16/10/2018

Autoritățile Republicii Moldova nu reușesc să-și potrivească scenariul în cazul profesorilor turci scoși forțat din țară luna trecută. Am pus cap la cap informații, documente și declarații și am găsit două mari neconcordanțe:

  • Serviciul de Informații și Securitate (SIS) nu știe cu precizie ce procedură legală a folosit pentru a-și justifica operațiunea antitero. „Stați un pic, am folosit expulzare sau îndepărtare de pe teritoriul țării?”.
  • Nici Olga Poalelungi, șefa Biroului Migrație și Azil (BMA), nu știe când a semnat documentele prin care dascălii au fost transformați în teroriști periculoși. „E mai ușor să aperi un fals decât un adevăr”.

În cazul lor există o singură notă a SIS, întocmită cu două luni înainte de vizita din 17-18 octombrie 2018, la Chișinău, a președintelui turc Recep Tayyip Erdoğan.

RISE Moldova face inventarul nepotrivirilor din acest caz.

36381160354_6a13748388_o

Foto: parlament.md

La o lună de la reîntoarcerea în Turcia în condiții suspecte a șapte angajați ai rețelei de licee private „Orizont”, am reușit să obținem un interviu de la Olga Poalelungi, șefa BMA — instituție care i-a declarat indezirabili pe teritoriul Republicii Moldova.

După câteva tentative eșuate de a discuta cu șefa BMA, ne-am înscris în audiență în intervalul de timp rezervat, de regulă, cetățenilor, și nu presei, pentru a afla poziția instituției pe care o conduce.

Iată cum răspunde Poalelungi când este rugată să comenteze evenimentele de la începutul lunii trecute: „În data de 6 septembrie au fost declarate indezirabile 18 persoane. Biroul Migrație și Azil a primit demersul respectiv (Nota SIS nr.13/1472s din 24.08.2018, cu parafa secret — n.r.) de la autoritatea care răspunde de securitatea statului, a luat deciziile [privind declararea persoanelor indezirabile] și le-a adus la cunoștința persoanelor”.

Deciziile semnate de Poalelungi sunt datate cu ziua de 5 septembrie, și nu 6 septembrie, așa cum declară reporterilor RISE. Fiind atenționată de eroarea strecurată încă de la primul răspuns, Poalelungi continuă: „Pe data de 5 au fost luate deciziile și a fost asigurată informarea persoanelor. Mai departe, alte activități și alte proceduri administrative, de către birou, colaboratorii biroului, nu au avut loc”.

„A FOST RĂPIRE DE PERSOANE”
Hasan Bariș, directorul adjunct la acea vreme și actualul director interimar al Liceului „Orizont”, filiala Durlești, a văzut cum colaboratorii SIS l-au ridicat pe unul dintre cei șapte colegi de-ai săi. Povestește că, în dimineața zilei de 6 septembrie, a fost oprit de poliția rutieră sub pretextul unui control de rutină.

Eram cu directorul nostru, Dogan Riza. A fost ridicat din mașina mea. Mergeam împreună la muncă. Dogan a observat o mașină și un microbuz de culoare gri din care au ieșit patru persoane. L-au scos forțat din mașina mea, pentru că nu voia să iasă. El le-a zis atunci că este ilegal ce fac. A strigat după ajutor. Împreună am strigat”.

Dascălul a fost dus forțat la Aeroport, urcat într-o cursă charter spre Turcia, unde a fost arestat. La fel s-a întâmplat și în cazul colegilor săi.

Dogan Riza locuia în Republica Moldova de 25 de ani. Aici s-au născut și cele două fiice ale sale, care au obținut cetățenia Moldovei. În toți acești ani a fost angajat al rețelei de licee „Orizont”, instituție de învățământ din țară cu mai mulți olimpici internaționali.

Potrivit autorităților turce, liceele „Orizont” fac parte dintr-o rețea de instituții de învățământ din peste 100 de țări, conectată la Fethullah Gülen, un predicator și învățat islamic stabilit în SUA. Gülen a fost acuzat de Erdoğan că ar fi stat în spatele loviturii de stat eșuate din vara lui 2016, acțiune urmată de arestări în masă a celor implicați.

