5/07/2022

Pentru cele cinci zile de internare ale Elenei Bălan în spital, consultații, investigații, medicamente, cazarea, alimentația și salariile lucrătorilor medicali implicați în tratamentul ei, am calculat că spitalul a primit aproape 20 de mii de lei. 

Calculul s-a bazat pe cum a fost raportat fiecare pas din tratamentul Elenei, dar am descoperit și aici greșeli. Sistemul de raportare ne poate face să decontăm și medicamentele pe care de fapt pacienții și le-au cumpărat singuri, din buzunarul lor. 

Banii pentru tratamentul din spital sunt din Fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală formate din contribuția fiecăruia dintre noi când își plătește lunar polița de asigurare medicală obligatorie. După care îi decontează Compania Națională de Asigurări Medicale (CNAM), principala instituție care monitorizează spitalele și dă bani la finalul fiecărei luni pentru tratamentul pacienților.

Art of Alex Buretz

Până să ajungă această sumă în contul spitalului, a fost nevoie de o raportare. 

De ea depinde câți bani urma să primească spitalul pentru tratamentul Elenei. 

Această raportare se face în baza fișei medicale a pacientului după externare sau după deces. Mai întâi, potrivit normelor, directorii spitalelor trebuie să asigure auditul intern pentru prevenirea erorilor în serviciile medicale. Ceea ce înseamnă că un medic expert din spital verifică respectarea completării fiecărei fișe medicale potrivit unui ordin explică procedura Lilian Gangalic, medic statistician, șeful secției de monitorizare statistică și tehnologii informaționale la Spitalul Clinic Municipal „Sfântul Arhanghel Mihail” din Chișinău

Asta include completarea zilnică a evoluției bolii: indicii de sănătate, rezultatele investigațiilor și alte intervenții medicale, medicamentele administrate și cum pacientul reacționează la ele

În cazul pacienților cu formă ușoară, completările se pot face o dată pe zi sau la două zile. La pacienții cu formă medie, în fiecare zi, iar la cei gravi ca Elena, de câteva ori pe zi, menționându-se obligatoriu ora vizitei

În ordin scrie că la pacienții gravi și critici monitorizarea se face peste fiecare 15-30 minute. Nu se face așa ceva. Din 3 în 3 ore se face. Dar nu-i posibil ca medicul să stea să scrie din 15 în 15 minute la pacient, atunci el ar trebui numai să scrie zilnicul și să nu facă nimic altceva, concretizează medicul statistician

SECRETELE DIN FIȘA MEDICALĂ
În prima zi de internare, când Elena a fost adusă cu salvarea, foile vizitei medicale  ar fi trebuit să arate tratamentul administrat și impactul lui

Dar lipseau din actele medicale.

Spre exemplu, ar fi trebuit indicat care era tensiunea, pulsul, saturația și cardiograma pacientei după ce i-au fost administrate Eufilină, Pentilină și Salbutamol care aveau ca reacție adversă tahicardia. Sunt exact medicamentele despre care medicii consultați spuneau că nu erau indicate.

În cazul în care indicii arătau că starea pacientei se înrăutățește, trebuia modificat tratamentul. Iar modificarea trebuia menționată în fișă și monitorizată

În a doua zi, a fost completat că Elena avea dureri în torace, dispnee pronunțată, oboseală, febră, dureri articulare, 20 de respirații pe minut, saturația 94%, contracțiile cardiace ritmice, tensiunea 150/80, pulsul 88, în plămâni respirația aspră diminuată bilateral, starea gravă stabilă, conștiința clară. Și aici lipsesc datele despre evoluția bolii și reacția la tratament. 

În a treia zi de internare, zilnicul a fost prescurtat la indicii despre saturația 92, tensiunea 120/80 și 20 de respirații pe minut. Fără detalii. 

În a patra zi, brusc saturația Elenei scade de la 92 la 48. Fără detalii. 

