- O pacientă ne-a contactat după publicarea primei investigații și ne-a relatat că a fost atinsă pe sâni de medicul Boris Meșteșug după o intervenție cu anestezie.
- A făcut plângere penală împotriva lui. Nu a fost audiată până acum.
Timp de aproape trei luni după publicarea investigației RISE Moldova, medicul Boris Meșteșug, cercetat penal pentru viol și tentativă de viol a două fetițe de 10 și 12 ani, a fost suspendat din activitate la Spitalul Clinic de Psihiatrie, repus în funcție, iar apoi concediat sub presiune publică.
Timp de opt ani de judecată, din 2014, când dosarul a fost trimis în instanță, până în 2021, când magistrații Curții Supreme de Justiție (CSJ) au hotărât încetarea procesului, invocând „erori de procedură penală”, fără a examina pe fond acuzațiile de viol și abuz asupra copiilor, medicul anesteziolog a continuat să îngrijească pacienți în mai multe instituții medicale.
Autoritățile din sistemul de sănătate au invocat lipsa unei sentințe definitive de condamnare și prezumția nevinovăției.
Dezvăluirile din investigație și deficiențele din sistemele de justiție și de sănătate, care i-au permis medicului să lucreze în continuare, au generat proteste în fața Ministerelor Sănătății, Justiției și Afacerilor Interne.
Organizațiile din Coaliția Națională „Viața fără Violență” au cerut demiterea medicului, investigarea cazurilor de abuz sexual și pedepsirea acestuia.
După o anchetă internă de o lună, Spitalul Clinic de Psihiatrie l-a pus din nou în funcție pe Meșteșug, motivând că nu s-au găsit abateri în activitatea medicală și nici un temei legal pentru concediere.
Nici Psihiatria, nici Ministerul Sănătății nu au anunțat public această decizie.
Abia la 4 februarie 2026, ministrul Sănătății a confirmat public reprimirea medicului în spital, declarație care a stârnit un nou val de reacții și un protest în fața ministerului. Pe fondul presiunii publice, instituția a revenit asupra deciziei și a anunțat concedierea lui Meșteșug, invocând „încălcări deontologice” care nu fuseseră anterior constatate.
Investigațiile s-au blocat, fiecare instituție pasând responsabilitatea către alta.
În prezent, singura victimă care a depus plângere pe numele medicului nu a fost încă audiată. Boris Meșteșug a oferit o reacție, respingând toate acuzațiile.
PLÂNGEREA
După publicarea investigației, ne-a contactat o fostă pacientă a medicului din maternitatea privată Centrul Medical Extramed. Femeia a avut o intervenție chirurgicală ginecologică de urgență sub anestezie în august 2025. După intervenție, nu a fost transportată pe targă sau în scaun cu rotile. Își amintește că, fiind amețită, a fost însoțită de medicul anesteziolog Boris Meșteșug mergând alături până în sala de recuperare, care era despărțită de o ușă. Pe drum, susține că a simțit că medicul îi pusese mâinile sub haine și a atins-o la sâni.
Când s-a trezit pe patul din salon, Meșteșug încă era în aceeași cameră la calculator. „Jumătate eram acoperită cu o păturică și când mi-am dat seama că nu aveam lenjerie, iar el stătea alături… și în momentul ăsta mi-am amintit cum el mi-a pus mâna la sâni… m-am simțit… (…) cea mai murdară. Cum un om atât de în vârstă, poate mai în vârstă decât tatăl meu, să pună mâna pe mine? Voiam mai repede să ies de acolo (…)”, a povestit femeia.
Pacienta a întrebat la recepție numele medicului și le-a relatat asistentelor medicale ce i s-a întâmplat. „Când le-am spus, mi-au zis că: «Poate tu nu prea ți-i minte, ai prea multe emoții după anestezie, nu te simți bine». Le-am întrebat: M-au dus pe pat sau pe scaun? Nu. Am mers pe picioarele mele? Da. Atunci știu ce am simțit, știu că am mers pe picioarele mele și țin minte că domnul mi-a pus mâinile”.
Au discutat și în prezența anesteziologului, care a negat acuzațiile: „A zis: «Nu, eu mă jur pe copiii mei că nu am făcut asta». Apoi a adăugat: «Trebuia cumva să te țin, că puteai să cazi, tu nu puteai merge singură» Păi da, dar să mă ții pe haină, nu sub haine”.
Pacienta spune că a fost nevoită să plece din spital, având o altă programare. Apoi a plecat din țară, fiind stabilită peste hotare. Nu-și mai amintea numele medicului, nu l-a găsit nici pe site-ul instituției. A lăsat un comentariu pe pagina Centrului. Dar, după publicarea investigației, l-a recunoscut pe Boris Meșteșug.
