În timp ce era căutat de poliție pentru escrocherie, Ion Bulgacov, un tânăr moldovean implicat în scheme imobiliare, jongla cu 2 milioane de lire sterline prin firme londoneze și împărțea același birou cu o platformă rusească de propagandă.
Îl seconda și un condamnat român pentru înșelăciune.
La Chișinău, păgubiții lui Bulgacov își caută încă dreptatea în instanță, după mai bine de un deceniu de când și-au pierdut banii pe mâna fugarului într-o schemă imobiliară.
Miza era, de fapt, un conac-monument istoric, preluat de la stat, care urma să fie transformat într-un complex hotelier. A fost vândut peste noapte către un offshore conectat la un fost demnitar din anturajul lui Plahotniuc, iar urmele afacerii s-au pierdut în paradisurile fiscale.
Schema imobiliară
De 10 ani, Ghenadie Bezvolev se luptă în instanță să-și recupereze economiile de-o viață, pe care le-a pierdut într-o schemă imobiliară.
Și-a vândut apartamentul, casa și automobilul și a investit tot ce agonisise până la 50 de ani într-un conac-monument istoric din centrul Chișinăului.
Mama lui se îmbolnăvise și avea nevoie urgentă de bani: „Eu tot asta am început pentru că mamei mele i-au găsit hepatita C și în SUA anunțase că terminase studiul clinic pentru tratament. Costa 100 de mii de dolari”.
A riscat tot după ce închisese un oficiu din cauza crizei și nu mai avea de muncă ca jurist imobiliar – activitatea lui de bază prin care ajuta oamenii să intre în posesia proprietăților moștenite.
Investiția celor 83 de mii euro în rate era destinată lui Ion Bulgacov, pe atunci un tânăr proprietar de firme imobiliare. Planul lui Bulgacov, 32 de ani, era arendarea, privatizarea în comun, reconstrucția și vânzarea conacului Rîşcanu-Derojinscki, de la intersecția străzilor București și Vlaicu Pârcălab. La final, acolo urma să răsară un complex hotelier.
Legendă: Conacul Rîşcanu-Derojinscki a fost construit în anii 70 ai secolului al XIX-lea. Casa cu două etaje a aparţinut nobilei Ecaterina Alexandrovna Râşcanu-Derojinsky și a fost introdusă în Registrul monumentelor de istorie şi cultură a municipiului Chişinău la iniţiativa Academiei de Ştiinţe. Prima poză – anii 80. Sursa: Arhiva Agenției de Inspectare și Restaurare a Monumentelor. Poza a doua – imobilul restaurat după schema de privatizare cu o clădire multietajată în spate, ianuarie 2025.
Al doilea investitor, Iurii Grigorița, a băgat 129 de mii de euro – toate economiile sale adunate din vânzarea automobilelor până la 36 de ani.
„M-am gândit că ăsta e proiectul vieții, cu el voi putea trăi mai departe”.
Miza lor era conacul, aflat într-o stare avansată de degradare, și o treime de hectar teren pentru construcții, care făcea parte din aceeași proprietate.
Privatizarea clădirii, aflată în proprietatea statului, urma să aibă loc prin compania lui Bulgacov, MaxElegant, care se obliga să le transmită investitorilor câte o cotă parte din afacere. Aceștia au avut încredere în tânărul afacerist pentru că știau că se ocupă cu imobiliarele, lucra într-un oficiu din centrul Chișinăului cu proiecte de construcție aparent autorizate de primărie și afișate pe pereții instituției.
După fiecare tranșă de bani, lucrurile păreau că se mișcă. Sponsorii primeau hârtii cu sumele plasate, semnate de Bulgacov, ca dovadă a investițiilor. Între timp, proiectul viitorului hotel fusese finalizat, pe hârtie, de un arhitect.
„Dacă nu era tragedia cu mama, eu n-aș fi investit, dar… Când un om apropiat moare în ochii tăi, e foarte greu. (…) Da, eu aveam imobile și dacă să fi vândut tot, mie mi-ar fi ajuns banii să o tratez pe mama în SUA, să plătesc drumul și tot, dar aș fi rămas fără nimic. Dar eu aveam familie și doi copii mici de 6 și 9 ani. Deodată, eu am refuzat să investesc în acest imobil. (…) Eu vedeam multe probleme în construcția ceea. (…) Dar apoi am început să investesc”, ne spune Ghenadie Bezvolev, ajuns deja la vârsta pensionării.
-
- Starea conacului în 2015. Sursa Foto: Agenția de Inspectare și Restaurare a Monumentelor.