Și mai mult nu scrie nimic. Nici dacă se află la oxigen sau nu. Trebuia de scris zilnic amplu: acuzele pacientei, cum reacționează la tratament, dacă este la oxigenoterapie sau nu, dar nu se specifică asta, susține Veronica Țugulschi, medic internist, șefa Unității de primiri urgențe din Spitalul Clinic Municipal „Sfântul Arhanghel Mihail”.

Și medicul statistician Lilian Gangalic confirmă: 

Are o mare importanță dacă el stă la oxigen cu 92, înseamnă că e grav, dacă stă în mediul ambiant, tot e grav, dar nu e scris. Așa de brusc să scadă saturația de la 92 la 48, ceva s-a întâmplat. Ei trebuiau să scrie orele neapărat.

Prescurtarea zilnicelor cum a fost în cazul Elenei este o încălcare a normelor, pentru că nu mai poate fi verificat dacă ora unei intervenții medicale coincide cu ora când starea de sănătate a pacientului s-a înrăutățit brusc și care sunt cauzele. 

Apoi, lipsa acestor completări demonstrează și supravegherea insuficientă a pacientului de către lucrătorii medicali. Lucru ce pune în pericol viața pacientului.

Monitorizarea cel puțin din trei în trei ore a lipsit și din reanimare încă din prima zi.  Apoi, a doua zi, detaliile despre evoluția bolii au fost introduse la ora 08:00, la ora 15:00 și, respectiv, la 21:50, când Elena a fost intubată, ceea ce arată că supravegherea s-a făcut la șapte ore, nu la trei

GREȘELILE
Pe lângă asta, auditul fișei ar fi depistat că singura întrunire a Consiliului medicilor raportată conține trei greșeli:

Rezultatele primelor două radiografii ale Elenei Balan (6 și 9 octombrie) indicate în fișa medicală. Foto: RISE Moldova

  • medicii care s-au adunat în consiliu și au decis administrarea Remdesivir și Tocilizumab abia în a patra zi de internare nu s-au semnat pe foaia medicală
  • în text este vizibil că a fost modificat nivelul de afectare a plămânilor Elenei la Brixia 16, ceea ce este o intervenție în datele reale ale Elenei și o încălcare a procedurilor. 
  • E menționată greșit afectarea pulmonară, fără ca radiografia să fi fost făcută la timp, conform protocolului în astfel de cazuri.

Despre prima greșeală medicul statistician Lilian Gangalic comentează în calitate de expert:  Medicul curant scrie și ceilalți medici trebuie să semneze când este consiliul medicilor că ei într-adevăr au fost, că eu pot să scriu din cap că a fost acela sau acela.

Consiliul Medicilor în cazul Elenei Balan. Scorul Brixia a fost modificat cu pixul asupra datelor indicate inițial. Foto: RISE Moldova

Lipsa acestor semnături indică două aspecte. Primul, că nu s-a respectat ordinul de completare a fișei. Al doilea, în realitate, Consiliul medicilor nu s-a întrunit pentru analiza cazului Elenei și textul a fost scris doar ca să fie bifat

Ceea ce este tot o încălcare a procedurilor. 

Lipsa întrunirii Consiliului medical în cazul unui pacient grav, cum a fost Elena, poate fi trasă la răspundere. 

„Dacă este reglementată procedura că membrii comisiei în caz de urgență medicală trebuie să se adune în maxim 24 de ore și să decidă ce fac cu pacientul și ei au neglijat această obligație și nu au făcut-o, pot fi cercetați în baza art. 329 din Codul Penal – neglijență în serviciu”, explică avocatul Vasile Ciupercă. 

