25/05/2017

Un offshore cipriot a devenit proprietarul „Casei Albe” din Chișinău – un imobil impunător dintr-un cartier de lux din Capitală. În cadrul tranzacției de vânzare-cumpărare, care a pus la bătaie 130 milioane de lei, firma cipriotă a fost reprezentată de Iurie Luncașu – un personaj din anturajul lui Vladimir Plahotniuc, liderul Partidului Democrat din Moldova. Achiziția a precedat alte tranzacții cu două proprietăți ale ASITO, companie de asigurări ale cărei acțiuni au fost anterior obiectul unei înțelegeri secrete Platon-Plahotniuc.

colaj-casa-alba-sediul-asito-centrul-de-moda

Vila de peste 2.000 de metri pătrați este amplasată în cartierul rezidențial din regiunea Telecentru a Capitalei, unde își au reședințele mai mulți ambasadori. Ascunsă după un gard înalt de câţiva metri, din spatele căruia abia de i se vede partea superioară, vecinii au botezat-o „Casa Albă”, pentru culoarea fațadei şi coloanele grecești ce înfrumuseţează intrarea. Aceasta a fost vândută la pachet cu o construcție alăturată de peste 500 de metri pătrați, destinată activităților sportive, în care doar piscina ocupă circa 200 de metri pătraţi. Detalii, AICI

„Casa Albă” – tranzacția secundă
Construcția vilei somptuoase, amplasată pe un teren de jumătate de hectar, a fost finalizată în 2009. Datele cadastrale arată că aceasta are șase apartamente, suprafața cărora variază între 140 și 190 de metri pătrați, dar și un subsol de aproape 700 de metri pătrați, în care se regăsește inclusiv o sală de odihnă și una de sport. Detalii, AICI

Proprietarul inițial al clădirii a fost Medias Health Service SA. Firma face parte din conglomeratul de companii Accent Group, al cărei președinte este omul de afaceri Vladimir Russu (Detalii, AICI și AICI), implicat acum patru ani în scandalul necropolei din scuarului clădirii Kentford. În 2010, vila trece în proprietatea lui Russu și a Ninei Ladîghina de 75 de ani.

Cei doi sunt parteneri de afaceri și, la începutul acestui an, au fondat Business Agreement SRL. În loc de bani, Russu și Ladîghina varsă în capitalul social al noii firme părțile deținute în „Casa Albă”, evaluate în total la puțin peste 130 de milioane de lei. Astfel businessmanul se alege cu o cotă de 61,64%, iar partenera sa – cu 38,36%.

Omul lui Plahotniuc
Nu trec nici două luni şi, pe 2 martie 2017, tandemul Russu-Ladîghina vinde compania Business Agreement SRL – proprietara „Casei Albe”, unui offshore cipriot – Investar Investments LTD – în spatele căruia stau, în lanț, două firme-paravan. Detalii, AICI, AICI și AICI

Vladimir Russu nu a răspuns la apelurile noastre. Acum o lună, însă, acesta ne-a declarat, cu referire la noul proprietar al companiei Business Agreement SRL și, respectiv, al vilei: „Verificaţi datele din registrele de la Cadastru şi din alte părţi. Acolo e scris totul”.

vladimir-russu-la-forum-de-afaceri-moldova-monaco-4-mai-2017aoam-asociatia-oamenilor-de-afaceri-din-moldova

Vladimir Russu (c) la Forumul de afaceri Moldova-Monaco, 4 mai 2017 // Foto: Asociația Oamenilor de Afaceri din Moldova via Facebook

În tranzacția de achiziționare a Business Agreement SRL și, respectiv, a vilei de peste 2.000 de metri pătrați, Investar Investments LTD a fost reprezentată, prin procură, de omul de afaceri Iurie Luncaşu. Businessmanul este asociat în patru companii din Republica Moldova, inclusiv Acvilin-Grup – firmă cu vânzări anuale de circa un miliard de lei. În 2012, Luncașu a fost surprins în compania actualului lider al Partidului Democrat (PD), Vladimir Plahotniuc, în timpul unei vizite în Franța.

