Pe piața neagră, dreptul de arendă a unui hectar de pădure se vinde cu până la 30 000 de euro. Vânzătorii sunt afaceriști care au reușit, în perioada 2008-2012, să încheie contracte de arendă cu Moldsilva. RISE Moldova s-a infiltrat printre traficanții de pădure și prezintă schema prin care ei încearcă să obțină milioane de lei din tranzacții cu bunul statului. Unul dintre aceștia, angajat Moldsilva, ne-a propus printr-un intermediar 4 ha de pădure contra sumei de 75 000 euro.
În august 2012, Agenția Moldsilva, responsabilă de gestionarea fondului forestier, a anunțat că suspendă pe o perioadă nedeterminată darea în arendă a pădurilor. Se întâmpla după ce o comisie parlamentară a depistat mai multe încălcări grave ale Codului Silvic. Între timp, unele contracte au fost reziliate, în mare parte, pentru neplata arenzii. Totuși, peste 6 700 ha de pădure rămân în gestiunea arendașilor pentru încă 20-40 de ani, în schimbul unei taxe anuale de 4 025 lei per hectar.
Astfel, inițiativa aparent nobilă a autorităților de a stopa debandada din pădure a dus la nașterea unui nou business – vânzarea dreptului de arendă.
Schema este una simplă. Arendașul, cu acordul Moldsilva, transmite dreptul de arendă unei firme, fondată tot de el, pe care ulterior o scoate în vânzare. Schimbarea fondatorului firmei este singurul indiciu că dreptul de arendă asupra pădurii ar fi fost traficat. Asta în condițiile în care legea interzice „subarenda terenurilor forestiere, răscumpărarea lor şi transmiterea dreptului de deţinere”.
Pentru cedarea firmei, afaceristul nu vrea niciun ban, compania fiind de fapt un paravan în spatele căreia are loc tranzacția. Grosul afacerii este pădurea, pentru care vânzătorul cere zeci de mii de euro. Banii îi preferă cash. În cazul unui transfer bancar, traficantul propune întocmirea unor contracte fictive care să justifice tranzacția.
Pădure de vânzare lângă reședința prezidențială
3 iunie 2015. La o terasă din centrul Chișinăului ne vedem cu un bărbat trecut de 50 de ani care a scos în vânzare 4 ha de pădure. La întâlnirea cu potențialii cumpărători, doi reporteri sub acoperire, acesta a venit cu tot setul de documente care demonstrează că poate face nestingherit tranzacția cu pădurea arendată chiar vizavi de reședința prezidențială de la Condrița.
Vânzătorului îi spune Anatolie Babără și este polițist pensionat cu afaceri în agricultură. Ca să-și găsească clienți, a publicat un anunț: „Vindem 4 ha de pădure. Teren plat cu ieșire la traseul internațional, amplasare convenabilă. Pentru zonă de agrement și odihnă”. A acceptat să se întâlnească cu noi fără să stea pe gânduri.
Cu ochelarii de soare ridicați pe vârful capului și cu cămașă de vară larg descheiată, lăsând să se vadă lanțul de aur care îi atârnă la gât, fostul polițist își prezintă marfa ca la galantar, sigur că „pădurea lui” este cea mai bună din zonă.
Anatolie Babără: „Aveți destule poienițe unde nu este necesar de tăiat nimic și vă faceți ce doriți. Cel mai neted teren, fără văgăuni, este al meu. Drum european… (Chișinău-Leușeni – n.r.)”.
Bărbatul a luat în arendă cele 4 ha de pădure pe un termen de 30 de ani în vara anului 2009. Cinci ani mai târziu, acesta cesionează dreptul de arendă companiei BP Green SRL fondată tot de el.
Pentru cedarea dreptului de arendă cere 20 000 euro. După negocieri, fostul polițist se arată dispus să cedeze la 16 000 euro, dacă batem palma în aceeași zi. Spune că vrea să investească banii „din pădure” în businessul agricol pe care l-a pus pe roate la nordul țării. Banii îi putem da cash sau prin transfer bancar. În cazul unui transfer, vânzătorul ne propune să încheiem un contract fictiv cu una dintre firmele sale.
