Un document scurs din culisele administrației prezidențiale de la Kremlin divulgă planul Rusiei de a atrage Republica Moldova sub propria umbrelă până în 2030. 

Actul, care nu a fost făcut public, se numește „Obiectivele strategice ale Federației Ruse în Republica Moldova” și a fost creat în 2021. Mai multe puncte-cheie din strategia Moscovei au apărut, de-a lungul anilor, și pe platformele publice ale unor partide pro-ruse, dar și în discursurile unor politicieni.  

„Documentul este unul interesant, dar arată că ei sunt cu un pas în urmă față de situația generală din cauza războiului din Ucraina și datorită capacității regionale a țărilor UE și a altor organizații internaționale de a se mobiliza și de a face față intențiilor Rusiei de a realiza acest lucru”, ne-a spus Sergiu Diaconu, șeful cabinetului prim-ministrului Republicii Moldova, după ce i-am arătat strategia obținută.

Pe fondul invaziei ruse în Ucraina, Guvernul de la Chișinău promovează tot mai mult apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană. Recent, șefa statului a setat și un termen pentru acest obiectiv. Anul 2030.

Acest an – 2030, se regăsește și în strategia Rusiei ca fiind data limită pentru obținerea controlului asupra Republicii Moldova și îndepărtarea ei de UE, NATO și de alți parteneri.

Documentul cu strategia detaliată a Moscovei a fost obținut de RISE Moldova împreună cu un consorțiu internațional de jurnalişti din care fac parte Yahoo News, Delfi Estonia, Centrul Dossier cu sediul în Londra, The Süddeutsche Zeitung, The Kyiv Independent, ziarul suedez Expressen, rețeaua germană de radio Westdeutscher Rundfunk și Norddeutscher Rundfunk, postul de investigație polonez Frontstory, Centrul de investigații din Belarus și site-ul de știri din Europa Centrală VSquare.

Documentul provine de la aceeași Direcție Prezidențială pentru Cooperare Transfrontalieră care a realizat o strategie similară privind planurile Rusiei de a anexa Republica Belarus. Strategia a fost elaborată în toamna lui 2021, la fel ca și strategia privind Belarusul, cu contribuția Statului Major al Rusiei și al serviciilor speciale ale Moscovei: FSB, SVR și GRU. „Există zero la sută [șanse ca] aceste documente să fie false”, potrivit sursei care ne-a furnizat documentele.

Strategia a fost construită pe trei sfere de influență: politică și militară, economică și umanitară.

GRUPURI PRO-RUSE DE INFLUENȚĂ ÎN POLITICĂ ȘI AFACERI
Obiective strategice în sfera politică, militară, militaro-tehnică și în domeniul securității

Pe termen scurt (până în 2022), Rusia și-a propus să deschidă un consulat în UTA Găgăuzia, lucru care, însă, nu s-a întâmplat. Ideea deschiderii unui Consulat rus la Comrat este promovată de fostul șef de stat Igor Dodon încă din 2012. Pe atunci, Dodon era deputat în Parlament.

În 2021, un grup de inițiativă a început să adune semnături în susținerea acestei idei, argumentând că „mulți locuitori din Găgăuzia au cetățenia Federaţiei Ruse și merg în această țară pentru a câștiga bani. Mulţi cetăţeni din autonomie s-au căsătorit în Rusia, au afaceri acolo. Suntem legați de Rusia prin multe fire”.

Mihail Vlah este președintele Consiliului de supraveghere al companiei publice Teleradio Găgăuzia (GRT) și unul dintre organizatorii mitingului împotriva creșterii prețurilor în vara lui 2022. Soția sa, Tatiana Vlah, deține 67% din compania Bakayan, inclusă în lista companiilor moldovenești cărora Rosselkhoznadzor le-a permis, în decembrie 2022, să exporte în Rusia, după ce în august a impus embargo tuturor producătorilor agricoli din dreapta Nistrului. Vlah a negat atunci orice legătură dintre obținerea dreptului de a exporta în Rusia și organizarea protestului.

Mihail VLAH, activist civic din Găgăuzia: Cred că, în general, Rusia nu este interesată de Moldova. Pentru Rusia este foarte important ceea ce se întâmplă în regiunea transnistreană, pentru că, acolo, aproximativ 50% din populație are cetățenie rusă, acolo își păstrează armele și acolo sunt pacificatorii.

În ceea ce privește Moldova, în ansamblu, cred că Rusia, firesc, și-ar dori să vadă Moldova în spațiul ei de influență. La fel cum Europa și America și-ar dori să vadă în spațiul lor de influență Ucraina, Moldova și Georgia. 

