumperi, dacă te hotărăști…”, susține Botnari.

Atât Mahu, cât și Vișnea, îi sunt cunoscuți primarului.

Alexandru BOTNARI, primarul mun. Hîncești: El [Ruslan Mahu] lucrează în companie la feciorul meu. Îl cunosc de mic copil, prieten cu părinții lui am fost. Are frate în Moscova, care are companie de construcție. Are soacră în Italia.

Tot în august, l-am sunat pe Alexandru Botnari (fiul) să-l întrebăm de ce în aprilie, la Hîncești, a evitat să ne spună numele persoanei cu care era – Ruslan Mahu, ce relație are cu Mahu și de ce îl însoțea în acea zi:

„Eu nu înțeleg, eu ce, îs la interogatoriu la poliție sau… atâtea întrebări îmi dați că nu pot să înțeleg. Uitați, eu sunt ocupat, m-ați sunat prin surprindere, poate revin eu mai târziu”, a fost răspunsul lui Botnari. Acesta nu a mai revenit până în momentul publicării.

Terenul cu casă, pe teritoriul căruia au fost văzuți Alexandru Botnari și Ruslan Mahu

Explicație de ce i-am întâlnit pe cei doi ne-a dat primarul. „Nicolae Vișnea are lucrători acolo. Are contract cu compania feciorului ca să hrănească, să ducă mâncare, de 60 de lei. [E] ospătăria unde lucrează soția, cu firma feciorului. Lucrul merge prost și ei duc [mâncare] în mai multe locuri în oraș”.

CONEXIUNEA MAHU-BOTNARI: SPĂLĂTORIA AUTO
17 mai 2022. Spălătoria AutoClean de la intrarea în orașul Hîncești. Ruslan Mahu își parchează mașina în apropiere, discută cu cineva și apoi intră în una din cele trei clădiri.
În Hîncești, Mahu administrează o întreprindere individuală. A fondat-o în decembrie 2018, iar de atunci întreprinderea a contribuit la bugetul de stat cu puțin peste 31 de mii de lei. Detalii, AICI
Datele Serviciului Fiscal de Stat arată că întreprinderea își are una dintre subdiviziuni pe strada Chișinăului, adică adresa spălătoriei AutoClean. Tot aici, subdiviziune are și Alexolprim SRL, firma lui Alexandru Botnari junior.

Spălătoria AutoClean

Terenul pe care se află spălătoria a fost privatizat în 2006 de compania PETROCUB & CO SRL, conectată și ea la familia Botnari, după ce ridicase două construcții. Zece ani mai târziu, în 2016, imobilele trec în proprietatea Alexolprim SRL. Botnari mai ridică o construcție, iar în 2019 vinde totul unei persoane fizice. Chiar și așa, firma sa continuă să-și desfășoare activitatea la aceeași adresă.
Aceasta însă nu e singura conexiune între cei doi. În decembrie 2019, Ruslan Mahu a fost numit în funcția de administrator la o altă companie de-a fiului primarului de Hîncești. Este vorba de Standard-Asig SRL, fondată în 2014 și administrată, până atunci, de Alexandru Botnari. Două luni mai târziu, însă, Botnari a revenit pe poziția de administrator.

Acestea, însă, nu sunt singurele tranzacții cu implicarea lui Mahu.

UN ALT PARTENER DE AFACERI AL LUI BOTNARI JUNIOR
Eugeniu Duhaniuc are 30 de ani și, din iunie 2019, este partener de afaceri cu Alexandru Botnari (fiul) în firma Trade Market SRL, unde amândoi dețin cote egale (Detalii, AICI). Compania are ca gen de activitate realizarea softurilor la comandă și, deși e activă din 2018, nu a depus niciodată raportul financiar la Biroul Național de Statistică.

Duhaniuc a beneficiat și el de pământ de la Primăria Hîncești. A cumpărat trei terenuri pentru construcții, a câte doi ari fiecare, într-o zonă cu garaje. Le-a obținut pe toate în aceeași zi: la 20 iulie 2020. A plătit câte 6.600 de lei pentru fiecare, cu doar 600 de lei mai mult decât prețul inițial expus la licitație (Detalii, AICI). Un an mai târziu, în iunie 2021, proprietar al terenurilor devine Ruslan Mahu, doar că, și de această dată, investitorul din Hîncești a scăpat rapid de ele. În septembrie același an, le vinde la pachet unei familii din satul Bozieni, raionul Hîncești.

Eugeniu Duhaniuc. Foto: Facebook

L-am întrebat pe Duhaniuc cum au ajuns cele trei terenuri în proprietatea sa.

Eugeniu DUHANIUC: Am participat la licitație, am fost la Primărie. În Hîncești toți știu despre licitații și când se fac licitațiile. Lumea care se interesează află. Și pe pagina Primăriei Hîncești [se anunță despre licitații – n.r.], și lumea vorbește, și tinerii vorbesc în oraș, totul se discută. Cine dorește, află.

În realitate, pe site-ul Primăriei Hîncești nu se găsesc anunțuri despre terenurile scoase la licitație. Într-un răspuns pentru RISE Moldova, municipalitatea susține că publică anunțurile cu privire la licitații doar „în Monitorul Oficial și, după caz, în presa locală”.

Cât despre motivul vânzării lor, Duhaniuc ne-a declarat că, inițial, „am vrut să fac o construcție, dar am plecat peste hotare și am vândut tot ce am vândut. Cu situația din Moldova, nu-i de stat acasă”.

Iar despre cumpărătorul Mahu, Duhaniuc a spus că îl cunoaște, „e băiat din Hîncești”, și a ajuns să-i vândă terenurile „tot din auzite, din cunoscuți am întrebat, am sunat”.

Pe cealaltă parte, Mahu ne-a spus că nu știe nimic despre tranzacția cu Duhaniuc.

Ruslan Mahu: Nu, eu [teren pentru] garaje n-am avut. Eu am cumpărat un lot pentru garaj, dar de la licitație l-am cumpărat, asta foarte de mult. (…) Nu, n-am eu așa ceva. Asta unde?
(Îi arătăm documentele) Reporteră: Sunt trei [terenuri] fix așa, toate cumpărate de Duhaniuc în aceeași zi, toate cumpărate de dvs. în aceeași zi. (…) Nu vă amintiți?
Ruslan Mahu: Nu.
Reporteră: Poate le-a cumpărat cineva cu numele dvs., dar nu știați?
Ruslan Mahu: Cine știe?!

Marcela ZĂMOSTEANU

A contribuit: Liliana BOTNARIUC
Editare: Nicolae CUȘCHEVICI
Fact-checking: Dumitru BACIU
Ilustrație: Roman FILIPPOV


Articol publicat în cadrul proiectului „Enhanced accountability of justice system representatives through investigative reporting” realizat de RISE Moldova, cu sprijinul financiar al Ambasadei SUA în Moldova. Opiniile exprimate în cadrul proiectului aparțin autorilor acestuia și nu corespund neapărat celor ale Ambasadei SUA în Moldova.



Preluarea articolelor de pe www.rise.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. În mod obligatoriu, trebuie citată sursa și autorul informației, iar în cazul portalurilor informaționale trebuie indicat și linkul direct la sursă. Preluarea integrală se poate realiza doar în condițiile unui acord încheiat cu RISE Moldova. Materialele de pe platforma on-line www.rise.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din R. Moldova.

RISE LEAKS

Comenteaza acest articol