BONUL
Auditul ar mai fi descoperit lipsa bonului de plată care trebuie obligatoriu anexat per pacient și pe fiecare secție de internare, explică Diana Severin, șefa secției monitorizare și evaluare CNAM. În fișa Elenei este anexat doar bonul din secția de reanimare. Are o valoare de 492 de lei

Lipsa bonului de plată din farmacia spitalului pentru tratamentul Elenei în cealaltă secție demonstrează două lucruri: că spitalul nu a asigurat stocul cu medicamente și Elena le-a cumpărat singură, respectiv, că spitalul a încălcat ordinul și nu a atașat bonul ca dovadă a cheltuielilor. 

 Câteodată secțiile nu încleie bonuri. Ei duc evidența, dar câteodată omit momentul ăsta. Asistenta a uitat să-l încleie sau ei cumva nu l-au pus. Dar obligațiunea este ca să fie dusă separat evidența, precizează Diana Severin. 

Dacă auditul depistează greșeli în calcularea cheltuielilor din bon sau lipsa acestora per secție, trebuie corectate înainte de raportarea la CNAM. 

CODIFICAREA DIAGNOSTICULUI
După audit, același medic sau un specialist statistician ar trebui să verifice dacă tratamentul indicat Elenei în secția de boli infecțioase și, respectiv, în cea de reanimare a fost făcut potrivit diagnosticului principal de COVID-19, dar și a celor secundare menționate în fișă

Cele secundare sunt alte probleme de sănătate ale Elenei care pot apărea pe lângă COVID-19 sau sunt cauzate de virus. 

Spre exemplu: insuficiență respiratorie acută stipulată la pacientul dat și ne uităm ce saturație cu oxigen a avut pacientul dat și vedem că în data de 29 saturația era 90, în data de 29 la orele 17 deja era tot 90, pe data de 30 este 94, pe 31 este 94, deci corespunde diagnosticului. Dacă saturația este mai jos de 94 este insuficiență respiratorie, explică medicul statistician Lilian Gangalic.

În cazul în care este un diagnostic care nu coincide cu simptomele pacientului și a tratamentului administrat cât a fost internat, se ia legătura cu medicul curant pentru a corecta greșelile din fișa medicală. Asta pentru că în funcție de diagnosticul indicat în fișă, urmează să fie calculat tariful cheltuielilor.

Dacă auditul intern depistează greșeli de tratament în fișa medicală, trebuie să anunțe administrația spitalului. Directorul, la rândul lui, potrivit ordinului, decide dacă face un alt audit extern și transmite examinarea greşelilor Asociaţiilor medicale a profesioniştilor și Comisiilor republicane de atestare a lucrătorilor medicali

Asta nu s-a întâmplat în cazul Elenei. Administrația spitalului a răspuns că tratamentul indicat Elenei a fost verificat, este corect administrat și nu necesită măsuri aplicate medicilor.

După audit, medicul statistician trebuie să introducă apoi toate diagnosticele și procedurile din fișă într-o bază de date electronică la care au acces spitalele și CNAM. Această bază se numește sistemul informațional de raportare și evidență a serviciilor medicale DRG, dezvoltat în toate spitalele din țară în 2013. 

Specialistul nu copiază pur și simplu diagnosticele și procedurile medicale de pe foi, ci le introduce codificat în baza unor standarde de codificare australiană

Fiecare diagnostic are un cod și fiecare procedură medicală are un cod. Ca exemplu, oxigenoterapia este 9204400 – un cod din 7 cifre, explică Lilian Gangalic. 

Dacă toate câmpurile obligatorii- diagnostic principal, diagnostice secundare, proceduri din sistemul informațional –  sunt completate de medic și codificate corect, softul este programat în așa mod că validează automat cazul de boală, inclusiv cel de COVID-19

Diagnosticurile codificate din fișa Elenei Balan. Foto: RISE Moldova

Validarea înseamnă că la sfârșitul lunii CNAM va deconta bani din contribuțiile noastre pentru tratamentul acestui pacient

Odată cu validarea cazului, softul mai calculează o valoare relativă în baza numărului de diagnostice, proceduri medicale și complexitatea acestora

Această valoare relativă este numită Indicele de complexitate.  