-
- Contractul de cumpărare a imobilului cu 3,3 milioane de lei.
-
- Starea conacului în 2015.
În schimb, Bulgacov a reușit să vândă terenul și imobilele prin compania lui, MaxElegant, potrivit dosarului companiei înregistrat la Agenția de Servicii Publice (ASP).
„Aici problema era în privatizarea clădirii ca să o poți vinde. Dar când o vinzi, prețul crește de vreo 10 ori. Minimum. În URSS se chema speculație. Acum asta e business”, spune Bezvolev despre planul lor de a se îmbogăți acum 16 ani.
La un moment dat, Ion Bulgacov ar fi găsit niște investitori francezi care voiau să cumpere imobilul privatizat cu 2 milioane jumătate de euro, spune Bezvolev. „Ei tot voiau acolo să construiască hotel”. Apoi s-au răzgândit.
După câțiva ani în care le-a tot promis lui Bezvolev și Grigorița că atrage alți investitori, Bulgacov a vândut imobilul cu 150 de mii de euro unei alte companii, Universal Proiect, deținută de Anatolie Blonschi, unul dintre partenerii săi de afaceri, potrivit declarațiilor oficiale din dosarul de judecată.
Blonschi declara, la rândul său, că a investit 280 de mii de dolari în preluarea imobilului și nu mai are pretenții materiale de la Bulgacov.
Deși în acte Bulgacov vânduse imobilul și nu mai era responsabil pentru el, în realitate actele înregistrate la ASP arată cronologic cum acesta schimba beneficiarii finali ai companiilor proprietare prin companii offshore ca să-și ascundă urmele.
Între timp, întreprinderea care deținea imobilul era administrată de un nou fondator Webwest Alliance LTD, un offshore din Belize, înființat în aprilie 2009 și conectat mai târziu la fostul deputat PDM Vladimir Andronachi, căutat de autorități în dosarul „Frauda Bancară” pentru escrocherie și spălarea banilor.
BENEFICIARUL
Beneficiar efectiv al companiei offshore din Belize era atunci Vladimir Andronachi, persoană de încredere în aparatul de putere al oligarhului Vlad Plahotniuc, potrivit datelor obținute de RISE Moldova în 2021.
Astfel, în perioada 2013-2017, Andronachi, devenit deja deputat, a încasat pe două conturi bancare deținute la ABLV Bank din Letonia 385 de mii de euro. Banii au venit de la două societăți offshore pe care le controlează familia fostului deputat: Black Sea Holdings SA și Webwest Alliance LTD. Andronachi n-a putut fi contactat până la publicarea articolului.
Dar, în cei 16 ani care au trecut de atunci, banii nu au ajuns nici în hotelul promis de Bulgacov, nici la proprietari.
De partea cealaltă, familia păgubitului Bezvolev s-a destrămat, spune el: „Banii nu sunt, probleme, oamenii de la care am împrumutat bani sunau acasă și ne amenințau. (…) Și mama tot asta vedea și spunea că eu mai bine o să mor și tu o să fii liber. Tu ai copii. Asta e strașnic…”.
Bulgacov mai făcea afaceri și în occident. A înregistrat o companie în Franța și una în Elveția. În firma elvețiană apare astăzi un cetățean german pe nume Igor Beidek, care, înainte de a se asocia cu Bulgacov, cedase în Ecuador o firmă pe nume Casa Aligator unui cetățean rus. Prin Casa Aligator, rusul făcea trafic de cocaină spre Croația și Grecia.
Investitorii spun că nu știau de noile companii ale lui Bulgacov. Aflaseră doar că a început să-și șteargă urmele. Când Bulgacov a încetat să mai răspundă la telefon și nu a mai fost de găsit, l-au dat în judecată.
Reținerea lui Bulgacov
În 2015, Ion Bulgacov a fost reținut preventiv cinci luni în Penitenciarul nr. 13. Tot atunci l-a sunat pe Bezvolev din închisoare promițându-i o plată lunară de cel puțin o mie de euro pentru rambursarea datoriei dacă își retrage plângerea. Nu a retras-o.
Bulgacov a fost eliberat cu arest la domiciliu și pus sub control judiciar pe tot parcursul procesului penal, până la pronunțarea sentinței. Avea atunci 39 de ani. Audiat în faza de urmărire penală, Bulgacov nu a recunoscut că a obținut în 2008-2009 prin înșelăciune de la Bezvolev și Grigorița o sumă totală de 222 de mii de euro.
