„Hai că nu a mai rămas mult și ne vedem. Iaca mai am două luni. Vin acasă cu totul, îmi iau casă, vreau să mă însor, vreau și eu copii…”.

Asta i-a spus Vladislav Apostol prietenului său din copilărie, în ultima lor conversație de la începutul anului 2018. S-a întâmplat cu o lună înainte ca Apostol să fie rănit în urma atacului SUA în Siria, din 7 februarie.

Bărbatul a mai trăit aproape o lună. A decedat din cauza rănilor.
Avea 30 de ani.

Vladislav Apostol era unul dintre cei nouă moldoveni racolați de organizația Wagner ca să ucidă. RISE Moldova, împreună cu publicațiile New Lines din SUA, Delfi.ee din Estonia și Dagens Nyheter din Suedia, a obținut baza de date care conține cea mai amplă informație de până acum despre membrii Wagner și prezintă cine sunt moldovenii din organizația paramilitară.

4.184 de mercenari Wagner au fost identificați de Centrul de securitate și cooperare (CSCU) și Serviciul de Securitate (SBU) din Ucraina. Bărbații, recrutați în mare parte din Europa de Est, sunt originari din 15 țări, inclusiv din Republica Moldova. Lista prezintă nume, numerele speciale de identificare ale acestora, numele lor de cod, precum și numele unității, dar și pozițiile de luptă ale unora.

În schimbul unor sume de bani, lăsând în spate familii și prieteni, au mers să ucidă. Unii dintre ei nu se vor întoarce niciodată.

TORTURĂ PÂNĂ LA MOARTE
Mercenarii Wagner sunt acuzați de încălcarea drepturilor omului, tortură și execuții în zonele unde au luptat. La 13 decembrie 2021, Consiliul European a adoptat o listă de sancțiuni împotriva grupării Wagner împreună cu alte trei entități și opt persoane conectate cu aceasta. Sancțiunile prevăd înghețarea activelor, interdicția de a călători în Uniunea Europeană și de a primi finanțare din UE.

În lista celor opt se regăsește și Dimitriy Utkin (Detalii, AICI), despre care UE confirmă că „este fondatorul și comandantul grupului Wagner. Se face personal responsabil pentru abuzurile comise de oamenii săi”. Printre acestea se numără „torturarea până la moarte a unui dezertor sirian de către patru membri Wagner, în iunie 2017, la Homs, Siria. Potrivit unui fost membru al Grupului Wagner, Dimitriy Utkin a ordonat personal torturarea dezertorului, precum și filmarea actului”.

Videoclipul la care face referire Uniunea Europeană a fost difuzat prima oară pe internet la scurt timp după crimă. Clipul de aproape două minute, filmat cu un telefon, arăta cum patru bărbați îmbrăcați în uniforme militare și cu fețele acoperite, lovesc, cu un baros, un alt bărbat. Doi ani mai târziu, în 2019, un alt clip ajuns în mediul online arată continuarea torturii.

Cu o cazma, mercenarii i-au tăiat bărbatului mâinile și capul. L-au legat de picioare, atârnând cu corpul în jos, și i-au dat foc. Cei patru și-au făcut fotografii în fața corpului carbonizat. Bărbatul ucis avea 30 de ani. Era Muhammad Taha al-Abdullah, cunoscut ca Hamdi Bouta, un dezertor din armata siriană.

Unul dintre cei care a lovit bărbatul peste corp era moldoveanul Vladislav Apostol.

ADRESA MEA: NICI CASĂ, NICI STRADĂ

Vladislav Apostol avea dublă cetățenie: a Republicii Moldova și a Federației Ruse. Era cunoscut în unitatea Wagner după numele de cod: Volk (n.r. din rusă-lup). Aceeași poreclă o folosea și pe conturile sale din rețelele de socializare Vkontakte și Odnoklassniki. Pe platforme publica fotografii din Cecenia și Siria. Era îmbrăcat în uniformă militară și ținea arma-n mână. „Avea și un lup tatuat pe gât în partea din spate. Nu știu de ce avea lup, cred că pentru că a fost lăsat de mamă… El avea acolo scris: Moi adres: ne dom i ne ulitsa (n.r. din rusă: Adresa mea: nici casă, nici stradă)”, își amintește Vlad Ungureanu, prietenul lui Apostol.

Vladislav s-a născut în Ciutulești, un sat din raionul Florești, la două ore distanță de capitală. A crescut fără tată. El și fratele său mai mic rămâneau cel mai des în grija bunicii, inclusiv când mama era plecată la muncă în Rusia.

După moartea bunicii, pe când avea nouă ani, băieții au ajuns la o școală internat din Belgorod, Federația Rusă. „Cât au învățat la internat, ea [mama] se ducea la ei, dar foarte rar, se ducea o dată în an sau nu știu când”, mai povestește Vlad, din aceeași mahala unde a crescut și Apostol. „Băieții erau cam supărați pe dânsa și matincă ei nici nu prea duceau relații”, confirmă nașa de botez a lui Apostol și prietenă cu mama acestuia.