În cazul Elenei, de exemplu, softul a calculat valoarea relativă 2, 1745, ne-a arătat administrația spitalului Edineț. Numărul se înmulțește cu valoarea unui caz COVID-19 din anul respectiv. Pentru 2021, valoarea era de  8932 lei

Rezultă astfel că tratamentul Elenei în cele 5 zile de internare a costat spitalul 19 422 de lei. 

Cazul Elenei Balan în Sistemul Informațional DRG. Foto: RISE Moldova

ÎN SISTEM
Problema este că sistemul informațional DRG, care este o pagină unde completezi mai multe casete obligatorii, nu este prevăzut pentru introducerea investigațiilor făcute pacienților. 

De exemplu, dacă Elena a fost diagnosticată cu pneumonie virală, radiografia plămânilor este inclusă automat în prețul diagnosticului. Iar softul nu are o casetă unde poți introduce câte radiografii i-au fost făcute Elenei în cele cinci zile de internare. Dacă lucrătorii medicali chiar au făcut radiografia și alte investigații necesare potrivit diagnosticului, se descoperă abia la verificarea fișelor medicale ale pacienților din arhiva spitalului. 

Sistemul nu este prevăzut nici cu o casetă pentru transferul din fișa medicală a medicamentelor administrate. Iar asta înseamnă că, spre exemplu, dacă o pacientă cu fix același diagnostic, boli concomitente și proceduri medicale ca ale Elenei, nu a primit Remdesivirul de 3 mii de lei și Tocilizumab de 10 mii de lei, ci doar medicamente de vreo 500 de lei, softul va calcula automat aceeași valoare relativă și pentru Elena și pentru cealaltă pacientă

Astfel CNAM va deconta, în caz de COVID-19, câte 20 de mii de lei spitalului pentru fiecare dintre ele. Iar faptul că unei paciente grave i-au fost sau nu administrate medicamentele prevăzute de protocolul național, poate fi descoperit doar prin verificarea fișei în incinta spitalului. 

Din cauza că sistemul informațional nu este prevăzut pentru transferul medicamentelor și bonurilor cu toate cheltuielile pentru un pacient, softul validează și cazurile pacienților care și-au cumpărat singuri medicamentele.  

Iar CNAM plătește automat spitalului și acești bani, chiar dacă spitalul nu le asigurase medicamentele. De asta Spitalul raional Edineț a primit cei 20 de mii de lei pentru tratamentul Elenei, deși rudele au cumpărat Remdesivir și Tocilizumab de 13 mii de lei. 

 

Spitalul nu a oferit nici un răspuns de ce nu este atașat un bon de plată din primele trei zile de internare ale Elenei, de ce nu au fost completate zilnicele potrivit ordinului indicând evoluția bolii cel puțin din 3 în 3 ore. A precizat, însă, că auditul fișelor medicale are loc înainte de a fi transferată informația în sistemul informațional

VERIFICAT
CNAM spune că verifică la fiecare sfârșit de lună cât de corect sunt transferate datele din fișa medicală în sistemul informațional DRG. Atunci poate observa dacă nu a apărut cumva vreun caz invalidat- adică dacă nu a fost introdus un cod greșit pentru un diagnostic sau procedură. 

Dar ca să vadă dacă nu s-au introdus intenționat în sistem date greșite ca să primească mai mulți bani spitalul, CNAM trebuie să meargă să verifice fișele medicale din arhivă și datele introduse în sistem

Lucru care se întâmplă cam o dată la trei ani în fiecare spital, precizează experta Diana Severin: Capacitatea noastră nu presupune evaluarea anuală

La evaluarea din iunie 2021 la Spitalul din Edineț, medicii experți au verificat dacă diagnosticele au fost codificate corect în alte 47 de fișe medicale. Așa au găsit că în 24 de cazuri diagnosticul principal a fost incorect. De exemplu, în loc de alte pneumonii virale, a fost diagnosticat insuficiență respiratorie acută

Ceea ce înseamnă că spitalul a raportat în sistemul informațional că a oferit servicii medicale în valoare de aproape 375 de mii de lei, pe când în realitate i-a costat cu 128 de mii de lei mai puțin

Astfel de erori, dacă sunt repetate, pot duce la mari sume de bani, decontate în plus din bani publici.