100 000 euro pentru 10 ha
Câteva ore mai târziu, la aceeași terasă, negociem o altă tranzacție. Vânzătorul este omul de afaceri Nicolae Bulat. Pe un site de anunțuri își descrie laconic „produsul”: „SRL, 10 ha pădure pentru agrement în regiunea Dumbrava”. La fel de discret este și la întâlnirea cu potențialii cumpărători. Suspicios și ușor nervos, evită la început să dea prea multe detalii. Pentru cele 10 ha cere 100 000 euro. „Vând firma care deține pădurea. Toți așa fac. Ce vreți să mai negociați. Credeți-mă, nu-i așa de mult. Eu știu prețurile de piață”, susține afaceristul.
Ține de preț și cu greu reușim să obținem o reducere de 10%. „La 90 000, atât pot să cedez. Dacă achitați în rate, nu cedez nimic. Ca și la bancă. Obiectul e important, 5 minute până la Chișinău”, negociază Bulat.
Urcăm într-un Mercedes sedan cu tapițerie din piele și ne îndreptăm spre pădurea de la Durlești. Lotul propus se află chiar în coasta Chișinăului, pe șoseaua Balcani. Oprește lângă un drum proaspăt asfaltat din pădure care duce spre o construcție impunătoare, ridicată recent. „Dacă ai bani, poți face orice. Aici au construit chiar în vârful dealului. Fundație din beton. Au tras apă, canalizare. Aveți tot ce vă trebuie. Canalizarea trece chiar prin pădurea mea”, susține vânzătorul. Ieșim din mașină și o luăm pe un drum alăturat care se afundă în pădure. Mergem vreo 200 de metri până ajungem în mijlocul unei poieni. „Sunt 10 ha. Vă puteți imagina cât înseamnă asta?”, întreabă ironic traficantul de pădure.
Aceeași persoană, o altă ofertă
Dăm de înțeles că am vrea un teren mai mic și primim o altă ofertă. „Mai am 4 ha în altă parte, pe altă firmă. Dacă vă interesează…”, propune vânzătorul. Urcăm din nou în mașină și ne îndreptăm spre s. Hrușova, situat la vreo 10 km distanță de capitală. Pădurea propusă se înalță pe coasta unui deal de la marginea satului, chiar lângă pensiunea „Sky Land”, amplasată pe un lot forestier arendat.
Nicolae Bulat, deține cele două loturi de pădure prin intermediul a două companii. Astfel, Tirvesttrans SRL gestionează lângă s. Hrușova trei loturi de pădure cu suprafața totală de peste 4 ha, iar cele 10 ha de la Durlești sunt arendate de Megavox SRL.
Și fratele său, Anatolie Bulat, are în gestiune 2 ha de pădure situate în preajma s. Colonița. Afaceristul a semnat contractul de arendă cu Moldsilva în 2008, chiar în ziua Revelionului, pe un termen de 30 de ani.
Câteva săptămâni mai târziu, un anunț de vânzare a celor 10 ha de pădure de la Durlești a apărut și pe site-ul unei agenții imobiliare. De această dată, prețul a scăzut la 85 000 de euro, fiind posibil și barterul sau chiar procurarea în credit.
60 000 euro pentru 3 ha
9 septembrie 2015. Așteptăm un nou vânzător lângă o clădire cu oficii din str. Veronica Micle din Chișinău. Acesta apare la volanul unei Toyota argintii de teren, deschide cu telecomanda o poartă din fier și ne îndeamnă să-l urmăm. Îi spune Alexandru și este tânărul cu care am discutat la telefon despre 3 ha de pădure scoase la vânzare. La etaj ne întâmpină un bărbat trecut de 50, îmbrăcat lejer la tricou. „El e Alexandru Jr., eu sunt mai bătrân”, începe acesta pe un ton glumeț și ne invită în biroul său.
