Au trecut deja aproape șapte ani de la reținerea directorului Centrului de Medicină Legală și a zece medici legiști acuzați că formulau contra cost concluzii judiciare denaturate după examinarea cauzelor de deces, dar dosarul penal nu a fost trimis încă în judecată.
Cu excepția unui singur expert care s-a pensionat în mai 2026, cei vizați de anchetă continuă să lucreze în cadrul instituției.
Cum a început ancheta
În 2019, după trei luni de măsuri speciale de investigații realizate în perioada iulie-septembrie, procurorii anticorupție și ofițerii Centrului Național Anticorupție (CNA) au obținut probe că legiștii organizaseră o schemă infracțională. După ce au pretins plăți între 900 și 10 mii de lei pentru trucarea rapoartelor judiciare, ei au încasat doar în acele câteva luni o sumă de 327 de mii de lei – bani care nu erau contabilizați în casieria Centrului de Medicină Legală (CML).
Oamenii legii au percheziționat atunci sediul CML, domiciliile și automobilele experților și au ridicat zeci de mii de euro și sume în lei, bijuterii din aur, precum și înscrisuri ce ar fi reprezentat evidența neoficială a banilor care nu ajungeau în conturile instituției.
Procurorii au cerut instanței arestarea preventivă a șase medici. Alți patru au colaborat cu anchetatorii și au fost cercetați în libertate. Tot la solicitarea procurorilor, trei medici au fost suspendați temporar. După expirarea măsurilor provizorii, experții și-au reluat activitatea, potrivit CML.
Nouă medici legiști reținuți în 2019 figurează în continuare ca angajați ai Secției de tanatologie medico-legală, unde sunt responsabili de deplasarea la locul descoperirii cadavrelor, la solicitarea ofițerilor de urmărire penală, și de întocmirea expertizelor.
Deși legea nu prevede suspendarea automată din funcție a unui expert judiciar cercetat penal, iar prezumția nevinovăției îl protejează până la o decizie definitivă, totuși legislația oferă două mecanisme prin care un expert poate fi îndepărtat temporar sau sancționat până la o condamnare, explică avocatul Vadim Vieru.
Primul este suspendarea provizorie din funcție, măsură prevăzută de art. 200 din Codul de procedură penală. La solicitarea procurorului, judecătorul de instrucție poate dispune suspendarea pe perioada de câte șase luni, până la un maximum cumulat de 48 de luni, dacă infracțiunea e legată de atribuțiile de serviciu și menținerea în funcție riscă să împiedice ancheta. Al doilea mecanism este procedura disciplinară prevăzută de Legea 68/2016 privind expertiza judiciară, care permite retragerea licenței de expert prin decizia Comisiei de disciplină.
„Pârghii există, dar nu au fost puse în mișcare, iar consecința e că oameni cercetați tocmai pentru că ar fi trucat expertize semnează în continuare probe folosite în alte dosare. Asta contaminează acele dosare. În orice cauză în care unul din cei 11 a semnat raportul, apărarea poate ridica problema credibilității expertului”, explică Vadim Vieru.
De cealaltă parte, actuala conducere a Centrului de Medicină Legală susține că reținerile au dus la tergiversarea examinărilor medico-legale și că își dorește o finalitate cât mai rapidă și corectă a dosarului pentru buna funcționare a Laboratorului de tanatologie.
Etapa de finalizare
Procuratura Anticorupție (PA), care instrumentează dosarul, susține că investigația se află în etapa de finalizare. Dacă în 2019 procurorii anunțau două cauze penale: pentru corupere pasivă și escrocherie, între timp dosarul pornit pentru corupere pasivă a fost recalificat și conexat la cauza de escrocherie.
Durata extinsă a procesului este explicată de PA prin complexitatea cazului, volumul acțiunilor procesuale, numărul mare de învinuiți și perioada îndelungată în care a funcționat schema.
În cadrul anchetei a fost efectuată și o constatare tehnico-științifică contabilă, care a stabilit valoarea totală a prejudiciul cauzat de învinuiți pe parcursul activității infracționale. Suma nu a fost comunicată de Procuratură, motivul fiind că ar putea afecta investigația.
Fostul director Valeri Savciuc, reținut și el în dosar, declara un salariu de aproape 239 de mii de lei pentru anul 2019, echivalentul a circa 20 de mii pe lună. Acesta deținea jumătate dintr-o casă de 162 m² evaluată la 452 de mii de lei, iar familia avea în proprietate o mașină Honda CR-V, de 200 de mii de lei.