În cazurile când CNAM descoperă încălcările, spitalul trebuie să corecteze codificările greșite din sistemul informațional, ca să se recalculeze banii decontați spre tratament. Altfel, CNAM poate să invalideze serviciile date ca nerezolvate, iar spitalul să nu mai primească bani pentru tratamentul acelor pacienți. 

După verificarea CNAM la Spitalul din Edineț în iunie 2021, spitalul a restituit aproape 620 de mii de lei în contul CNAM. Restituirea presupune că, CNAM reține suma prejudiciată din contul transferurilor în spital pentru luna următoare.

REFUZUL CNAM
Am trimis o solicitare la CNAM în care am cerut ca medicii experți din instituție să analizeze de față cu noi fișa medicală și comparativ datele introduse în sistemul informațional DRG în cazul Elenei

Fapt ce ne-ar fi ajutat să înțelegem dacă spitalul a oferit tratamentul potrivit și au codificat corect diagnosticurile pentru a primi banii. 

 CNAM, care este singura instituție publică care poate compara datele din fișa medicală și cele din sistemul în baza căruia se fac decontările din bani publici, a refuzat să ne răspundă. 

A invocat că echipa de evaluare poate examina o fișă medicală doar prin prisma unei proceduri, doar la sediul prestatorului de servicii medicale și a originalului fișei: 

CNAM nu prestează terțelor persoane servicii de evaluare a asistenței medicale și farmaceutice, întrucât acest fapt ar denatura atribuțiile funcționale ale CNAM. Mai mult ca atât, nu este judicios ca CNAM să ofere o expertiză de evaluare a unor activități ale prestatorilor de servicii medicale și farmaceutice în afara cadrului normativ ce reglementează procedura de evaluare și monitorizare a prestatorilor încadrați în sistemul AOAM.

Dacă CNAM ar fi acceptat analiza cazului, ar fi putut explica dacă tratamentul pentru o pneumonie bacteriană din primele zile de internare ale Elenei corespunde diagnosticului (COVID-19 și pneumonie virală). 

Și, nu în ultimul rând, ar fi putut explica dacă cei 20 de mii de lei decontați au fost în regulă. 

Lilian Gangalic, medic statistician, șeful secției de monitorizare statistică și tehnologii informaționale la Spitalul Clinic Municipal „Sfântul Arhanghel Mihail” din Chișinău. Foto: RISE Moldova

18 ANI FĂRĂ UN SISTEM INFORMAȚIONAL UNIC
Toate aceste lucruri ar fi mult mai ușor de verificat zilnic, dacă toate spitalele și tipurile de asistență medicală ar fi conectate la un sistem informațional medical unic, a cărei concepție a fost aprobată încă în 2004.  

Sunt deci 18 ani în care sistemul nu funcționează. În Republica Moldova un sistem informațional medical funcționează doar pentru 15 spitale republicane și doar de patru ani. Nu au fost bani ca să fie extins la toate spitalele și să fie integrat la nivel național.

Evident că noi am fi întotdeauna interesați să obținem cât mai multe date. Și ca urmare probabil vom căuta și surse și posibilități să îmbunătățim sistemul respectiv, spune experta CNAM Diana Severin. 

Acest sistem unic ar permite ca datele medicale ale Elenei să fie digitalizate și nu completate de mână. În felul ăsta, când un pacient este transferat dintr-un spital în altul, este suficient ca medicul să introducă datele din buletin și sa vadă toate procedurile făcute în celălalt spital, bolile și tratamentul indicat de medicul de familie până la internare

 Cum este peste hotare: ai introdus cardul tău de sănătate și apare toată istoria ta: când ai făcut analiză, ce rezultate ai avut, explică medicul statistician Lilian Gangalic. 