Bărbatului îi spune Alexandru Tatarciuc, și este tatăl lui Alexandru Jr.. În august 2009, Alexandru Sr. a semnat cu Moldsilva un contract de arendă a 3 ha în pădurea din preajma s. Sociteni, r. Ialoveni, pe un termen de 30 de ani. Cinci ani mai târziu, Alexandru Tatarciuc fondează firma Tadecotur SRL și îi cesionează gestiunea pădurii pentru următorii 25 de ani. Detalii, AICI și AICI
Povestește cu puternic accent rusesc că a vrut să facă acolo o pensiune: „credeam că copiii or să aducă nepoți (se uită la fiul său și zâmbește – n.r.). Am vrut să ies din oraș. Să ne ducem acolo și fiecare să aibă o căsuță”. Acum cedează dreptul de arendă a pădurii contra sumei de 60 000 euro, preț care include și cheltuieli de cumpărare a firmei, dar și taxele notariale.
„Inspecția” terenului
A doua zi după întâlnirea cu Tatarciuc, am mers cu Alexandru Jr. să vedem cele 3 ha de pădure. Ieșim din oraș pe șoseaua Hâncești, trecem de intersecția care duce la Ialoveni și, câteva minute mai târziu, cotim la dreapta pe un drum pietruit.
Trecem pe lângă un teren experimental al Universității Agrare din Moldova și ne ridicăm la deal, pe marginea pădurii. Printre copaci se întrezăresc mai multe construcții înconjurate de garduri de oțel cu porți înalte. În spatele lor bubuie nervoși mai mulți dulăi.
În pădurea propusă de Tatarciuc cresc preponderent stejari. Năpădită de arbuști și buruieni, lotul are numeroase poienițe largi cu gropi pline de cenușă și deșeuri aruncate la întâmplare. Pe alocuri se pot observa urme de cauciucuri și denivelări ciudate – aparent de acolo au fost smulși copacii cu tot cu rădăcină. Însă Alexandru Jr. ne asigură că pădurea se află în starea în care a fost recepționată de la Moldsilva.
Afaceristul din pădure
După ce terminăm „inspecția”, îl sunăm pe Andrei Țînțari, un afacerist care și-a construit printre primii casă în aceeași pădure. Numărul de telefon îl avem de la Tatarciuc Sr., care l-a recomandat pe Țînțari în calitate de consultant pentru construcțiile în pădure. „Țînțari e printre primii vecini care și-a ridicat construcție în pădure. Și-a făcut casă, saună. E construit nu temporar, dar cum se cade”, povestește Tatarciuc.
Inițial Țînțari evită o întâlnire, dar într-un final acceptă, pentru a doua zi, 11 septembrie, la sediul firmei sale Algu Construct SRL. Specializată în ridicarea caselor din lemn, compania își are sediul în clădirea Centrului de Modă din Chișinău. Pentru că întârzie, ne vedem la o terasă o oră mai târziu. Vine la întâlnire la volanul unei mașini de teren. Pășește greoi, fără grabă. Se așează și își aprinde o țigară, etalându-și mâinile grosolane, accesorizate cu două inele, ceas și brățară.
După ce îi povestim că vrem să cumpărăm pădurea arendată de Tatarciuc și că intenționăm să ridicăm mai multe construcții acolo, afaceristul începe să enumere neajunsurile lotului și ne propune un teren de 2 ha, pe care îl vinde un vecin de-al lui. Întrebat cât durează obținerea autorizațiilor de construcție, acesta răspunde scurt: „Depinde cum stați cu finanțele. Durează, dar asta e. Toți am trecut prin asta. Dar se rezolvă”.
Ne propune să discutăm mai întâi cu un proiectant și îl recomandă pe Vlad Șeremet: „Trebuie să vă întâlniți cu proiectantul, pentru că el se confruntă cu asta în fiecare zi. Sunt vreo 12 instituții care trebuie să semneze. La raion nu cred că o să fie probleme. Rămâne Ecologia și Moldsilva”.