A fost răpire de persoane”, conchide Oleg Palii, directorul Centrului de Drept al Avocaților, organizație care acordă asistență juridică gratuită străinilor care solicită azil pe teritoriul Republici Moldova.

CE (NU) SPUNE SIS-UL
În ziua de 6 septembrie SIS informează: „Șapte cetățeni străini, suspectați de legături cu o grupare islamistă, grupare despre care există indicii că desfășoară acțiuni ilegale în mai multe țări, au fost declarați indezirabili de către organele competente şi expulzaţi de pe teritoriul Republicii Moldova”. Operațiunea, potrivit aceluiași comunicat, a fost realizată de Centrul Antiterorist al SIS.

Ulterior instituția revine cu o precizare, menționând: „nicio persoană nu a fost reținută […], dar au fost expulzate din țară”.

DECLARAREA PERSOANEI INDEZIRABILE — în cazul în care un cetățean străin a desfășurat, desfășoară sau în privința căruia există indicii temeinice că intenţionează să desfăşoare activităţi de natură să pună în pericol securitatea naţională sau ordinea publică, Biroul Migrație și Azil ia decizia de declarare a acestui străin indezirabil. În cazul dat, urmează procedura de îndepărtare sub escortă a străinului din țară de către personalul specializat al Biroului Migrație și Azil.

DECIZIA DE EXPULZARE — dacă un cetățean străin a comis o infracțiune sau contravenție pe teritoriul Republicii Moldova, persoana va fi expulzată. Decizia de expulzare o ia Biroul Migrație și Azil, în baza deciziei irevocabile a instanței de judecată. Și în acest caz, străinul este îndepărtat sub escortă de către personalul specializat al Biroului Migrație și Azil.

DECIZIA DE EXTRĂDARE — dacă un cetățean străin a comis o infracțiune pe teritoriul altei țări, autoritățile acelui stat pot solicita extrădarea cetățeanului străin. Decizia de extrădare o ia judecătorul de instrucție. Hotărârea judecătorească poate fi atacată cu recurs de către procuror, de către persoana extrădată sau avocatul ei.

Sursa: Legea privind regimul străinilor și Codul de procedură penală

În comunicatele SIS s-au strecurat cel puțin două neclarități. Pe de o parte, potrivit legislației, în cazul în care cetățenii străini sunt declarați indezirabili, urmează așa-numita procedură de „îndepărtare sub escortă” de către „personalul specializat al autorității competente pentru străini”, adică de către colaboratorii BMA.

Și în cazul procedurii de expulzare tot angajații BMA se ocupă, conform legii, de escortarea străinilor până la frontieră sau țara de origine, tranzit sau de destinație. Tot ei sunt cei care emit, după caz, deciziile de expulzare.

Legea privind regimul străinilor, unica lege care reglementează șederea străinilor, nu spune nimic despre participarea ofițerilor SIS. Eu am văzut situații când persoana a fost luată de același SIS, dar cu participarea ofițerilor BMA. A fost dusă la BMA, i s-a dat decizia de refuz în acordarea unei forme de protecție și decizia că este persoană indezirabilă și, până seara, a fost dusă la aeroport. Dar în cazul persoanei despre care vă povestesc acum, sirian, i s-a permis cel puțin să plece în Belarus”, susține juristul Palii.

Pe de altă parte, decizia de expulzare se ia în cazul în care cetățeanul străin a comis o contravenție sau infracțiune şi în privinţa căruia există o hotărâre judecătorească definitivă.

Persoanele [returnate în Turcia în data de 6 septembrie] nu au fost condamnate și despre ei avem toată certitudinea și putem să afirmăm că nu a fost nicio urmărire penală. Respectiv, expulzarea în privința lor nu poate fi aplicată”, precizează Palii.

Însuși SIS anunța, în comunicatul său de presă, că cei șapte cetățeni turci sunt doar „suspectați de legături cu o grupare islamistă”.