A declarat că banii luați de la primul investitor nu erau pentru a-l implica în afaceri și că nu i-a promis niciun fel de colaborare pentru privatizarea imobilului. A negat că a împrumutat bani de la al doilea investitor, care i-ar fi fost dator cu șase mii de euro pentru perfectarea unor acte de teren.
Declarațiile lui Bulgacov nu au fost confirmate de probele și mărturiile din dosar.
Mai mult, unul dintre păgubiții lui susține că el l-a mințit că îi murise mama tocmai ca să detensioneze relația cu cei care îi dăduseră bani pe mână.
„Mi-a spus că mama lui a murit. Eu nu aveam bani, dar mi-a fost milă de el, dar alții i-au dat bani de înmormântare – vreo 5 mii de euro. Dar în judecată s-a aflat că mama lui e în viață pentru că el a cerut să fie eliberat ca să aibă grijă de ea. Un mincinos”, își amintește Bezvolev despre Bulgacov.
Pe lângă asta, Bulgacov și-a motivat plecările din Republica Moldova printr-un diagnostic medical.
„El a prezentat un act medical fals de la Institutul Oncologic că el este bolnav de cancer. La momentul cela judecătorul de la Judecătoria Buiucani a fost presat de știți cine și i-au dat drumul. După aceea domnul Bulgacov a dispărut”, declară Aureliu Colenco, avocatul lui Grigoriță în acest caz.
Și judecătorul din prima instanță i-a dat pașaportul lui Bulgacov ca să meargă la tratament oncologic, își amintește Bezvolev, celălalt păgubit.
Plecat din țară, afaceristul își angajează un nou avocat la Chișinău, care să-l apere în fața judecătorilor de la Curtea de Apel.
Iurie Sidlețchi, avocatul care îl reprezintă încă în acest proces, ne-a spus că Bulgacov, pe care nu l-a văzut vreodată, i-ar fi trimis într-adevăr un certificat medical în care arăta că era internat într-un spital pentru tratament în Germania. A prezentat certificatul și în instanță, mai spune el.
ALȚI PĂGUBIȚI
Cei doi investitori n-au fost singurii care au suferit din cauza lui Bulgacov. Alți trei martori interogați în cauza penală pentru escrocherie au declarat că i-au dat peste 170 de mii de euro. Unii au mers la poliție fără să primească vreun răspuns, alții încă se judecă. În martie 2011, în urma unui dosar civil, judecătorii au dispus încasarea a peste 47 de mii de euro din contul lui Bulgacov către o altă victimă. Pe parcursul executării s-a constatat că afaceristul nu avea nici bunuri imobile sau mobile, iar banii nu au mai fost returnați, potrivit avocatului victimei.
În mai 2017, Bulgacov dispare, fiind dat în căutare de poliție. Doi ani mai târziu, în martie 2019, Bulgacov este condamnat de prima instanță la zece ani de închisoare într-un penitenciar închis. Cauza penală a fost examinată în lipsa lui Bulgacov, care se ascundea la acel moment. Două luni mai târziu, el a depus o cerere și s-a plâns de condițiile de detenție din cele cinci luni cât s-a aflat după gratiile Penitenciarului nr. 13, fiind nevoit, susține el, să împartă o celulă de 10 metri pătrați cu alte trei persoane. Urma astfel să primească despăgubiri de șapte mii de lei de la stat. Detalii, AICI.
Doi ani mai târziu, Bulgacov a fost reținut din nou la Chișinău, apoi eliberat. „I-a fost întocmită obligațiunea de a se prezenta în fața instanței de judecată, după care a fost eliberat”, a precizat Inspectoratul General de Poliție.
Dosarul său de căutare a fost clasat între timp. Detalii, AICI.
Bulgacov n-a mai ajuns după gratii, iar dosarul său încă se judecă în a doua instanță. Din noiembrie 2019, de la decizia primei judecătorii, până în 2024, la Curtea de Apel Chișinău, au fost amânate 15 ședințe în dosarul penal de escrocherie și a fost audiat un singur martor. Bulgacov nu a fost prezent la nici o ședință și nu mai figurează în bazele de date ca fiind căutat de poliție.
„Mai mult de 8 luni acest dosar nu se examinează. Pur și simplu nu se examinează și atât. Din ce cauză eu nu știu”, susține avocatul Aureliu Colenco, care reprezintă unul dintre păgubiți.
Poliția nu știa că e condamnat
Responsabilitatea în cazul reținerii și condamnării lui Bulgacov este pasată de la o instituție la alta, invocându-se lipsa de informație.