Proiectantul, cu relații la Moldsilva
Îl contactăm în aceeași zi pe Vlad Șeremet, directorul firmei de proiectare Arhgrup SV. Îi spunem că îl sunăm la recomandarea lui Andrei Țînțari și acceptă fără ezitare să se întâlnească cu noi a doua zi, pe 12 septembrie.
Arhgrup SV își are oficiul în căminul studențesc al Universității Tehnice din Moldova (UTM) de pe str. Studenților. Urcăm pe scările întunecoase ale căminului, până ajungem în dreptul unei uși supravegheată de o cameră de luat vederi. După ce intrăm, Șeremet încuie precaut ușa după noi.
„90 la sută din construcțiile din pădure sunt proiectate de mine”, se laudă Șeremet, arătându-ne pe ecranul computerului său și a Smartphone mai multe vile de lemn și restaurante, pe care le-a proiectat pentru arendașii de pădure. Șeremet însă ne reamintește că intențiile noastre de a avea o casă în pădure, în zonă ecologică, merită toți banii: „În pădure – natură, ecologie. Iar în oraș, un teren lângă Universitate (UTM – n.r.), unde am primit și noi un lot, fiind profesori universitari mai mulți ani, se vinde și cu 100-120 mii euro”.
Dăm de înțeles că încă nu ne-am decis ce teren de pădure am vrea să cumpărăm, iar proiectantul se oferă să ne ajute. La un moment dat, ne propune spre vânzare chiar și pădurea de 2 ha arendată de el la Durlești, nu departe de casa pădurarului. Cere 30 000 euro de hectar.
Pentru alte oferte, dă mai multe telefoane, pozând în postura unui agent imobiliar. Îl sună și pe un angajat Moldsilva. I se adresează prietenește: „Igor, uite așa o întrebare. Acum la mine în birou sunt niște persoane care vor de la 2 până la 5 ha. Poți să pregătești niște terenuri? Vor mai aproape de oraș, să facă un mic restaurant și niște căsuțe. Ai înțeles pentru ce ei caută? Să fie o zonă pitorească, interesantă. Hai, noroc!”. După ce încheie conversația telefonică, Șeremet ne explică: „E un șef de la Moldsilva, inginer, și de el multe depinde, să se permită de tăiat copacii, controale”.
A doua zi, mergem din nou la Șeremet. Acesta ne așteaptă cu patru oferte pe care spune că le are de la „Igor”. Una din ele – un lot de pădure de mesteceni pe traseul Chișinău-Leușeni, lângă satul Nimoreni. Arhitectul ne spune că de vânzarea acestui teren se ocupă inginerul de la Moldsilva. „Sunt persoane care merg la Moldsilva și spun că se dezic de terenul respectiv. Ei îl păstrează și, dacă apare cineva, îl vând”, explică Șeremet cum unii angajați Moldsilva ajung să intermedieze tranzacții cu păduri.
Pretindem că pădurea de mesteceni ne este pe plac și ne interesăm de preț. De față cu noi, Șeremet îl sună din nou pe inginerul silvic și discută codificat: „Igor, salut! Auzi, lemnul (pădurea – n.r.) cel de mesteacăn, la ce preț se vinde? 75 (mii euro – n.r.). Da’ câte cuburi (hectare – n.r.) sunt acolo? 4. Bun, mersi Igor!”
Ulterior, obținem de la Șeremet numărul de telefon a lui „Igor”. Același număr apare și într-un contract de arendă a unui lot de pădure semnat de Igor Mocanu, prezentat pe site-ul Agenției Moldsilva drept inginer arenda pădurilor. Pe 18 septembrie 2015, îl contactăm pe Mocanu.
RISE: Bună ziua, dl. Igor?
Igor Mocanu: Da, da.
RISE: Am numărul dvs. de la dl. Șeremet. Vă sun în legătură cu hectarele de la Nimoreni. Putem să ne întâlnim să discutăm detalii?