La 1 decembrie 2025, pacienta a depus o plângere la Procuratura Generală, care ulterior a fost transmisă Inspectoratul de Poliție pentru investigații. Administrația clinicii ne-a informat că, din 15 noiembrie 2025, Boris Meșteșug nu mai activează la Extramed, după ce și-a depus demisia din propria inițiativă. Deși pacienta a fost contactată de autorități, nu a fost audiată până în prezent prin teleconferință. Ofițerul de urmărire penală i-a comunicat că este necesară prezența ei fizică. Victima a explicat că nu poate reveni în țară înainte de sfârșitul verii.
AUDIEREA
Reprezentanții Ministerului Afacerilor Interne (MAI) au confirmat că audierea nu a avut loc, motivând că procedura de audiere la distanță nu este posibilă la această etapă de proces penal, ci odată cu dispunerea urmăririi penale, la faza de dosar sau după trimiterea dosarului în instanță, iar victima trebuie avertizată asupra răspunderii pentru declarații false și să semneze procesul-verbal fizic.
După depunerea plângerii pacientei, au fost audiați medicul anesteziolog care respinge acuzațiile și asistenta medicală. MAI declară că pacienta nu a prezentat încă probe în susținerea declarațiilor. Ofițerul a cerut refuz în pornirea urmăririi penale. Procuratura a respins și a dispus continuarea investigației cu audierea victimei.
Potrivit procedurii legale, Procuratura are la dispoziție maximum 60 de zile de la înregistrarea plângerii pacientei pentru a decide dacă pornește sau refuză urmărirea penală. Deschiderea acesteia presupune colectarea probelor, inclusiv efectuarea unei expertizei psihologice a pacientei, în lipsa altor dovezi, explică avocatul. O eventuală decizie de refuz poate fi contestată în instanță.
Avocatul Vadim Vieru susține însă că această interpretare a legii este greșită, excesiv de formalistă și riscă să tergiverseze nejustificat ancheta:
„Refuzul poliției de a audia victima prin videoconferință, invocând imposibilitatea avertizării asupra răspunderii pentru declarații false la distanță, este neîntemeiat și contravine prevederilor actuale ale Codului de Procedură Penală. Art. 109, alin. 32 al Codului, permite procurorului să dispună audierea prin videoconferință, iar avertizarea persoanei să fie făcută verbal, în direct, fiind înregistrate audio-video, ceea ce constituie o probă validă a asumării răspunderii. Victima se poate prezenta la un consulat al Republicii Moldova, unde un funcționar consular îi verifică identitatea, eliminând orice dubiu procedural”.
Avocatul subliniază că refuzul de a utiliza mijloace tehnice permise de lege nu este o problemă de procedură, ci mai degrabă o lipsă de voință sau o încercare de a tergiversa soluționarea cazului.
REACȚIA MEDICULUI
Boris Meșteșug a oferit ieri, 12 februarie, o primă reacție. A negat toate acuzațiile și a menționat că pacienta a fost condusă în camera de recuperare cu asistenta medicală și nu a fost nicio atingere sub haine sau pe sâni. „Sunt martori care au confirmat și au văzut tot parcursul din camera de intervenție până în camera de recuperare. Cele invocate de doamnă nu corespund realității”.
A precizat că nu a comis nici o faptă incriminată în dosarul încetat și că a prezentat probe în acest sens, inclusiv un alibi. „Faptul că a fost o opinie separată a unui judecător demonstrează adăugător că dosarul a fost judecat fără ingerințe. (…) Dosarul mi-a fost fabricat la comanda unor persoane. Or, asupra faptelor imputate mie planează o serie de dubii, ca de exemplu declarații ale martorilor care se contrazic, despre care judecătorii au scris în decizie”. Nu a comentat despre victimele abuzate în casa acestuia. Vezi,AICI întreaga declarație.
După încetarea procesului penal în cazul lui Meșteșug, în 2021, din cauza erorilor de procedură, singura plângere activă care trebuie investigată de autorități acum este cea depusă de pacientă. Celelalte două victime, care susțin că au fost abuzate sexual în casa medicului, nu au depus plângeri, descurajate de tergiversarea primului proces timp de opt ani și de faptul că inculpatul a rămas în libertate.
Olesea, una dintre victimele din dosarul închis, urmează să depună o nouă plângere cu declarații complete. În ancheta inițială, ea nu a relatat întreaga versiune a abuzului, de teamă și de rușine, ci doar episodul în care a reușit să fugă din mașina medicului.