Despre cauzele eliberării lui Bulgacov în 2021, Inspectoratul General de Poliție (IGP) a precizat că, de fapt, mandatul de căutare emis pe numele inculpatului era doar pentru a-l obliga să se prezinte la ședințele de judecată, nu pentru reținere, arest sau condamnare. Mai mult decât atât, poliția susține că nici nu știa că Bulgacov este condamnat.
Asta pentru că după emiterea sentinței sale de condamnare în 2019, judecătorul Ion Morozan era obligat potrivit procedurii să emită o încheiere și să o remită poliției pentru inițierea dosarului de căutare pentru condamnare și să introducă în baza de date la care are acces și poliția informația despre condamnarea inculpatului, explică Viorel Cernăuțeanu, șeful Inspectoratului General al Poliției.
„Noi când l-am localizat și reținut, noi nu știam de condamnarea lui, deoarece nici într-o bază de date nu a fost introdus. (…) L-am adus la Inspectoratul de Poliție în legătura cu căutarea și obligațiunea de a se prezenta în judecată. Am semnat obligațiunea de către dlui și am înștiințat instanța. Dar nici atunci nu ni s-a comunicat că el este condamnat. El a semnat obligațiunea și a plecat. (…) Poliția nici până în ziua de astăzi nu a recepționat de la instanță dosarul inițierii procedurii sale de căutare anume pentru reținere și condamnare”, ne-a declarat Viorel Cernăuțeanu.
Judecătorul Ion Morozan, responsabil pentru introducerea informației în baza de date, dar și remiterea încheierii la poliție, și-a dat demisia în 2022. În lipsa acestuia, încheierea putea fi expediată de judecătorul de caz de la Curtea de Apel. Lucru care nu s-a întâmplat nici până azi.
Judecătorul de la Curtea de Apel a menționat că nici Poliția, nici Procuratura, nici prima instanță nu l-au informat despre reținerea lui Bulgacov în 2021 și nici despre clasarea dosarului de căutare. Iar la materialele cauzei nu se regăsesc documente ce ar confirma reținerea și eliberarea acestuia – lucru care va fi verificat prin intermediul procurorului de caz. Detalii, AICI.
Procurorul de caz avea obligația de a supraveghea respectarea tuturor acestor proceduri în judecata dosarului, explică avocatul Anatolie Lupașcu.
Deși am expediat mai multe solicitări la Procuratura Generală în care am solicitat o reacție de la procurorul de caz și detalii despre lipsa acestei supravegheri, nu am primit încă un răspuns.
Biroul din Londra
În 2017, în timp ce avea mandat de căutare la Chișinău, Bulgacov înființa pe bandă rulantă companii la Londra menite să ofere consultanță în afaceri.
Tot el le administra.
Prima, Protection Business LTD, a fost înființată în ianuarie 2018, fiind specializată în servicii de sprijin pentru afaceri. A fost lichidată după un an și jumătate.
A doua firmă a fost înființată în decembrie 2018. Cu trei luni înainte de condamnarea de la Chișinău, Bulgacov înregistrează la Londra compania Bunelu LTD, în același apartament în care funcționa și afacerea de propagandă rusească AdNow, implicată în mai multe scandaluri internaționale.
PLATFORMA RUSEASCĂ
AdNow, compania fondată în același sediu cu firma lui Bulgacov, a fost înființată la Londra de un rus, Stanislav Fesenko, și un britanic, Ewan Tolladay. Aceștia se află și în spatele unei fraude masive de date personale prin intermediul unor jocuri pe care oamenii și le instalau pe telefon. Sediul central al AdNow, însă, e la Moscova, unde firma-mamă este deținută direct de Yulia Serebryanskaya, angajată a partidului de guvernământ, Rusia Unită.
Modelul de business al AdNow implică o aplicație instalată pe un site de știri, care permite țintirea utilizatorilor de internet cu diverse tipuri de reclame.
La începutul celui de-al doilea an de pandemie, 2021, AdNow promova publicitate în România pentru tratamente alternative menite să vindece boli ca diabetul sau hipertensiunea. Reclamele îi încurajau pe oameni să ignore rețetele primite de la medici și să apeleze la remedii naturiste neavizate de instituția responsabilă, fără efect curativ.
Campania de escrocare în masă a populației de vârsta a treia a fost documentată de Recorder, arătând cum sunt clonate site-urile unor instituții precum Ministerul Sănătății, sunt furate identitățile unor medici și inventați pacienți de partenerii Adnow pentru reclama remediilor naturiste.
AdNow a răspuns atunci că produsele promovate nu le aparțin.