Nu am reușit să luăm legătura direct cu Iurie Luncașu. Oleg Bacalov, partenerul său la Acvilin-Grup şi alte trei companii, ne-a recomandat să așteptăm. „Este un om ocupat… Eu săptămâna viitoare mă întâlnesc cu el şi o să-i transmit solicitarea”, ne-a declarat Bacalov.

Contractul de vânzare-cumpărare a companiei Business Agreement SRL, proprietara „Casei Albe”, a fost semnat și autentificat de Olga Bondarciuc, notara care își are oficiul la Global Business Center (GBC), reședința de afaceri a lui Vladimir Plahotniuc. Detalii, AICI

Centrul de Modă și sediul ASITO – tranzacția primară
Acordul prin care Russu a cedat offshore-ului cipriot imobilul impunător din cartierul rezidențial a fost precedat de o altă tranzacție. Cu jumătate de lună înainte, exact de Ziua Îndrăgostiților, Vladimir Russu și Nina Ladîghina au mers la același GBC și au semnat un contract autentificat de aceeași Olga Bondarciuc.

Astfel, cei doi au devenit proprietarii a două clădiri din Chișinău: Centrul de Modă și fostul sediu al Companiei de Asigurări ASITO din str. G. Bănulescu-Bodoni 57/1. Însă nu direct, ci prin intermediul Continental Business Invest SRL, companie în care Russu a preluat 61,64%, iar Ladîghina – 38,36%, cote identice cu cele cedate la Business Agreement. Valoarea tranzacției a fost de circa 134 de milioane de lei, sumă asemănătoare cu cea care, cronologic, urma să vizeze „Casa Albă” două săptămâni mai târziu.

Tandemul Russu-Ladîghina a cumpărat cele două clădiri, cu o suprafață totală de aproape 16.000 de metri pătrați, de la Capital Investments SRL – companie deținută de un offshore cipriot (Detalii, AICI). Acum doi ani, Capital Investments a fost surprinsă în câteva tranzacții imobiliare cu sindicatele din Moldova, printre care și vânzarea Palatului de Cultură al organizației din sect. Râșcani al Capitalei.

Istoricul Centrului de Modă și al sediului ASITO
Înainte de a ajunge pe mâna lui Russu și Ladîghina, cele două imobile implicate în tranzacție – Centrul de Modă și fostul sediu al ASITO – au ajuns în proprietatea Capital Investments SRL pe un traseu predestinat. În ultimii trei ani, clădirea ASITO a fost sechestrată și implicată în procese de judecată, și, de rând cu Centrul de Modă, preluată de proxy și companii intermediare.

grafic-foste-proprietati-asito

Centrul de Modă este amplasat pe artera principală a Capitalei, în vecinătatea Ambasadei Federației Ruse. Imobilul are o suprafață de peste 9.000 de metri pătrați și este evaluat la aproape 56 milioane de lei (Detalii, AICI). În toamna lui 2014, acesta intră în proprietatea Interprimcolect SRL, companie cu sediul juridic în or. Comrat, deținută la acel moment de un ucrainean. Deja în februarie 2015, Centrul de Modă ajunge în posesia Imobil Construct Investment SRL, companie fondată de chișinăuianul Tudor Ciapoi, cu doar o lună mai devreme de tranzacție. Detalii, AICI

Tot în acea perioadă Imobil Construct Investment preia și sediul ASITO din str. G. Bănulescu-Bodoni, clădire cu o suprafața de peste 6.600 de metri pătrați, evaluată la peste 80 milioane de lei cu tot cu teren (Detalii, AICI). Asta după ce, pe la mijlocul lunii ianuarie 2015, Consiliul de administrație al ASITO, format din cetățeni ai Ucrainei, au decis, în cadrul unei ședințe care a avut loc la Kiev, să depună clădirea sediului în capitalul social al Pavrapid SRL. Ulterior compania intenționa să înstrăineze cota unei firme de Marea Britanie. „Scopul investiției este diversificarea activelor prin înstrăinarea imobilului și amplasarea mijloacelor bănești obținute în depozite bancare și valori mobiliare de stat”, își motivau aceștia decizia.