I.M: Noi acum ieșim din oraș, dar vă sun și convenim când revin. Nu știu exact când mă întorc. O să fie 5-6. Dacă nu se primește astăzi, vă sun mâine.
Însă a doua zi, inginerul Moldsilva nu a mai răspuns la apelurile și mesajele noastre. Câteva zile mai târziu, contactat de pe un alt număr de telefon, Mocanu ne-a dat de înțeles că s-a răzgândit referitor la terenul de la Nimoreni. „Eu sunt peste hotare… Acolo, fratele a spus că nu mai face nimic și că o să-l dezvolte el…”. Același lucru ne spune și arhitectul Șeremet: „Întrebarea ce ține de… obiectivul respectiv, el (Igor – n.r.) special este dus în străinătate că cineva vrea să-l ajute financiar, nu știu cum acolo, sau o să intre ca partener în firma care deține (dreptul de arendă – n.r.) acolo și să construiască ei”.
Confruntarea la Moldsilva
26 octombrie 2015. Mergem la Moldsilva pentru un interviu. Când ne prezentăm ca jurnaliști, Igor Mocanu spune că îl cunoaște pe Șeremet, însă neagă că l-a ajutat să identifice cele patru oferte de teren forestier.
Igor Mocanu: Îl cunosc pe Șeremet. Este arendaș ca și oricare. Nu m-a rugat și nu am identificat nimic. Pe cine l-a sunat dl. Șeremet, e treaba lui. (…) Dacă să mă credeți, zilnic poate să mă sune câte două-trei persoane și să mă întrebe diferite lucruri ce ține de arendă. Nu pot să-i țin minte pe toți, cine și ce m-a întrebat.
În același timp, inginerul de la Moldsilva își amintește discuția telefonică cu jurnaliștii sub acoperire, dar susține că a înțeles altceva. Totodată, fiind întrebat dacă fratele său deține teren la Nimoreni, el a răspuns: „Da! Verișorul”.
Igor Mocanu: Știu că mai înainte m-ați sunat. Cum puteam să cer bani pentru hectare, dacă hectarele nu sunt ale mele! Ce m-ați întrebat dvs.? Eu am înțeles despre cu totul altceva. Un teren, aproape de Nimoreni, de 6 ari, cu o casă. Eu asta am înțeles. Despre patru hectare, eu nu am vorbit cu nimeni. În genere, eu nu aș vorbi la telefon așa ceva.
27 octombrie 2015. Igor Mocanu îl contactează pe Vlad Șeremet și îl invită în biroul său de la Moldsilva la o discuție, în prezența jurnaliștilor RISE. Pe holul instituției, fără să-și dea seama că suntem jurnaliști, arhitectul ne întreabă: „Ați găsit ce vă trebuiește?”.
Câteva minute mai târziu, în biroul lui Mocanu, Șeremet recunoaște că l-a sunat pe inginerul de la Moldsilva pentru a obține informații despre arendașii care vor să rezilieze contractul: „Fiind (pădurea – n.r.) pe firmă, ați putea să cumpărați firma. Asta am vorbit, dle Igor!”. Ulterior, arhitectul a negat că cele patru oferte pe care ni le-a prezentat le-a obținut de la inginerul Moldsilva și că numărul de mobil al lui Mocanu ni l-a dat din greșeală.
Vlad Șeremet: „Noi nu vorbim acum de acest Igor. Dacă deschid telefonul – „Igor pădure” sunt o mulțime. Dacă v-am dat numărul dvs. (se uită la inginer – n.r.), atunci a fost o greșeală mecanică. Îmi cer scuze”. Aceasta, însă, a refuzat să ne arate sub ce nume figurează Igor Mocanu în agenda telefonului său.
Istoria celor 4 ha de mesteceni
Lotul de 4 ha de pădure de la Nimoreni a fost luat în arendă în 2008 de Ecoradix Grup SRL pe un termen de 30 de ani. Contractul a fost semnat de Valentin Butnaru, administratorul și fondatorul unic al companiei (Detalii, AICI). Un an mai târziu, acesta depune un demers la Agenția Moldsilva și solicită cesionarea arendei de pe firmă pe numele său, în calitate de persoană fizică, motivând „criza financiar-economică a întreprinderii”. Agenția dă curs solicitării și, în septembrie 2009, este semnat actul de predare-primire în arendă a pădurii.
