În ultimii doi ani, Vasile Tarlev nu a avut oficial niciun venit. Cel puțin asta susține în declarațiile de avere pe 2023 și 2024 depuse la Comisia Electorală Centrală.

Dar, la câteva luni de la prezidențialele din toamna lui 2024, la care a obținut puțin  peste 3% din voturi, acesta și-a cumpărat o casă de 180 de metri pătrați.

Noua achiziție l-a costat 6.4 milioane de lei (circa 330 de mii de euro, la ziua tranzacției). Cel puțin această sumă Tarlev o indică în declarația de avere.

În realitate, însă, nu e pentru prima dată când Tarlev devine proprietarul acestei case.

Ultima declarația de avere depusă de Tarlev la Comisia Electorală Centrală (CEC) arată că, în 2024, acesta și-a cumpărat o casă de 180 de metri pătrați, pentru care a plătit 6.4 milioane de lei (circa 330 de mii de euro, la ziua tranzacției). Datele cadastrale arată că tranzacția a avut loc la două luni de la prezidențialele de anul trecut, la care Tarlev a obținut puțin peste 49 de mii de voturi.

Datele cadastrale mai arată ceva: noua achiziție e de fapt casa din sect. Buiucani al capitalei pe care Tarlev a construit-o încă în 2002. Împreună cu soția, au fost proprietarii ei timp de 20 de ani. Au vândut-o în noiembrie 2022, cu 360 de mii de euro (echivalentul a aproape șapte milioane de lei – n.r.), după cum indică într-o declarație de avere. Cumpărătorul de atunci, iar ulterior vânzătorul, a fost însăși mezina familiei Tarlev.

DOUĂ APARTAMENTE ȘI CÂTEVA TERENURI UITATE
La 70 de metri distanță de noua-veche casă, familia Tarlev mai deține și un apartament. Are 53 de metri pătrați, soția sa obținându-l prin donație în primăvara lui 2023. Pe lângă acesta, Tarlev mai declară un apartament de 70 de metri pătrați, moștenit de soția sa. Doar că apartamentul e de fapt un spațiu pentru oficii, după cum arată datele cadastrale, și e situat într-un bloc locativ din inima capitalei – practic între Teatrul de Operă și Balet și Catedrala „Nașterea Domnului” din Chișinău. La aceeași adresă își are sediul o companie la care fiica mai mare a fostului premier este administratoare.

În ultima sa declarație de avere depusă la CEC, Tarlev mai indică trei terenuri agricole cu o suprafața totală de aproape un hectar și jumătate. Doar că datele cadastrale arată că soția sa deține totuși șapte terenuri, cu o suprafață totală de aproape 3 hectare, fiind vorba în mare parte de bunuri moștenite încă acum mai bine de 10 ani. Totodată, deși Tarlev a indicat casa pe care soția sa a moștenit-o în satul de baștină, a omis să indice și terenul pe care aceasta a fost înălțată, precum și o construcție accesorie de 126 de metri pătrați.

FĂRĂ VENITURI, TIMP DE DOI ANI
În declarațiile de avere depuse la CEC pentru anii 2023 și 2024, Vasile Tarlev indică mai multe conturi bancare, inclusiv în România, și pe care valuta oficială a Republicii Moldova este categoric în minoritate. Anul trecut, familia Tarlev avea în conturi 37 de mii de euro, peste 32 de mii de lei românești și aproape 28 de mii de lei moldovenești.

Pe de altă parte, Tarlev susține că nu a avut niciun venit în această perioadă. Singura care a adus bani în casă a fost soția lui – 14 mii de lei din darea în arendă a terenurilor agricole și circa 90 de mii de roni (aproape 350 de mii de lei moldovenești) de la Tarogotransport SRL, o companie de transport rutier de mărfuri din Iași, România. Firma a fost fondată în 2022 de fiica mai mare a cuplului și a raportat un profit total, pentru ultimii trei ani, de 1.4 milioane de lei românești (circa 5 milioane de lei moldovenești – n.r.).