Ulterior ASITO a obținut și avizul prealabil al Comisiei Naționale a Pieței Financiare pentru această tranzacție, chiar dacă sediul companiei de asigurare se afla sub sechestru încă din vara lui 2014. Dar, pe 9 februarie 2015, executorul George Boțan decide să ridice sechestrul de pe clădirea din str. G. Bănulescu-Bodoni și să-l aplice pe alte imobile ale ASITO. Detalii, AICI

Patru luni mai târziu instanța avea să constate că Boțan nu a fost în drept să sechestreze alte clădiri ale companiei de asigurări, dar fereastra liberă creată a fost suficientă ca ASITO să verse clădirea în capitalul Pavrapid SRL, iar la începutul lui martie să vândă cota de 99,99% companiei britanice Calmview Services LTD.

La acel moment, firma era deținută de ucraineanul Volodymyr Cherepanskyi (Detalii, AICI). La scurt timp, acesta cedează Pavrapid-ul, la pachet cu sediul ASITO, unui moldovean din Dubăsari, care duce clădirea în firma lui Ciapoi – Imobil Construct Investment SRL.

După ce a pus mâna pe ambele clădiri, în mai 2015 Ciapoi le vinde firmei Capital Investments SRL, tranzacția fiind autentificată tot de notara Olga Bondarciuc. Deja în primele zile ale anului 2017, Capital Investments fondează Continental Business Invest SRL și varsă în capitalul social al noii companii Centrul de Modă și sediul ASITO, evaluate cu 133 milioane de lei. O lună mai târziu, firma, la pachet cu cele două companii, ajunge pe mâna tandemului Russu-Ladîghina.

Solicitat de RISE Moldova, Sergiu Șterbeț, administratorul Capital Investments SRL, ne-a rugat să-i expediem întrebările în scris. Până la publicarea acestui text, așa și nu am primit niciun răspuns.

sediul-asito

Sediu ASITO din str. G. Bănulescu-Bodoni 57/1 // Foto: RISE Moldova

Tranzacția secretă Platon-Plahotniuc cu acțiunile ASITO
Înstrăinarea celor două proprietăți ASITO au avut loc într-o perioadă în care compania de asigurare a vândut, pe bandă rulantă, mai multe clădiri (Detalii, AICI). Totul pe fundalul unor tranzacții cu pachetul majoritar de acțiuni care a fost preluat de controversatul om de afaceri Veaceslav Platon, condamnat recent pentru escrocherie și spălare de bani, în primă instanță, la 18 ani de pușcărie.

În plângerea penală împotriva lui Vladimir Plahotniuc depusă în august 2016 la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Crimă Organizată și Terorism din România, Platon susține că, prin intermediul cumnatului său, Iuri Kontievski, a cumpărat de la Plahotniuc, mai multe active în Republica Moldova. Detalii, AICI

În această plângere Platon descrie și o „tranzacția secretă” de 5 milioane de dolari, care a avut loc la finele anului 2011 și care a inclus și pachetul de 83% din acțiunile ASITO, deținute oficial de compania Windon & Flanders LTD din Marea Britanie. Potrivit lui Platon, banii au fost transferați de compania britanică Ronida Invest LLP în contul offshore-ului panamez Kelway Trading SA. Tranzacția a avut loc pe 5 decembrie 2011.

Vlad Plahotniuc neagă acuzațiile lui Platon. Într-un răspuns oficial oferit RISE Moldova, liderul PD afirmă că a depus o plângere penală în Republica Moldova, „pentru denunț fals împotriva autorului acestor acuzații”. Detalii, AICI

Documentele bancare obținute de RISE Moldova arată că, în ziua menționată de Platon, între Ronida Invest LLP și Kelway Trading SA a avut loc o tranzacție de 5 milioane de dolari. Banii provin de la alte două firme fantomă implicate în „Spălătoria rusească”.

În fața autorităților bancare, transferul a fost justificat cu un contract fictiv de vânzare a materialelor de construcție.

Câteva luni mai târziu, în primăvara lui 2012, australianca Rachel Amy Erickson, care figura în calitate de director și asociat unic la Windon & Flanders LTD, firmă care deținea pachetul de 83% din acțiunile ASITO, este înlocuită de omul lui Platon – rusul Alexander Starovoytov (Detalii, AICI). Această mișcare din rândurile asociaților, potrivit plângerii lui Platon, este rezultatul înțelegerii secrete a acestuia cu Plahotniuc.