Cinci ani mai târziu, pe 20 mai 2014, Butnaru fondează o nouă companie, Eșantion SRL (Detalii, AICI). Exact peste 10 zile, acesta semnează un nou acord adițional cu Moldsilva și cesionează dreptul de arendă deja de pe persoană fizică către firmă. Peste o lună, noii fondatori ai Eșantion SRL devin frații Boris și Ion Stratan.
Igor Mocanu: Pe Eșantion îi cunosc. Eu îi cunosc pe toți. Nu am o relație specială cu Stratan.
L-am contactat pe Valentin Butnaru pretinzând că vrem să cumpărăm pădurea. „Am scăpat de ea (de pădure – n.r.) doi ani în urmă. Eu am cesionat firma, am dat la altă persoană, fără niciun preț fără nimic, pur și simplu am dat-o”, ne-a declarat acesta.
Mocanu, vecin cu Șeremet la Durlești
Inginerul de la Moldsilva și arhitectul sunt vecini de pădure la Durlești. Mocanu arendează un lot de 15 ari din 2011, iar Șeremet gestionează, din 2009, cele 2 ha pe care s-a oferit să ni le cedeze contra sumei de 60 000 euro. În aceeași zonă, pe o suprafață de aproape 300 ha, dețin păduri peste 70 de persoane, printre care funcționari și oameni de afaceri. La oficiul cadastral, însă, toate terenurile figurează sub același număr de înregistrare. Loturile se află chiar lângă casa pădurarului și sediul Ocolului Silvic Durlești.
Tot un teren de 15 ari deține și colegul lui Mocanu, Radu Grosu, juristul Moldsilva. Ambii au încheiat contractele de arendă în aceeași zi – pe 22 noiembrie 2011.
Întrebat dacă arendează pădure de la instituția la care lucrează, inginerul Moldsilva inițial a negat. Ulterior, însă, a recunoscut că gestionează cei 15 ari, dar a menționat că lotul figurează de fapt pe numele unei firme. Actele cadastrale îl contrazic. Terenul figurează în continuare pe numele lui.
Cesionarea – ilegală
În Raportul Comisiei parlamentare de anchetă pentru verificarea gestiunii fondului forestier, deputații subliniază că transmiterea dreptului de arendă este interzisă expres prin lege: „Sunt întâlnite și acorduri adiționale prin care are loc cesionarea drepturilor și obligațiilor de la persoana fizică, care a încheiat inițial contract de arendă cu Agenția, către o persoană juridică. Conform pct.11 din HG 187, se interzice subarenda terenurilor forestiere, răscumpărarea lor, precum și transmiterea dreptului de deținere”.
Ion Platon, director general adjunct al Moldsilva, susține că, transmiterea dreptului de arendă între persoane fizice și juridice, nu se consideră cesionare, ci schimbarea formei organizatorico-juridică a arendașului.
La finele lunii septembrie 2015, Ministerul Mediului a anunțat că intenționează să introducă modificări în Regulamentul privind arenda fondului forestier aprobat în 2008 prin Hotărârea 187, pentru că „dezmăţul şi delăsarea unor arendaşi nu mai pot fi tolerate” . Astfel, punctul 11 va avea următorul conținut: „Se interzice subarenda terenurilor forestiere, răscumpărarea lor şi transmiterea dreptului de arendă de către deținătorii acestui drept, către alte persoane fizice sau juridice, indiferent de forma lor juridică de organizare”. Detalii, AICI
Ion Platon: O dată cu aprobarea modificărilor din Hotărârea 187, o să dispară toate chestiile acestea… Ar fi binevenit ca, să nu apară situații de acest gen, să facem o clauză în contract prin care să interzicem orice cesionare. Noi respectăm toate regulile stabilite de Hotărârea 187, în măsura posibilităților.