Integrat la nivel național ar ajuta CNAM să verifice la zi dacă datele introduse în fișa medicală corespund cu cele raportate în sistemul informațional DRG care calculează automat tariful pentru decontarea banilor. 

În lipsa acestui sistem la nivel național, modernizarea sistemului informațional DRG care deja este conectat la toate spitalele din țară, prin includerea raportărilor investigațiilor și medicamentelor pentru tratamentul pacientului, ar duce la un control mai riguros din partea CNAM asupra cheltuielilor reale ale spitalului și banii decontați din contribuțiile noastre. 



DREPTATEA PACIENȚILOR
Fără sistemul informațional și fără controale, greșelile din spitale mai pot fi sesizate într-un singur caz. Doar când pacienții sau rudele lor vor să-și facă singuri dreptate. 

Și o pot face prin două metode: 

– când depun plângere direct la CNAM, având un bon de plată și copia fișei medicale și cer returnarea cheltuielilor pentru medicamentele ce trebuiau asigurate de spital. 

– când merg la poliție și depun o plângere ca să se investigheze greșelile din tratamentul medicilor. 

Rudele Elenei au depus o plângere la CNAM. Au anexat copia fișei medicale, a bonului de la Tocilizumab și a refuzului Spitalului Edineț de a le returna banii pentru medicament, invocând motivul semnării acordului de soțul Elenei. 

Răspunsul CNAM pentru Spitalul Edineț și rudele Elenei.

CNAM le-a răspuns că spitalul trebuie să le returneze 10 mii de lei pentru cele două fiole de Tocilizumab și că vor sesiza și administrația spitalului despre această decizie

Fiica și sora Elenei au depus plângere, mărturii și alte probe adunate la Inspectoratul de Poliție Edineț despre lipsa medicamentelor din spital, dar și suspiciunea că le-a fost vândut un medicament direct din spital. Au cerut să se investigheze cauzele morții Elenei, precizând că neacordarea ajutorului medical necesar a dus la deces

Până la pandemie, cazurile pacienților decedați în spitale erau în mod obligatoriu investigate de medicii legiști în centrele de medicină legală. Autopsia permitea să înțeleagă cauza morții

Fiecare deces se verifică de consiliul medical împreună cu vicedirectorul medical. Se analizează cazul. Dacă s-a găsit ceva greșit, se atenționează medicii în privința asta”, explică procedura din spital directorul Anatolie Guțu.

Odată cu pandemia, aceste autopsii au fost simplificate pentru a reduce riscul de infectare a medicilor legiști. Iar pentru confirmarea infectării cu COVID-19 urma să se ia câteva fragmente de trahee, bronh, pulmon și creier, iar după pregătire să fie dat rudelor, arată ordinul Centrului de Medicină Legală de la început de pandemie

Cauzele adevărate ale morții au devenit mult mai greu de depistat în baza autopsiei. 

De asta corpul Elenei nici nu a trecut prin această procedură. 

Însă, Centrul de Medicină Legală poate la fel investiga în baza fișei medicale calitatea asistenței medicale oferite

Conform legii, trebuie să facă o expertiză care să stabilească cauza decesului, precizează avocatul Vasile Ciupercă, specializat și în cazuri de malpraxis:

Adică fie a fost starea gravă de sănătate a pacientului care nu mai putea fi remediată, fie au fost anumite scăpări, greșeli, neglijențe, întârzieri în acordarea asistenței medicale

La câteva luni de la depunerea plângerii la poliție, rudele Elenei au primit un răspuns. Polițistul responsabil de caz a precizat că, potrivit expertizei medico-legale, decesul Elenei Balan a fost condiționat de insuficiența respiratorie acută, ca complicație a pneumoniei bilaterale cauzată de infecția COVID-19

Dar nu a atașat raportul Centrului de Medicină Legală din Chișinău ca dovadă. 