Deja spre finele aceluiași an, omul lui Platon cedează o parte din acțiuni unor offshore-uri din Cipru – Ourimon Venture LTD (16%) și Dorwan Management LTD (17%), rămânând oficial cu 50,1% (Detalii, AICI). Însă, potrivit sentinței primei instanțe prin care Platon a fost condamnat la 18 ani de pușcărie, acesta controla în continuare pachetul de 83% din acțiunile ASITO.

UPDATE [6 noiembrie 2023] La mai bine de șase ani de la publicarea acestui material, omul de afaceri Vladimir Russu a ținut să facă mai multe PRECIZĂRI LEGATE DE TRANZACȚIILE descrise mai sus:

„Am început construcția „Casei Albe” (peste 4.200 de metri pătrați) în anul 2006, iar lucrările au durat circa doi ani. Am locuit acolo împreună cu familia și cu mama mea [Nina Ladîghina – n.r.], timp de opt ani. Acolo mi-au crescut copiii și, tot acolo, aproape săptămânal organizam întâlniri neformale cu ambasadori, oameni de afaceri, parteneri, investitori, organizații internaționale.

În 2016, am decis să o vindem, pentru a acoperi pierderile financiare generate de un proiect eșuat în Polonia. Am încercat să vând casa diferitor misiuni diplomatice (Qatar, China ș.a.), dar suma cerută de mine (12 milioane de euro) era mare și eforturile nu au dat rezultat. Într-o zi, m-a sunat domnul Iurie Luncașu și mi-a spus că ar fi interesat de imobil, doar că îmi poate oferi doar 50% (6 milioane de euro). Am acceptat, pentru că aveam puține soluții la acel moment.

De ce am introdus casa în capitalul social al unei companii, înainte de vânzare?

Ca orice om de afaceri, cauți cele mai bune soluții pentru a economisi. Aceasta a fost o cale absolut legală pentru a achita taxe mai mici aferente tranzacției. În plus, asta a fost și rugămintea cumpărătorului.

De ce am fost la notarul Olga Bondarciuc?

În primul rând, pentru că o cunosc personal (din anul 2003, la recomandarea socrului ei – Nicolae Bondarciuc, pe atunci președinte al Comisiei parlamentare buget, economie și finanțe), în al doilea rând, pentru că acolo a vrut să mergem cumpărătorul, iar eu m-am conformat. (Notarul este mereu ales de cumpărător.)

De ce vânzarea casei a coincis cu cumpărarea celor două imobile (ASITO și Casa Modei)?

Pentru că în asta a constatat decizia, de fapt: să vindem un bun pasiv și să cumpărăm altul care ne poate aduce venituri imediate, pentru a putea face față creditelor mari pe care le aveam în acea perioadă. E simplu și nu văd nimic dubios în asta. Istoricul celor două imobile nu m-a prea interesat, câtă vreme, în momentul tranzacției, totul era sigur, legal și transparent. Plata s-a făcut prin virament, iar bunurile au fost cumpărate la preț de piață. Așa se iau deciziile în mediul de afaceri. Dacă e totul legal și prețul îți convine, nu te mai legi de reputație, istoric, percepție publică sau alte semnificații. Clădirile erau într-o stare deplorabilă și aveau un grad de ocupare de circa 30% (arendași). Noi am făcut reparații capitale și le-am transformat într-o afacere profitabilă. În afară de asta, am văzut în aceste clădiri o oportunitate pe termen lung – fiind în centrul orașului, ele pot și vor fi demolate, pentru a valorifica locul și mai mult, prin construcții mult mai atrăgătoare!”

Nicolae CUȘCHEVICI, Ion PREAȘCA, Olga CEAGLEI
A contribuit: Inna CÎVÎRJIC


Preluarea articolelor de pe www.rise.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. În mod obligatoriu, trebuie citată sursa și autorul informației, iar în cazul portalurilor informaționale trebuie indicat și linkul direct la sursă. Preluarea integrală se poate realiza doar în condițiile unui acord încheiat cu RISE Moldova. Materialele de pe platforma on-line www.rise.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din R. Moldova.
КОММЕНТИРУЙ ЭТУ СТАТЬЮ