„Avea memorie bună. Îi plăceau lecțiile mele de istorie și sportul. Des participa în competiții și lua locuri de frunte”, își amintește fostul său profesor de istorie, Alexandru Bureak, de la școala internat din Belgorod.

LUNETIST ÎN WAGNER
După absolvire, a urmat armata, muncise o vreme bodyguard, mai avuse încercări de a lucra în construcții. După care-l anunțase pe Ungureanu că i s-a propus un contract de muncă în Cecenia. „Prin 2012-2014, dacă nu mă greșesc, el îmi spunea că învață acolo, nu face nimic. Dacă îl întrebam, tot timpul ocolea. Nici eu nu mai insistam tare să-l întreb”.

A mers în Siria prin 2016, fără să-și anunțe familia sau prietenii. „Când s-a dus el ultima oară în Siria, după spusele lui Anatolie (fratele lui Apostol), mult au stat la vorbă, mult s-au îmbrățișat și Anatolie nu-și dădea seama unde se duce el, ce face el. Vlad îi spunea că mă duc că am un contract, dar nu i-a spus de Siria. Anatolie zicea că el să fi știut unde se ducea…”, povestește fostul prieten.

Apostol și Ungureanu nu au vorbit „mai bine de jumătate de an” după ce primul plecase în misiune. Au reluat legătura pe viber când l-a contactat din Siria. „El mă suna de multe ori și nu aprindea camera. Ba motiva că nu-i lucrează camera, că nu știu ce, când într-o bună zi a aprins-o. Era cu barbă și mi-a spus: «Nu vreau să-ți spun unde-s eu». Poate se temea…”.

Când vorbeau, Apostol era mereu cu arma la piept. Ocupa poziția de lunetist în unitate, potrivit listei Wagner.

Vlad UNGUREANU, prietenul lui Vladislav Apostol: „El era într-un fel la postul de lucru. Un an de zile a fost bine. Nu spunea niciodată că ceva trebuie să se întâmple sau că trebuie să închidă telefonul sau să se ascundă. Dar în ultimul timp parcă îmi părea înspăimântat, speriat”.

SALARIILE PROMISE vs. REALITATEA
Ungureanu spune că nu a văzut niciodată clipul în care Apostol apare torturând bărbatul din Siria. Nu a aflat nici dacă a ucis vreodată oameni, și nici ce salariu încasa. „Zicea că vrea să-și ieie casă, apartament, mașină Hummer și îmi dădeam seama că dacă vrea asta, el are așa bani”.

Salariile promise mercenarilor moldoveni încep de la o mie de dolari, în funcție de poziția pe care urmează să o ocupe în unitate, spune ofițerul Serviciului de Informații și Securitate, care a acceptat să vorbească sub anonimat.

Ofițer SIS: „O mie de dolari era suma promisă, dar realitatea e diferită și când ei înțelegeau că realitatea e alta, încercau să înțeleagă ce e mai bine pentru ei și ăsta e momentul în care încep să se gândească să revină acasă și cum să revină”.

---

---

Persoanele care ajung să fie recrutate ca mercenari, de cele mai ori, provin dintr-o pătură socială instabilă, fără un loc de muncă și venit permanent. Așa schițează ofițerul SIS, care activează în unitatea pentru combaterea și prevenirea mercenariatului și terorismului, profilul mercenarului, în baza informațiilor adunate despre cei 114 mercenari moldoveni identificați până în prezent, din diferite organizații paramilitare.

Ofițer SIS: „Banii sunt o iluzie pentru ei, pentru că atunci când pleacă acolo se gândesc «merg să lupt, să primesc bani și să-mi ajut familia poate», dar realitatea e diferită. Ei au bani doar pentru a trăi acolo, pentru mâncare, țigări, mașini, casă și nimic mai mult. Dacă vorbim despre mercenarii ordinari, nu cei care sunt în top și sunt responsabili de coordonarea unor activități”.

BĂTĂLIA MORȚII
În mai 2018 avea să își încheie contractul de muncă și să revină acasă, în Moldova. Asta îi spunea Vladislav Apostol lui Vlad Ungureanu. Era ultima lor discuție, se întâmpla în ianuarie același an.

La 7 februarie 2018, Vladislav Apostol a fost rănit în urma unui atac aerian american, în timpul bătăliei de la Khasham, Siria. Ciocnirea, în apropiere de Deir ez-Zor, a avut loc când luptătorii Wagner și forțele pro-Assad din Siria au atacat o poziție deținută de Forțele Democratice Siriene conduse de kurzi.