Iar de la Găgăuzia, Rusia nu vrea nimic. Noi trăim la fel de rău ca toată Republica Moldova. Plătim câte 30 de lei pe gaz și 5 pe energie electrică. Produsele noastre nu ajung în Rusia. Noi, ca și frații moldoveni, suferim de faptul că este război în Ucraina și de pe urma acestei relații între autoritățile Republicii Moldova și autoritățile Federației Ruse.

Un alt obiectiv al Federației Ruse este „Contracararea colaborării RM cu NATO”, pe care și l-a propus să fie realizat până în 2025. Iar pe termen lung, adică până în 2030, Rusia vrea „formarea unei atitudini negative față de NATO în societatea moldovenească și în cercurile politice”. Anume acesta a fost unul dintre cele „10 obiective prioritare” promovate de Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) la alegerile parlamentare din februarie 2019: „Noi nu vom permite aderarea la NATO și vom realiza închiderea oficiului NATO din Chișinău”.

„Contracararea politicii expansioniste a României în Moldova” – obiectiv al Rusiei pe termen mediu – până în 2025. La aceleași alegeri din 2019, PSRM susținea că, în cazul în care va avea majoritate parlamentară, va interzice „partidele și mișcările unioniste”. Totodată, socialiștii promiteau că  Republica Moldova va „obține statutul de membru deplin al Uniunii Economice Euroasiatice” (UEE). Obiectivul se regăsește și în strategia Federației Ruse.

Tot la capitolul obiective în sfera politică, militară, militaro-tehnică și în domeniul securității, Rusia vrea „lărgirea bazei electorale a forțelor politice din RM care pledează pentru relații constructive cu FR”, „crearea unor grupuri stabile pro-ruse de influență  în mediul elitelor politice și economice moldovenești”, „dezvoltarea colaborării în domeniul politico-militar, inclusiv intensificarea contactelor ruso-moldovenești între forțele armate și instituțiile de menținere a ordinii” și „creșterea nivelului de participare a RM în activitățile CSI, inclusiv restabilirea participării reprezentanților moldoveni în toate formatele Comunității, precum și prin prisma UEE”. 

Dorin RECEAN, prim-ministru: Din punct de vedere militar, în acest moment, ei nu au resursele și circumstanțele de a face mare lucru. Ei nu pot avansa pe partea Transnistriei. Nu sunt destul de aliniați. 

Dar în ceea ce privește creșterea nesiguranței, a fricii și anxietății și a finanțării protestelor și diferitor tipuri de destabilizare, ei asta încearcă să facă. Și asta coincide cu agenda acestor grupuri care, în mod normal, trebuie să fie la închisoare, iar banii lor – recuperați de guvernare, pentru că ei au furat banii de la oameni. 

ONG-URI PRO-RUSE, SPRIJIN BISERICII ȘI STATUT SPECIAL LIMBII RUSE
Obiective strategice în sfera umanitară

Până în 2025, Rusia și-a propus să creeze în Republica Moldova o rețea de „ONG-uri care promovează dezvoltarea relațiilor ruso-moldovenești”, precum și să ofere „sprijin organizatoric, financiar, juridic și informațional pentru ONG-urile prietenoase cu Federația Rusă”. Un astfel de ONG a fondat în 2021 Igor Dodon.

Despre „Uniunea de afaceri moldo-rusă” a fostului președinte, RISE Moldova a scris în ancheta „Ruble pentru Dodon”, în care am arătat cum, din octombrie 2021 și până în aprilie 2022, adică în doar șapte luni, pe contul moldovenesc al asociației au intrat peste 20 de milioane de ruble rusești (aproximativ cinci milioane de lei). Banii au venit de la organizația „Delovaia Rossia” din Federația Rusă, finanțată de oameni de afaceri apropiați Kremlinului și reprezentată în Moldova de Igor Chaika, fiul mai mic al lui Iurii Chaika, procurorul general al Rusiei în 2006-2020.

Tot pe filiera umanitară, autorii planului au stabilit drept obiectiv „asigurarea că autorităţile moldoveneşti vor renunța la ideea de a elimina studierea limbii ruse în școli” și „reconfirmarea statutului de limbă de comunicare interetnică pentru limba rusă”. Problema statutului pentru limba rusă pe teritoriul Republicii Moldova se regăsește și în programele politice ale Partidului Socialiștilor și cel al Comuniștilor. În ultimul program politic, aprobat în 2021, PSRM „se pronunță pentru consolidarea cadrului legislativ cu privire la statutul limbii ruse ca limbă de comunicare interetnică pe întreg teritoriul Republicii Moldova”. Iar PCRM notează, în programul său electoral, că „autorităţile statale vor respecta cu stricteţe normele care stipulează că limba rusă este limbă de comunicare interetnică pe teritoriul ţării noastre”. La finalul lui 2020, majoritatea parlamentară formată din socialiști și Platforma „Pentru Moldova” (formată din deputații Partidului Șor și deputați transfugi) a votat în Parlament o lege care îi oferea limbii ruse statut special. O lună mai târziu, legea a fost declarată neconstituțională și, ulterior, abrogată.