Am încercat să discutăm cu Vasile Tarlev despre răscumpărarea casei de la fiică, precum și despre inexactitățile din declarația de avere, dar acesta nu ne-a răspuns la telefon. „Noi suntem foarte prinși acum cu întâlnirile cu alegătorii, de aceea nu vă răspunde”, ne-au explicat reprezentanții serviciului de presă al formațiunii. Respectiv, i-am transmis întrebările în scris, dar încă nu am primit un răspuns.

„BLOC ELECTORAL CAMUFLAT”
„Eu nu vreau să vină un burduhos de undeva, să mă învețe cum eu să-mi iubesc soția, cum eu să-mi duc gospodăria și cum eu să-mi educ copiii.” Așa și-a justificat fostul premier Vasile Tarlev, revenirea „în politica mare a Republicii Moldova”, la începutul anului electoral 2024.

Revenirea a făcut-o în calitate de președinte al noi lansatei formațiuni politice – Partidul pentru Viitorul Moldovei. Cu sediul la Comrat, partidul s-a numit inițial „Bugeacul Nostru”, fiind fondat în 2022 de Valerii Ianioglo, fost başcan interimar și prim-vicepreşedinte al Comitetului Executiv din autonomia găgăuză. Respectiv, Tarlev a fost candidatul Viitorul Moldovei la prezidențialele din toamna aceluiași an, obținând puțin peste 3% din voturi, scor care l-a clasat pe locul 6 printre cei 11 candidați.

De fapt, inițial el a vrut să meargă singur în alegeri, însă CEC a constatat că „desemnarea domnului Vasile Tarlev în calitate de candidat independent […] este una formală și declarativă”. Ulterior, CEC în general a dedus „existența unui bloc electoral camuflat”, după ce Tarlev a încercat să-și numească în lista oamenilor de încredere un primar ales din partea Partidului Renaștere, și a refuzat să-l înregistreze.

(În august 2024, Partidul Renaștere, împreună cu trei formațiuni afiliate oligarhului Ilan Șor – Partidul Șansă, Partidul Victorie și Partidul Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei – încercase să înregistreze la CEC Blocul electoral „Victorie-Победа”, dar fără succes.)

Tarlev, de altfel, nu era la prima interacțiune cu Partidul Renaștere. La parlamentarele din 2014, el a fost capul de listă al formațiunii, doar că aceasta nu a luat nici măcar un procent din voturi.

„VALORI COMUNE” CU FEDERAȚIA RUSĂ
Deja la parlamentarele din 28 septembrie 2025, Tarlev și formațiunea pe care o reprezintă merg deschis în bloc electoral, după alierea cu alte trei partide – Partidul Comuniștilor, Partidul Socialiștilor și Partidul „Inima Moldovei”. Rezultatul – Blocul Electoral „Patriotic al Socialiștilor, Comuniştilor, Inima și Viitorul Moldovei”.

Toate trei formațiuni sunt conduse de foști colegi de-a lui Tarlev pe filiera Partidului Comuniștilor, aflat la guvernare în perioada 2001-2009: Vladimir Voronin, fostul președinte al Republicii Moldova și lider inamovibil al comuniștilor; Igor Dodon, fost ministru al Economiei în Guvernul Tarlev II, acum lider al socialiștilor; și Irina Vlah, fostă deputată din partea comuniștilor, acum lideră a Partidului „Inima Moldovei”.

În lista comună a candidaților la funcția de deputat din partea Blocului Patriotic, Vasile Tarlev s-a regăsit pe locul 4 – mai jos decât Dodon și Vlah, care au ocupat locul 1 și, respectiv, 3, dar cum mult înaintea lui Voronin, plasat abia pe poziția a 32-a. Formațiunea condusă de Tarlev, de rând cu celelalte partide din cadrul blocului electoral, militează pentru „întărirea relațiilor de prietenie” cu Federația Rusă, de care Moldova este „legată nu doar prin istorie, ci și prin valori comune”.