Baza de date Wagner arată că alți 77 de mercenari Wagner au murit în aceeași zi în Siria (încă patru vor muri mai târziu, de la rănile primite). Cei mai mulți erau ruși și ucraineni, pe lângă un kazah, un armean și un moldovean.

„Îmi caut fiul. A fost în Siria pe 7 februarie. De atunci nu am mai luat legătura. Cine a revenit de acolo, dați-mi de știre. Scrieți-mi în privat”, scria pe profilul său de pe Odnoklassniki, mama lui Vladislav.

La scurt timp, după ce noutatea că Apostol a fost ucis în Siria și comentariile mamei au apărut în presa din Moldova, contul de pe ok.ru al acesteia nu a mai putut fi găsit.

Rar când familiile sau prietenii pot afla detalii despre cum sau unde au murit fiii, frații sau tații lor în timp ce luptau ca mercenari. Unul dintre motive e că atât pentru autorități, cât și pentru serviciile speciale este complicat să colecteze probe din zonele active, cum ar fi Siria, indiferent cine sunt cetățenii implicați, explică ofițerul SIS.

Cazul lui Apostol și a altor mercenari moldoveni care au fost uciși în Siria, e  încă investigat de SIS. „Investigațiile sunt în derulare pentru că încercăm să aflăm ce s-a întâmplat și să adunăm mai multe informații despre crimă”, precizează ofițerul SIS.

Vladislav Apostol e unul dintre cei 86 de mercenari care au fost uciși în doar anul 2018, potrivit listei Wagner. Din numărul total de luptători din listă, au murit 372 de persoane: 315 – în Siria, 35 în estul Ucrainei, opt în Libia, unul în Kiev și unul în Sankt Petersburg. (Unele regiuni ar putea să se refere la locațiile spitalelor în care au murit mercenarii). Dintre cei uciși în Siria, 81 au murit în urma atacului SUA din 2018.

Potrivit unor surse din Siria, nu toate trupurile morților au fost repatriate sau identificate, iar unele nu au părăsit niciodată Siria.

ÎNMORMÂNTAREA

Până a ajuns Vladislav Apostol să fie repatriat și  înmormântat, au trecut mai mult de două luni. „Sicriul a stat în mașină, în fața școlii. Noi ne apropiam și ne luăm rămas bun de la el”, își amintește Alexandru Bureak, fostul său profesor de istorie de la Școala-internat.

Fratele lui Vladislav, Anatolie, a refuzat să discute cu noi, menționând că nu deține nici o informație. Lui Ungureanu i-ar fi spus că nu au primit nici un fel de ajutor de la stat.

Însă fostul profesor de istorie de la școala internat ne-a scris că Anatolie i-ar fi spus că le-au dat șase milioane de ruble (echivalentul a un milion și jumătate de lei moldovenești, raportat la cursul din 2018).

Casa din satul în care a copilărit Apostol este acum pustie. A fost vândută unui consătean, confirmă o vecină. Sătenii și profesorii își amintesc și acum de Vladislav și de momentul când au văzut știrea că a fost ucis în Siria.

CEILALȚI MOLDOVENI DIN WAGNER
Pe lângă Vladislav Apostol, în lista Wagner mai apar alți trei mercenari moldoveni care au fost uciși. Chiar în ziua atacului SUA, la 7 februarie 2018, a murit Radu Donciu, un bărbat de 43 de ani din Chișinău. Bărbatul fusese condamnat pentru furt încă în perioada sovietică. Detalii, AICI

După bani, antecedentele penale sunt al doilea aspect folosit de recrutori pentru a-i atrage în mercenariat, precizează ofițerul SIS. „Avem cazuri cu persoane care au făcut crime în Moldova sau în Rusia și asta e folosit de recrutori ca să-i atragă, fie în Rusia, fie în alte părți ale lumii. Persoanele care se duc încolo încearcă să se eschiveze de la răspundere penală pentru alte infracțiuni”. 

Egor Matcovschi a fost ucis la doar 32 de ani. Despre el, SIS ne-a confirmat că a fost mai întâi mercenar în Ucraina, apoi recrutat în Siria, acolo unde și a murit la 9 iunie 2017. Al patrulea mercenar moldovean ucis, care figurează în lista Wagner, este Serghei Prida. Nu se știe însă data și locul morții.

Alți cinci mercenari moldoveni sunt în viață. Cel puțin asta arată baza de date a Wagner. Unul dintre ei este Alexandru Butnarciuc. Are  53 de ani și, la fel ca Vladislav Apostol, deține cetățenia Rusiei și a R. Moldova. Bărbatul este originar din satul Cotihana, Cahul. A crescut într-o familie în care violența era la ordinea zilei, o confirmă vecinii.