SIS-UL INSISTĂ: EXPULZARE
Am contactat-o telefonic pe Daniela Mînzatu, purtătoarea de cuvânt a SIS, cea care a redactat comunicatele de presă în ziua de 6 septembrie. Am vrut să aflăm de către cine și de ce a fost dispusă „expulzarea” la care se face referire în textul comunicatelor.

Reporter: Ați folosit cuvântul „expulzare” și mă întrebam: În baza cărei norme legale s-a dispus expulzarea?

Daniela Mînzatu: Stați un pic, am folosit „expulzare” sau „îndepărtare de pe teritoriul țării”?

Reporter: „Expulzare”.

Daniela Mînzatu: Trebuie să mă gândesc, pentru că, să vă spun sincer, nu știu ce să vă spun.

Reporter: Ce-a fost până la urmă, „expulzare” sau „îndepărtare”?

Daniela Mînzatu: Eu o să mă uit încă o dată peste comunicat, pentru că nu-mi aduc aminte exact ce am scris. […] Nu vreau să vin acum cu rectificări. Dacă am scris „expulzare”, am scris-o…

Reporter: În momentul în care au fost reținuți cei șapte cetățeni turci, lor li s-a adus la cunoștință deciziile cu privire la declararea persoanelor indezirabile?

Daniela Mînzatu: Eu nu pot să fac niciun comentariu mai mult. Ați văzut că și comunicatul a fost făcut așa, destul de… Dvs. îmi adresați niște întrebări la care eu nu am dreptul să vă răspund. Eu pot doar să vă spun exact dacă am scris cuvântul „expulzare” și în baza cărei legi. Iată, Legea nr. 200. Dacă s-a prezentat sau nu, eu nu cunosc.

Reporter: Reprezentanții Biroului Migrație și Azil au participat la ridicarea persoanelor?

Daniela Mînzatu: Eu nu pot să vă răspund la aceste întrebări, cu părere de rău.

De cealaltă parte, Olga Poalelungi a semnat decizii de îndepărtare a cetățenilor turci, și nu de expulzare.

În nicio situație, niciuna, și niciun act internațional care reglementează drepturile omului nu permite returnarea, îndepărtarea, expulzarea, extrădarea, numiți-o cum vreți, pe un teritoriu unde persoana va fi supusă torturii, tratamentelor inumane și degradante. Dreptul de a nu fi torturat este unul absolut și nu prevede nicio excepție, în nicio situație”, accentuează Palii.

Reporter: Aparent se pare că s-a folosit decizia semnată de Dvs. cu privire la declararea acestor persoane indezirabile ca să se acopere acțiunile SIS.

Olga Poalelungi: Dvs. încercați acum să mă presați emotiv ca să dau [în vileag] niște aspecte. Dvs. foarte bine ați citit legislația și știți că, în momentele în care eu nu sunt în drept să dau informații, eu nu voi da. Organul emitent (SIS-ul — n.r.) vă poate răspunde la întrebări.

NONSENS
RISE Moldova a intrat în posesia unor documente emise de BMA în cazul lui Dogan Riza, directorul filialei Durlești a Liceului „Orizont”. Este vorba despre decizia de refuz al azilului și motivarea acesteia, redactată pe nouă pagini.

Actul este semnat de Iulian Popov, șeful Direcției de Azil și Integrare, în data de 4 septembrie. A doua zi, pe 5 septembrie, Olga Poalelungi semnează scrisoarea de înștiințare privind refuzul azilului. Tot în acea zi, șefa BMA ia decizia de declarare a persoanei indezirabile. Iar scrisoarea de înștiințare cu privire la declararea persoanei indezirabilă a fost semnată pe 6 septembrie, adică în ziua operațiunii antitero.

Documentele au fost trimise prin poștă în data de 7 și 10 septembrie și au ajuns la domiciliul lui Dogan Riza abia în data de 10 și, respectiv, 11 septembrie, adică la 4-5 zile distanță de la returnarea acestuia în Turcia. Detalii AICI și AICI

Nici colaboratorii SIS, în momentul operațiunii din dimineața de 6 septembrie, nu i-a prezentat lui Dogan Riza vreo decizie sau alt document care să justifice scoaterea lui de pe teritoriul Republicii Moldova. Acest lucru ni-l spune Hasan Bariș, unul dintre martorii operațiunii SIS, care își amintește că, în acel moment, nimeni nu l-a informat pe colegul lui despre deciziile BMA. Nici în scris, nici verbal.