Mai mult, în lipsa unui sistem de licențiere care să permită retragerea dreptului de a practica medicina și în absența unei interdicții impuse prin hotărâre judecătorească, Boris Meșteșug se poate angaja din nou ca medic, inclusiv în instituții medicale din țară sau peste hotare, precizează anesteziologul și deputatul Adrian Belîi:
„Singura soluție pentru un director de spital este să invoce temeiul reputațional pentru spital pentru a refuza angajarea. Însă, teoretic, dacă directorul nu consideră că există un risc reputațional pentru spital, medicul ar putea fi reangajat – cu repetarea scandalului”.
CUM AU TRATAT INSTITUȚIILE CAZUL MEDICULUI
La 6 februarie 2026, după anunțarea concedierii medicului, nici Ministerul Sănătății, nici Spitalul Clinic de Psihiatrie nu au explicat ce anume a determinat schimbarea poziției publice a instituțiilor, survenită după reacțiile generate de știrea privind restabilirea în funcție a lui Boris Meșteșug.
Comunicatoarea Ministerului Sănătății a precizat repetat că Ministerul are pârghii legale să demită doar directorii instituțiilor medicale unde este fondator, iar directorii pot demite angajații.
Juristul Ministerului Sănătății a explicat că demiterea medicului s-a făcut în temeiul art. 86, lit. z din Codul Muncii, care prevede concedierea „pentru alte motive stabilite de prezentul cod şi de alte acte legislative” precum și art. 8 din Legea privind exercitarea profesiunii de medic. Potrivit acesteia, activitatea medicală este incompatibilă cu acțiuni care afectează demnitatea profesională și contravin codului deontologic. Juristul a mai menționat și presiunea asupra sistemului din cauza medicului.
Directorul Spitalului Clinic de Psihiatrie a declarat doar că a avut o discuție cu Boris Meșteșug despre ce s-a întâmplat în trecut, precizând că alte detalii pot fi oferite doar în baza unei solicitări de informații, la care nu am primit încă răspuns.
Potrivit informațiilor RISE, Ministrul Sănătății a trimis un ordin de concediere a medicului Spitalului Clinic de Psihiatrie. Directorul instituției a refuzat să-l semneze inițial, invocând că ancheta internă nu a constatat abateri în activitatea medicală a lui Meșteșug și că demiterea ar fi ilegală. În final, medicul a fost totuși concediat. Meșteșug nu ar fi semnat ordinul și a declarat că va contesta decizia în judecată.
Deputatul Adrian Belîi a menționat că, după discuțiile în cazul lui Meșteșug, Comisia de protecție socială, sănătate și familie, din care face parte, discută completarea Legii privind exercitarea profesiunii de medic cu o prevedere care să permită retragerea licenței și în cazurile ce afectează reputația profesională – cum ar fi suspiciunile de agresiune sexuală.
Directoarea Agenției Naționale de Prevenire și Combatere a Violenței împotriva Femeilor și a Violenței în Familie, Viorica Țâmbalari, a comunicat că pe 20 februarie, comisia parlamentară pentru protecție socială, sănătate și familie va discuta cazul Meșteșug împreună cu reprezentanții ministerelor, pentru a identifica măsuri și modificări legislative necesare. Ea a propus introducerea obligativității prezentării cazierului juridic la angajarea persoanelor care lucrează cu copiii și suspendarea imediată din funcție a celor împotriva cărora este depusă o plângere ce indică suspiciuni de agresiune sexuală.
Ministerul Afacerilor Interne susținea la o săptămână de la publicarea investigației că s-a autosesizat și urmează să investigheze cazul.
După mai bine de două luni, reprezentanții MAI au declarat că acțiunile poliției vizau investigarea activității lui Meșteșug în sistemul medical.
Investigația a fost stopată, motivând că nu au mai avut ce investiga, odată ce Ministerul Sănătății a dispus suspendarea din funcție a medicului și o anchetă internă. Materialele au fost transmise Ministerului Sănătății, considerându-se că subiectul intră în competența sa. În ceea ce privește încălcările procesuale din dosarul încetat, MAI a indicat că responsabilitatea aparține Procuraturii Generale.
La 6 februarie, Coaliția Națională „Viața fără Violență” a lansat un apel public prin care cere demiterea medicului, retragerea dreptului de a activa și investigarea cazurilor de abuz sexual comise de acesta. Au mai solicitat modificări legislative urgente: posibilitatea ca victimele aflate peste hotare să fie audiate prin teleconferință, crearea unui registru al agresorilor sexuali și mecanisme de monitorizare a acestora.
Apelul prevede revizuirea Legii privind exercitarea profesiei medicale și suspendarea automată din funcție a persoanelor acuzate de infracțiuni sexuale pe toată durata urmăririi penale și a procedurilor administrative, modificarea Codului Muncii și obligativitatea prezentării cazierului juridic la angajarea în funcții care implică contact cu minori ș.a.
Petiția a fost semnată de 350 de organizații și persoane și poate fi în continuare semnată online.