Potrivit profesoarei care a acceptat să discute sub anonimat, Alexandru și fratele său Victor fugeau des de la lecții. „Ei doar ascultau la lecții, dar acasă nu făceau temele. Cauza era violența. De asta, probabil, ei nu puteau să-și exprime părerea”.

Mama lor a murit pe când Alexandru avea 12 ani, povestește una dintre vecine. Au fost crescuți de femeia cu care tatăl lor, Gheorghe, s-a recăsătorit. „Și apoi o bătea și pe a doua”, spune o vecină care era prietenă cu cea de-a doua soție, și ea moartă.

Alexandru ar fi avut câteva tentative de furt, povestesc vecinii. „El de asta și a ajuns la închisoare în Tomsk [oraș din Rusia]”, spune o altă vecină.

La scurt timp după absolvirea școlii din Cotihana, frații Alexandru și Victor au părăsit satul și au fost văzuți revenind tot mai rar. Prima soție a lui Alexandru precizează că el se mutase în Rusia. Fiul lui Alexandru și lista Wagner confirmă că bărbatul ar locui în orașul Tomsk în continuare.

În sat, Alexandru a fost văzut ultima dată în 2016, la înmormântarea tatălui său. Le-a spus vecinilor că lucrează la construcții în Tomsk, iar fratele său Victor este la el. Numele lui Victor nu apare în lista Wagner, dar a luptat ca mercenar de partea separatiștilor pro-ruși din Donbas. A fost ucis în septembrie 2021, potrivit unei baze de date elaborată de Myrotvorets, o organizație neguvernamentală independentă care investighează pericolele naționale ale Ucrainei, printre care mercenariatul și terorismul.

Casa familiei e abandonată acum. Este în grija unei surori de-a lui Alexandru, care ne-a spus că de ani nu ține legătura nici cu unul dintre cei doi frați. Ultima dată când au vorbit, Alexandru i-ar fi spus „să nu vând casa că nu se știe ce-o să fie cu dânșii și nu o să aibă unde trăi, și să nu rămână pe drumuri”.

Pe lângă Alexandru Butnarciuc, în lista mercenarilor vii mai sunt Alexandru Prida de 49 de ani, Mihai Junghin de 47 de ani, Alexandru Șevcenco de 30 de ani și Veaceslav Ababii în vârstă de 56 de ani, ultimul deține dublă cetățenie și a ocupat poziția de lunetist în unitatea Wagner.

SIS-UL, PE URMELE MERCENARILOR
Cinci cetățeni moldoveni sunt investigați în prezent de SIS, fiind bănuiți că fac parte din Wagner. Indiferent de organizația paramilitară în care sunt recrutați, mercenarii moldoveni, au stabilit serviciile speciale, au cam aceleași trăsături: sunt cetățeni cu vârsta cuprinsă între 18 și 50 de ani, cu un profil psihologic instabil.

Ofițer SIS: „O parte din ei chiar au anumite devieri mintale. Aici vorbim deja despre o circumstanță medicală sau diferite traume din copilărie care condiționează o asemenea plecare în zona respectivă în căutare de ceva necunoscut”.

Niciunul dintre cei cinci mercenari moldoveni din organizația Wagner, aflați în viață, nu se află în vreo instituție penitenciară din țară (Detalii, AICI). Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) nu ne-a oferit informații cu privire la posibile dosare penale deschise pe numele vreunuia dintre mercenarii identificați de RISE Moldova. „Nedivulgarea secretului anchetei și protecția datelor cu caracter personal personal nu permit să o facem”, se arată în răspunsul PCCOCS. Detalii, AICI

Potrivit datelor SIS, din cei 114 mercenari moldoveni identificați până în prezent, doar 17 au ajuns în fața instanței de judecată. Dintre aceștia, șapte au fost condamnați cu suspendare, iar zece cu executare.

Pentru activități de mercenariat, legislația națională prevede de la trei până la șapte ani de închisoare.

Liliana BOTNARIUC

Editare: Marcela ZĂMOSTEANU
Fact-checking: Dumitru STOIANOV
Grafică: Roman FILIPPOV

---

Acest material a fost realizat de RISE Moldova cu sprijinul National Endowment for Democracy în cadrul proiectului „Fostering Accountability through Investigative Journalism”, implementat de RISE Moldova. Opiniile exprimate în această publicație aparţin în exclusivitate autorului şi nu reflectă neapărat poziţia National Endowment for Democracy. Instituțiile finanțatoare nu influențează în niciun fel subiectul şi conținutul materialelor publicate.

---

---

Preluarea articolelor de pe www.rise.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. În mod obligatoriu, trebuie citată sursa și autorul informației, iar în cazul portalurilor informaționale trebuie indicat și linkul direct la sursă. Preluarea integrală se poate realiza doar în condițiile unui acord încheiat cu RISE Moldova. Materialele de pe platforma on-line www.rise.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din R. Moldova.

---

RISE LEAKS