Dacă persoana prezintă pericol pentru securitatea națională și e atât de mare pericolul că lucrează Centrul Antiterorist al SIS, cu avionul special dedicat, de ce trebuie informată persoana prin poștă?”, se întreabă Oleg Palii.

Juristul susține că, în cei 20 de ani de experiență în domeniul azilului și 15 ani de existență a legislației privind azilul, prima dată se confruntă cu un caz când astfel de scrisori sunt semnate de directorul BMA și expediate prin poștă, deși pentru asta este o procedură prevăzută în textul legii. „De obicei persoana este invitată la Direcția Azil și Integrare, i se înmânează decizia și persoana semnează o recipisă care confirmă data la care a primit decizia”, adaugă Palii.

Iată cum se apără șefa BMA.
Olga Poalelungi: Din punctul de vedere al BMA, pe procedurile noastre, noi nu am încălcat nimic. Noi am mers pe procedura prestabilită […] Noi nu știm cum funcționează poșta. Dacă s-ar fi mers pe altă cale, alte decizii, falsuri — ar fi fost mai ușor? Pentru că e mai ușor să aperi un fals decât un adevăr. Persoanele într-adevăr au fost înștiințate, s-a făcut după procedura legală. Deciziile au fost transmise în data de 5 [septembrie].

Reporter: Cel puțin în cazul lui Dogan Riza știm că decizia de refuz a cererii de azil a ajuns la oficiul poștal abia în data de 7 septembrie, iar cea cu privire la declararea persoanei indezirabile — abia pe 10 septembrie.

Olga Poalelungi: Eu repet încă o dată — biroul a făcut toate procedurile legale. Despre alte aspecte procedurale nu vă pot da detalii.

olga-poalelungi-biroul-migratie-si-azil

Olga Poalelungi, șefa Biroului Migrație și Azil. Foto: RISE Moldova

Deși Poalelungi insistă că procedura de informare a fost respectată și că persoanele pot contesta aceste decizii în termen de cinci zile, chiar dacă nu se mai află în țară, Oleg Palii este de altă părere: „Persoanele sunt în imposibilitate fizică să conteste deciziile (de declarare a persoanelor indezirabile — n.r.)”. Asta deoarece, potrivit avocatului, ei nu se află pe teritoriul Republicii Moldova și trebuie să apeleze la serviciile unui avocat.

Ei, însă, nu au reușit să facă asta, pentru că la momentul îndepărtării lor de pe teritoriul Republicii Moldova deciziile nu existau și nu li s-au adus la cunoștință. Pentru fiecare dosar persoana trebuie să semneze un mandat cu împuternicirile avocatului enumerate în acel mandat. Semnătura pe mandatul avocatului trebuie făcută personal, în fața avocatului. Nu i-o pot trimite prin poștă, de exemplu”, precizează Palii.

Reporter: V-ați gândit să vă dați demisia de onoare?
Olga Poalelungi: Eu consider că tot ce a făcut biroul a făcut în limitele legii, foarte corect. Și să nu uitați că în Republica Moldova sunt 19 mii de persoane străine. Noi avem diaspore destul de mari: 850, 200-300 de persoane… Fiecare cu problemele lor. Protecția persoanelor rămase în țară este foarte importantă, la fel ca și securitatea statului. Un caz emotiv pe un domeniu nu trebuie să pericliteze întreg sistemul.

Olga CEAGLEI, Liuba ȘEVCIUC


Preluarea articolelor de pe www.rise.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. În mod obligatoriu, trebuie citată sursa și autorul informației, iar în cazul portalurilor informaționale trebuie indicat și linkul direct la sursă. Preluarea integrală se poate realiza doar în condițiile unui acord încheiat cu RISE Moldova. Materialele de pe platforma on-line www.rise.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din R. Moldova.


RISE LEAKS

КОММЕНТИРУЙ ЭТУ СТАТЬЮ