Tinerii sunt și ei în atenția Federației Ruse. Rusia își propune „să extindă oportunitățile pentru studenții moldoveni de a primi educație în limba rusă la distanță”, să majoreze cota alocată de „Guvernul FR studenților din RM pentru studii la universitățile din Rusia cu finanțare din buget”, dar și să creeze consorții între „instituții de învățământ superior din cele două țări”, să deschidă filiale ale universităților rusești și să dezvolte un program de schimb academic.

Sergiu DIACONU, șeful cabinetului prim-ministrului: Interesant în acest document, ceea ce știm exact, dar este doar o confirmare că vor pune foarte multă presiune asupra așa-numitei zone umanitare și sociale. Și aici pot provoca cu adevărat unele daune, pentru că folosesc instituțiile, inclusiv Institutul Cultural al Rusiei de aici, din Moldova, unde puteți vedea prezența permanentă a tinerei generații, mai ales din partea socialistă. Este un fel de enclavă pentru schimbul de orice, dar nu de chestiuni culturale. 

Și cel mai interesant la sfera umanitară este că vor să crească numărul organizațiilor de studenți și a prezenței tot mai mare a limbii ruse. Ei vor să-și mărească capacitatea mass-media.

Strategia rușilor vizează și biserica. Potrivit planului, până în 2030 își propun să acorde sprijin „Bisericii Ortodoxe Ruse în apărarea intereselor Ortodoxiei canonice în Republica Moldova”.

Mihail VLAH, activist civic din Găgăuzia: Uniunea Europeană este o familie foarte mare și prietenoasă. Este ca un intelectual, creier, tehnologie. Iar Rusia este ortodoxie, o istorie comună de secole pe care nu o poți rupe cu un târnăcop.

MENȚINEREA DEPENDENȚEI DE GAZE RUSEȘTI
Obiective strategice în sfera comercială și economică

„Menținerea volumului și cadrului legal pentru aprovizionarea cu gaze naturale rusești” e obiectivul cu care începe planul orientat spre sfera comercială și economică.

Sergiu DIACONU, șeful cabinetului prim-ministrului: M-aș bucura foarte mult dacă oamenii din Moldova ar vedea această strategie. Pentru că, la punctul doi, la sfera economică, ei stabilesc pe termen scurt că vor să păstreze volumul livrărilor de gaze către Moldova, ceea ce au făcut în anul 2021. Dar în acest an, 2022, au tăiat livrarea cu 40% și ne țin permanent sub perspectiva încetării definitive a importului de gaz din Rusia. În fiecare lună avem această problemă, că ei spun că vom tăia gazul în toată țara. Deci, cum se pupă ceea ce spun ei aici cu ceea ce fac?

Obiectivul de extindere a „colaborării ruso-moldovenești în domeniile comercial și economice, dar și la nivelul relațiilor interregionale” e similar cu misiunea organizației conduse de Igor Dodon. „Uniunea de afaceri moldo-rusă” pledează pentru dezvoltarea relațiilor bilaterale în mediul de afaceri din R. Moldova și Federația Rusă.

Un proiect investițional moldo-rus este și AgroHub Moldova, afacere pornită la Hîncești, despre care RISE Moldova a scris în martie anul trecut. Mai exact, investiția presupunea crearea unui centru agro-industrial și logistic, care are scopul să faciliteze exportul și importul produselor agroalimentare și viticole. În valoare de 55 de milioane de dolari, proiectul a fost inclus și în Protocolul şedinţei Comisiei interguvernamentale moldo-ruse din 2 octombrie 2020 și, potrivit documentului, agrohubul era „orientat spre îmbunătăţirea relaţiilor comerciale dintre Republica Moldova şi Federaţia Rusă”. Doar că, la câteva luni după publicarea anchetei RISE, contractul de arendă a terenului public pe care urma să fie construit agrohubul a fost reziliat. Detalii, AICI

RISE Moldova a expediat solicitări de informații către Partidul Socialiștilor și Partidul Comuniștilor în care i-am întrebat dacă există vreo legătură dintre obiectivele politice și umanitare din programele de activitate ale partidelor și exact aceleași obiective care se regăsesc în Strategia Rusiei. Până la publicarea acestui text nu am primit niciun răspuns.

Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova: În spațiul public circulă o multitudine de strategii, scenarii sau planuri cu substrat subversiv cu referire directă sau indirectă la Republica Moldova, elaborate de diverși experți sau pseudo-experți. Însă, în majoritatea cazurilor, acestea au o perspectivă slabă de materializare, deoarece sunt lansate fie pentru atragerea resurselor financiare generoase de la comanditari, fie pentru manipularea opiniei publice.

„DIVIZIUNEA MOLDOVENEASCĂ” A KREMLINULUI
Documentul „Obiectivele strategice ale Federației Ruse în Republica Moldova” ar fi fost elaborat sub conducerea colonelului Serviciului de Informații Externe al Rusiei Igor Maslov, care a condus așa-zisa „Subdiviziune moldovenească” a Kremlinului până în 2021. Despre acestă subdiviziune am vorbit în seria de anchete #Kremlinovici.

Surse ale partenerilor noștri raportează că printre autorii strategiei s-a numărat și Andrei Vavilov, angajat al „departamentului moldovenesc”. Sursele noastre din serviciile speciale din mai multe țări susțin că superiorul lui Vavilov este Victor Lisenko.

Vavilov și Lisenko nu sunt doar funcționari ai administrației lui Putin. Ei comunică și cu generalul FSB Dmitri Miliutin, care se ocupă de rețeaua de informații moldo-transnistreană. Am vorbit despre cum influențează Miliutin politica moldovenească în ancheta „Agenții FSB, responsabili de Moldova”.

Potrivit datelor obținute de RISE Moldova împreună cu Centrul „Dossier”, din noiembrie 2021 până în mai 2022, Vavilov l-a sunat pe Miliutin de cel puțin trei ori, iar Lisenco este unul dintre cei mai frecvenți interlocutori telefonici ai coordonatorului Moldovei din cadrul FSB. În perioada menționată, Lisenko l-a sunat pe general de cel puțin zece ori, fiind depășit în materie de apeluri doar de soția lui Miliutin – Natalia.

Dacă Miliutin a venit în Republica Moldova în 2016 când Igor Dodon a intrat în exercițiul funcției de președinte al Republicii Moldova, atunci Lisenko a întreprins o vizită la Chișinău relativ recent. În iunie 2019, o delegație oficială a Guvernului rus, condusă de viceprim-ministrul Dmitri Kozak, sosește în Moldova.  Kozak a fost însoțit și de Viktor Lisenko, doar că prezența acestuia în delegație nu a fost făcută publică.

La Chișinău, oaspeții ruși s-au întâlnit cu Maia Sandu, proaspăt numită în funcția de prim-ministră într-un Guvern de coaliție cu socialiștii. Și președintele în exercițiu din acea perioadă, Igor Dodon, s-a întâlnit cu delegația din Rusia. Părțile au discutat despre comerțul bilateral și aprovizionarea cu gaze a Republicii Moldova, subiecte care au devenit ulterior obiectivele strategiei pe zece ani a Rusiei.

RISE Moldova l-a contactat pe Vavilov pe unul dintre numerele sale de telefon chiar cu o zi înainte de publicarea acestei anchete. Imediat după ce și-a auzit numele de familie, bărbatul a întrebat:

– Dar cine sună?
– Vă sună Vladimir Thorik din Moldova.
– În legătură cu ce?
– Sunt jurnalist la RISE Moldova. Am o întrebare cu privire la un document ce privește Moldova. Noi avem un document: „Obiectivele Strategice ale Federației Ruse…”
– Dvs… dvs ați greșit numărul… Apoi a închis apelul.

Am expediat o solicitare oficială în adresa Ambasadei Federației Ruse în Republica Moldova pentru a afla care dintre obiectivele strategice ale Rusiei au fost realizate, însă până la publicarea anchetei nu am primit un răspuns.

 

 

Marcela ZĂMOSTEANU, Liliana BOTNARIUC, Vladimir THORIK, Iurie SANDUȚA

A contribuit: Nicolae CUȘCHEVICI
Fact-checking: Dumitru BACIU

---

---

Preluarea articolelor de pe www.rise.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. În mod obligatoriu, trebuie citată sursa și autorul informației, iar în cazul portalurilor informaționale trebuie indicat și linkul direct la sursă. Preluarea integrală se poate realiza doar în condițiile unui acord încheiat cu RISE Moldova. Materialele de pe platforma on-line www.rise.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din R. Moldova.

---

RISE LEAKS