În 2016, Tarlev a și fost decorat de președintele rus Vladimir Putin cu „Ordinul Prieteniei”. Distincția i-a venit în calitate de președinte al Congresului Naţional al Industriaşilor şi Antreprenorilor din Moldova, pentru „contribuție la dezvoltarea cooperării” între cele două țări.

Tot în calitate de președinte al Congresului, în aprilie 2024, la doi ani de la invazia rusă în Ucraina, Tarlev a asistat personal la evenimentul de prezentare a organizației ruse „Evrazia”, structură conectată la oligarhul Ilan Șor și una din principalele platforme ale Kremlinului în războiul hibrid împotriva Republicii Moldova, după constată un raport al Serviciului de Informații și Securitate. La eveniment, Tarlev chiar a deschis o sesiune de discuții pe aspecte economice.

La același eveniment au fost prezente și bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, condamnată acum o lună, în primă instanță, la șapte ani de închisoare, pentru implicare în finanțarea ilegală a Partidului ȘOR, precum și actuala deputată independentă Reghina Apostolova, ajunsă în Parlament pe lista Partidului ȘOR.

STADION DEMOLAT PE DATORIE
În general, Tarlev e cunoscut drept cel mai longeviv premier din istoria Republicii Moldova. A deținut această funcție timp de șapte ani, în perioada guvernării Partidului Comuniștilor, la final fiind decorat de președintele Vladimir Voronin cu „Ordinul Republicii”, cea mai înaltă distincție.

În acea perioadă, Guvernul hotărâse să reconstruiască Stadionul Republican din centrul Chișinăului, justificând succinct: „pentru dezvoltarea sportului de performanță și promovarea culturii fizice în țară”.

Atunci Tarlev a urcat personal la bordul unui excavator și a demolat simbolic câteva blocuri de piatră aranjate pe teren. Pentru demolarea propriu-zisă, autoritățile au ales, în lipsa unei licitații publice, compania Basconslux, căreia ulterior au evitat să-i plătească.

Astfel, în 2016, la opt ani de când Tarlev nu mai era premier, magistrații au obligat Guvernul să achite companiei Basconslux peste 14 milioane de lei pentru lucrările de demolare a stadionului, dintre care 6 milioane reprezentau dobândă de întârziere.

După demolare, Stadionul Republican a stat paragină. Între timp, Basconslux a construit mai multe blocuri locative pentru judecători, iar în 2024, anul în care Tarlev a revenit în politică, Guvernul Recean a decis să-l vândă Ambasadei SUA, pentru construcția unui nou sediu.

Tot în perioada în care a fost premier, Tarlev făcuse una dintre cele mai memorabile declarații. Fiind el însuși tată a doi copii, a îndemnat familiile tinere să aibă cel puțin trei copii – „unul pentru mama, unul pentru tata și unul pentru țară”. Declarația venea pe fondul crizei demografice care începuse și continuă să bântuie Republica Moldova încă de la începutul anilor 2000.

La prezidențialele de anul trecut, Tarlev, deja din postura de candidat la funcția supremă în stat, a revenit la subiect, doar că a mai scăzut ștacheta. „Se prevede ca mama, având al doilea copil, deja să aibă statut de mamă eroină”, promitea el în campania trecută.

Iar acum, la parlamentare, blocul din care face parte și Tarlev a revenit la cei trei copii, doar că sub o altă formulă: „facilități fiscale pentru familiile numeroase, credite ipotecare accesibile și capital familial pentru nașterea celui de-al treilea copil”.

Nicolae CUȘCHEVICI
A contribuit: Daniel BOJIN (RISE Project)

Fact-checking: Departamentul de Fact-checking al RISE Moldova

---

---

---

Preluarea articolelor de pe www.rise.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. În mod obligatoriu, trebuie citată sursa și autorul informației, iar în cazul portalurilor informaționale trebuie indicat și linkul direct la sursă. Preluarea integrală se poate realiza doar în condițiile unui acord încheiat cu RISE Moldova. Materialele de pe platforma on-line www.rise.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din R. Moldova.