Polițistul a mai precizat că a fost emisă o decizie de sistare a examinării plângerii pentru că nu s-au stabilit semnele calificative ale unei fapte ilicite. 

Atunci când sora Elenei a solicitat repetat o copie a probelor adunate și a concluziei medico-legale, polițistul a precizat că aceste date sunt cu caracter personal

Eu am transmis doamnei ce a scris ea: explicația cu plângerea, dacă nu mă greșesc fișa de boală a surorii și că a murit de COVID-19. (…) Ea e sora, nu e rudă apropiată, doamne ferește ce!, ca fiica, și eu aici am făcut potrivit legii. 

Polițistul nu a putut oferi un răspuns de ce nu a expediat o copie a expertizei medico-legale, precizând că șeful de sector este informat despre cazul dat și poate răspunde sau rudele pot să atace materialul lui în judecată

Rudele sunt nevoite să depună încă o solicitare la poliție ca să obțină raportul, care potrivit legii, trebuia prezentat de polițist de prima dată. 

Dacă raportul expertizei legale va conține doar detaliile că Elena a decedat de COVID-19, fără tratamentul din primele zile de internare și ajutorul medical întârziat, rudele pot merge mai departe

 Dacă există bănuieli că expertiza medico-legală nu a fost echidistantă, rudele pot face plângere ca să fie inițiat un dosar penal sau dosar civil, spune avocatul Ciupercă: 

Și în cadrul acestor proceduri se pot cere expertize suplimentare, inclusiv în România, ca să încerce să răstoarne poziția inițială a experților care arată că totul e ok și nu s-a încălcat nimic.

În pandemie, puține astfel de cazuri au fost investigate de poliție și mai rar ele au ajuns în judecată. Detalii, AICI

Una dintre puținele fotografii cu Elena Balan, fiica și soțul. Foto: RISE Moldova/Arhiva familiei

O anchetă penală a început în 2020 pentru neacordarea ajutorului unui bolnav, iar alte opt investigații pentru încălcarea din neglijență a regulilor și metodelor de acordare a asistenței medicale. Niciun caz nu a fost trimis în judecată. Din 107 cauze penale începute pentru vătămarea intenționată gravă a integrității corporale sau a sănătății, 96 au ajuns în judecată, iar din patru cauze pentru lipsirea de viață din imprudență, trei au fost trimise în judecată

În 11 luni din 2021, șapte investigații pentru lipsirea vieții din imprudență, una pentru încălcarea din neglijență a regulilor și metodelor de acordare a asistenței medicale și 80 pentru vătămarea intenționată au ajuns în judecată

Fiica, sora, soțul și nepoata Elenei spun că sunt gata să meargă în judecată pentru a-și câștiga dreptatea.  

Liliana BOTNARIUC

Editare: Daniel BOJIN
Fact-checking: Dumitru BACIU
Ilustrație: Art of Alex Buretz


Acest material a fost realizat de RISE Moldova cu sprijinul National Endowment for Democracy în cadrul proiectului „Development and promotion of investigative journalism in local media”, implementat de RISE Moldova. Opiniile exprimate în această publicație aparţin în exclusivitate autorului şi nu reflectă neapărat poziţia National Endowment for Democracy. Instituțiile finanțatoare nu influențează în niciun fel subiectul şi conținutul materialelor publicate.


Preluarea articolelor de pe www.rise.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. În mod obligatoriu, trebuie citată sursa și autorul informației, iar în cazul portalurilor informaționale trebuie indicat și linkul direct la sursă. Preluarea integrală se poate realiza doar în condițiile unui acord încheiat cu RISE Moldova. Materialele de pe platforma on-line www.rise.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din R. Moldova.

RISE LEAKS

Comenteaza acest articol