Salariul unui medic legist cu peste 20 de ani experiență de muncă, și grad de calificare de categorie superioară, era de aproape 14 mii de lei în 2020, potrivit datelor furnizate de Centrul de Medicină Legală.
În 2023, angajații Centrului vorbeau despre lipsa specialiștilor și, în plus, venituri care nu reflectă volumul, condițiile de muncă și expunerea la medii nocive. De atunci, veniturile experților au crescut până la 37 de mii (în 2026).
Termenul de prescripție
Deși ancheta durează de aproape șapte ani, dosarul nu este aproape de termenul de prescripție dacă acuzația de escrocherie rămâne încadrată ca infracțiune gravă sau deosebit de gravă, în funcție de valoarea totală a prejudiciului stabilită de expertiza contabilă, declară avocatul Vadim Vieru:
„În cazul escrocheriei, forma simplă se pedepsește cu cel mult 5 ani, cu prescripție de 5 ani. Sumele de aici de 327 de mii numai în trei luni, împing calificarea spre escrocherie în proporții deosebit de mari pe toată perioada. Asta se pedepsește cu închisoare de la 8 la 15 ani, iar prescripția ajunge la 15-20 de ani. În acest scenariu, s-ar extinde până în jurul anilor 2034-2039”.
Vieru susține că riscul poate să apară dacă încadrarea juridică va fi schimbată într-o infracțiune mai puțin gravă. Practic, dacă prejudiciul va fi mai mic, fapta coboară la escrocherie simplă cu termen de prescripție de 5 ani. Pentru faptele comise în 2019, termenul ar fi fost deja împlinit în 2024.
Termenul rezonabil
Legea națională nu mai prevede un termen maxim fix pentru urmărire penală în cauzele obișnuite, explică avocatul Vadim Vieru: „Codul spune că urmărirea se face în termen rezonabil, stabillit de criteriile din art. 20 alin (2): complexitatea cauzei, comportamentul părților, conduita organului de urmărire și a instanței, importanța procesului pentru cel vizat. Pentru cauzele de corupție există un termen nominal de șase luni (articolul 20 alineatul 4¹), dar se prelungește motivat și, în practică, se prelungește mereu”.
Potrivit Convenției Curții Europene a Drepturilor Omului, termenul rezonabil începe din momentul în care persoana e acuzată, nu din momentul când e trimisă în judecată, iar Moldova are numeroase condamnări pentru încălcarea acestui articol.
„Pot cei 11 învinuiți și volumul mare de acțiuni să justifice durata? Complexitatea e un factor, nu o scuză nelimitată. CEDO a spus clar, inclusiv în cauze cu adevărat voluminoase, că nici complexitatea recunoscută nu acoperă o anchetă care se întinde ani la rând, statul fiind obligat să aloce resurse ca să o ducă la capăt. Șapte ani de urmărire în cazul medicilor legiști e o durată greu de apărat ca rezonabilă după acest standard. (…) Familiile decedaților ale căror expertize ar fi fost falsificate, ar putea reclama o anchetă ineficientă pe art. 2 la CEDO”, declară Vadim Vieru.
În lipsa sumei totale a prejudiciului, clarificarea regulilor de calcul al termenului de prescripție poate fi făcută după stabilirea încadrării juridice finale.
Indiferent de prescripție, durata excesivă a urmăririi penale poate avea efecte în instanță. Judecătorii pot considera că dreptul la un proces într-un termen rezonabil a fost încălcat, iar acest lucru poate duce la reducerea pedepsei în cazul condamnării legiștilor.
Invocând riscul de a influența urmărirea penală, Procuratura a refuzat să precizeze câte persoane au statut de învinuit după șapte ani de anchetă, dacă pe lângă cei 11 reținuți se regăsesc și alți angajați ai Centrului de Medicină Legală sau dacă acuzațiile vizează, pe lângă escrocherie, și falsificarea expertizelor.
Recent, RISE Moldova a documentat mai multe expertize medicale și dosare penale deschise în cazuri de malpraxis soldate cu moartea pacienților, în care concluziile experților din Moldova au fost contrazise de expertize repetate efectuate în România și Ucraina.
În timp ce rapoartele naționale excludeau o legătură dintre acțiunile medicilor și vătămarea sau decesul persoanelor, sărind peste câteva zile din analiza tratamentului sau cauza imediată a morții, expertizele străine și probele adunate de avocați arătau contrariul.
Expertizele din alte țări au stat la baza luării unor decizii în favoarea victimelor, obligând spitalele să plătească despăgubiri. Cu toate acestea, în Moldova niciun medic legist nu a fost condamnat vreodată pentru falsificarea unei expertize medico-legale.