CĂRȚI DE VIZITĂ
Anatolie BABĂRĂ, fost polițist. [Traficant de pădure] – Este administrator și asociat unic în firma BP Green SRL (Detalii, AICI). Compania are adresa juridică într-un apartament de 223 m.p. din Chișinău. Anatolie mai administrează compania imobiliară Aghena BP, care deține un oficiu și un teren agricol în s. Rediul-Mare, r-l Donduseni. Detalii, AICI
Omul de afaceri este un fost polițist, cu viza de domiciliu pe str. Calea Ieșilor 12, acolo unde este situat Inspectoratul de poliţie Buiucani.
Nicolae BULAT, om de afaceri. [Traficant de pădure] – este asociat în companiile Megavox SRL și Tirvesttrans SRL, ambele fiind beneficiare a 14 ha de teren forestier obținut în arendă de la Moldsilva.
În 2010, în calitate de reprezentant al Trans Ager, Nicolae Bulat a donat 39,5 mii lei Partidului Democrat din Moldova pentru campania electorală privind Referendumul republican constituţional din 5 septembrie 2010. Detalii, AICI
Anatolie BULAT – împreună cu fratele său, Nicolae Bulat, controlează companiile de transport internațional de mărfuri în Europa şi ţările CSI: Trans Ager SRL și Trans Ager Com SRL. Detalii, AICI și AICI
Este asociat unic al companiei Concord-Maxima SRL (Detalii, AICI). În 2014, firma a obținut de la ANRE licență pentru „Furnizarea energiei electrice la tarife nereglementate” pentru o perioadă de 25 de ani. Detalii, AICI
Ivan BULAT, cel de-al doilea frate a lui Nicolae Bulat, este administrator la Trans Ager Com SRL. În 2010, președintele interimar, Mihai Ghimpu, l-a decorat cu medalia „Meritul Civic”. Detalii, AICI
Alexandru TATARCIUC, om de afaceri. [Traficant de pădure] – Este asociat unic la Tadecotur SRL, compania care deține dreptul de arendă asupra 3 ha de pădure. El controlează 42,5% din capitalul social al firmei specializate pe vânzări de tehnică agricolă WT Agroprofi SRL și o cotă de 50% (4,6 milioane lei) la Transicom SRL, specializată pe transport de mărfuri. Alexandru Tatarciuc mai figurează în calitate de asociat cu o cotă de 46,5 % (6 milioane lei) la compania Wetrade SRL, specializată în comerțul cerealelor. Potrivit raportului financiar pe anul 2012, Wetrade a încasat din vânzări 212 milioane de lei. Detalii, AICI

(s) Alexandru Tatarciuc la o întâlnire pe teren cu fostul ministru al Agriculturii, Vasile Bumacov (mijloc)
Andrei ȚÎNȚARI, om de afaceri. [Intermediază relația client – arhitect] – Este asociat în firmele de construcție Bregotrans SRL și Algugrup SRL. Țînțari administrează compania Algu Construct SRL, specializată în ridicarea construcțiilor din lemn. La alegerile parlamentare din 2014, el a transferat pe contul PLDM-ului 40 mii lei sub formă de donație. Detalii, AICI
Vlad ȘEREMET, arhitect. [Traficant de pădure. Intermediază relația client – Moldsilva] – Deține 50% din compania de proiectare Arhgrup SV. Detalii, AICI
Igor MOCANU, inginer. [Intermediază relația traficant de pădure – client] – Este responsabil de arenda fondului forestier în cadrul Moldsilva. Anterior, a activat în calitate de inginer la Ministerul Mediului. El este căsătorit cu Ludmila Mocanu, auditor intern în cadrul Inspectoratului Fiscal Principal de Stat. Detalii, AICI
Nicolae CUŞCHEVICI, Olga CEAGLEI, Iurie SANDUȚA
Reacția Ministerului Mediului în urma investigației RISE: Anchetă la Moldsilva