O altă investigație comună a BBC și The Wall Street Journal a arătat că Fazze deținută de compania de PR AdNnow și AdNow au orchestrat o campanie de dezinformare care a alimentat mișcarea anti-vaccinistă. Influencerii abordați trebuiau să spună că produsele Pfizer și AstraZeneca sunt periculoase și provoacă moartea. Se întâmpla în vreme ce statul rus încerca să promoveze vaccinul său Sputnik V pe aceleași piețe internaționale.
Meta a închis atunci 65 de conturi de Facebook și 243 pe Instagram legate de Fazze și AdNow, care răspândeau conspirații despre vaccinuri.
Bunelu LTD a indicat în declarațiile fiscale depuse la Registrul Comerțului din Marea Britanie în 2020 că avea un capital social de 2 milioane de lire. Banii n-au fost însă virați efectiv în conturile firmei, ci doar înregistrați în bilanțul ei.
„Dacă banii ăștia au fost înregistrați pe contul companiei, înțelegeți despre ce scheme este vorba…”, spune Iurii Grigorița, unul dintre păgubiți.
Bunelu LTD din Londra avea deja o subsidiară în România, cu activități hoteliere. Nu există online informații despre facilitățile de cazare ale Bunelu. Firma se asociase cu Bunelu Group Investment prin românul Mihai Rotariu, președintele și fondatorul organizației Tracia Unită. Acesta apare în mai multe societăți comerciale cu legături politice, în sectorul energie, asigurări, industrii. Iar fiecare firmă Tracia e deținută în comun cu diverși conspiraționiști, documentați de platforma de investigații Snoop ca fiind susținători ai candidatului Călin Georgescu, câștigătorul primului tur al alegerilor prezidențiale din România, anulate între timp.
În vara lui 2021, Bulgacov a cedat firma Bunelu LTD din Londra lui Doru Vlaicu, un român condamnat pentru înșelăciune. Acesta a cumpărat cantități uriașe de marfă de la diverse firme, materiale de construcții, sute de aparate de aer condiționat sau mobilă în cantități industriale, iar după ce ridicau marfa se dovedea că cecurile cu care plăteau erau false. Vlaicu a fost condamnat, în final, la opt ani de închisoare pentru înșelăciune. Și-a executat sentința, aflându-se cinci ani după gratii. A fost eliberat în 2013. Nu am putut să-l contactăm pe marginea asocierii lui cu Bulgacov până la publicarea materialului.
Apoi a devenit director în alte șase companii cu sediul în Londra. Firmele sunt specializate în transport de mărfuri, servicii de curățenie, construcția clădirilor comerciale sau comerț de calculatoare. Unele au fost lichidate la scurt timp de la fondare. Din datele publice obținute, niciuna nu înregistrează venituri.
În februarie 2022, Bunelu LTD și-a schimbat denumirea în E2 Construct Consultancy Ltd. Imediat după transformare, apare un site cu această afacere, „un lider în construcții și mașini” care există fizic și nu e o doar o altă căsuță poștală. În 2023 la conducerea firmei a ajuns un alt român, iar în opt luni a fost suspendată activitatea companiei.
În decembrie 2022, compania Bunelu Investment Group din România devine Tracia Natural SRL. Documentele acestei companii arată că Ion Bulgacov încă reprezenta la acel moment Bunelu Ltd în România, deși firma britanică nu mai exista cu acest nume la Londra. Avea deja și alt proprietar.
În noiembrie 2021, Bulgacov era director în acte, tot alături de românul Vlaicu, al companiei Pro Hidro Logistics LTD, modificată peste doi ani în Hydrogen Oxygen Technology LTD, specializată în fabricarea gazelor industriale. În această firmă, acționari erau trei ruși cu afaceri în mai multe paradisuri fiscale, unul dintre ei nominalizat și-n baza de date PanamaPapers.
Toate cele trei companii fondate în Londra de Bulgacov sunt inactive în prezent.
Judecătorul de la Curtea de Apel a explicat că nu cunoaște dacă Ion Bulgacov se află în prezent pe teritoriul Moldovei, iar apărătorul său nu a informat despre locul în care s-ar afla acesta.
I-am expediat lui Bulgacov mai multe întrebări prin intermediul avocatului său, dar nu a răspuns până la publicarea materialului. Pe numele lui Bulgacov nu există în prezent nici un mandat de căutare pentru condamnare.
Autor: Liliana Botnariuc
Au contribuit: Daniel BOJIN, RISE Project, Victor ILIE, Snoop.ro, Iurie SANDUȚA, RISE Moldova
Editare: Daniel BOJIN
Ilustrație: Alex BURETZ
Grafică: Roman FILIPPOV
Fact-checking: Departamentul de Fact-checking al RISE Moldova
