Controversatul sistem de vot uninominal, promovat intens de Partidul Democrat (PD), survine la câțiva ani de la testarea „fabricii de voturi” într-o suburbie din Chișinău. Atunci, în ajunul alegerilor locale, la Băcioi numărul alegătorilor au crescut peste noapte, după ce aproape 70 de persoane și-au tras viză temporară într-o casă bătrânească. Imobilul aparținea fiului unui consilier democrat, iar printre „noii alegători” s-au numărat funcționari și activiști PD. „Vor putea să folosească nestingheriți această schemă la noua procedură de votare. Anume acest lucru le-a dat încredere ca să iasă și să propună varianta respectivă”, se arată sigur Ștefan Urâtu, fost membru al Comisiei Electorale Centrale.

Recent PD a început o campanie de promovare a unui nou sistem electoral – sistemul de vot uninominal, care presupune „alegerea directă a deputaţilor pentru Parlament. Cetăţenii vor avea de ales între mai mulţi candidaţi concreţi – nu între liste de partid, aşa cum este acum”. Autorii iniţiativei susţin că, datorită acestui sistem de vot, fiecare raion al Moldovei va avea reprezentanţii săi în legislativ. Detalii, AICI

Ieri, speakerul Andrian Candu, tot el vice-președintele PD, a declarat în cadrul unei conferințe de presă că proiectul de lege privind trecerea la alegeri pe circumscripții uninominale a fost înregistrat în Parlament. El a promis că acest proiect va fi supus dezbaterilor publice și va fi trimis, pentru expertiză, Comisiei de la Veneția. Însă datorită lacunelor juridice și lipsa unor pedepse, noul sistem electoral practic vine să dea undă verde așa-zisei scheme – „alegători la comandă”.

Votul uninominal pe circumscripții este practicat la alegerile în Adunarea Populară a Găgăuziei încă de la mijlocul anilor ‘90, când regiunea a primit oficial statutul de autonomie. RISE Moldova a relatat cum în turul doi din cursa pentru un fotoliu în Adunarea Populară, zeci de persoane și-au schimbat reședința sau domiciliul în ajunul alegerilor pentru a vota într-o altă circumscripție.

RISE a descoperit că „fabrica de voturi” a fost testată și în ajunul alegerilor locale generale din 2015. S-a întâmplat în Băcioi, comună din suburbia Chișinăului aflată în imediata apropiere de Aeroportul Internațional Chișinău.

„Cazare” cu legături politice
Cu o lună înainte de scrutinul din iunie 2015, numărul doritorilor de a vota în Băcioi a crescut peste noapte. Sediul noilor alegători era casa bătrânească din str. Iurie Gagarin 61. Curtea locuinței de circa 90 de metri pătrați e plină de diverse lucruri împrăștiate, printre care rătăcește și o mașină veche. Vecinii spun că aici stă cu chirie un bătrân, pe care însă nu l-am prins acasă.

Potrivit documentelor obținute de RISE Moldova, la adresa respectivă s-au înregistrat cu viză de reședință temporară (3 luni) 68 de persoane. Multe dintre ele au domiciliu permanent în raioane aflate la sute de kilometri distanță de Băcioi – în Glodeni, Șoldănești, Fălești, Dondușeni și Ocnița. Cu toate acestea, RISE a obținut confirmarea că mulți dintre „noii alegători” au participat la alegerea primarului de Băcioi și a primarului general al mun. Chișinău, și a componenței politice a consiliului local și a celui municipal.

În perioada scrutinului local din 2015, casa bătrânească care i-a găzduit pe cele 68 de persoane era proprietatea lui Sergiu Donciu. Tânărul are 29 de ani și este fiul lui Dumitru Donciu, consilier în Băcioi din partea PD. Detalii, AICI

Dumitru Donciu a confirmat că în casa fiului său au fost înregistrate persoane străine. „Nu știu cum, dar ei au ieșit la noi. Băieții singuri ne-au rugat. Așa a ieșit că, inițial, am decis [să înregistrăm] o persoană, pe urmă prietenii și apoi alții ne-au rugat. Ei au făcut asta pentru a putea vota”, ne-a declarat Donciu.

Consilierul democrat mai spune că acest lucru a fost făcut cu scopul de a-l „discredita, denigra și umili”. „Se pare că cineva intenționat a direcționat aceste persoane la noi”, susține Donciu. Întrebat dacă printre „noii alegători” din Băcioi s-au regăsit și colegi de partid, democratul n-a putut spune nimic cu siguranță, dar nici nu exclude că ar putea fi. „Acolo deja fiul s-a ocupat de asta”, a punctat consilierul.

Nuntași electorali
RISE Moldova a identificat mai multe persoane pe care, în ajunul localelor din iunie 2015, Sergiu Donciu i-a găzduit juridic în locuința sa din Băcioi. Printre ei se numără consilieri, polițiști, jurnaliști, businessmani și sportivi de performanță.

LIVIU și LUDMILA OBOROC // Soții Oboroc și-au ridicat viza temporară de Băcioi în luna mai 2015 și au participat la ambele tururi de scrutin. Liviu Oboroc are 36 de ani și este vicepreședintele organizației municipale din Chișinău a PD și consilier democrat în Consiliul Municipal Chișinău, dar și membru al consiliului de administrare al Apă-Canal Chișinău și director al Serviciului Național Unic pentru Apeluri de Urgență 112.

Oboroc a refuzat categoric să discute la acest subiect cu reporterul RISE. „Eu n-am să vă răspund la aceste întrebări. Pe mine mă miră foarte tare faptul că dvs. dețineți așa informație. Acest lucru pe mine mă îngrijorează. Acestea sunt date cu caracter personal”, ne-a declarat Oboroc.

VALENTINA LUCHIAN // Jurnalistă de meserie, este director al Super Media SRL, Gala VIP SRL și a revistei Fashion VIP. Cu viză într-o altă suburbie a capitalei – Budești, Luchian s-a transferat oficial la Băcioi cu 10 zile înainte de alegeri.

ARTUR BESCHIERU // Are 25 de ani și este fondator al Starcam SRL, firmă care, în 2014, a câștigat licitația publică pentru reparația capitală a blocului „B” a Ministerului de Interne. Suma contractului cu statul – peste un milion de lei.

VASILE SUPROVICI // Canotor, sportiv de performanță. Cu viză permanentă în r. Telenești, Suprovici s-a transferat temporar la Băcioi. „Din motive personale. Nu pot să vă spun. Trebuia să-mi schimb locul aflării. Atâta tot”, își motivează Suprovici mutarea.

VICTOR DOGOT // Și-a mutat temporar viza de reședință din sect. Botanica la Băcioi cu nouă zile înainte de scrutin. Declarativ, din cauza unei nunți. „În sâmbăta dinaintea alegerilor am fost la o nuntă acolo-n sat, iar a doua zi am rămas la zeamă, după cum cere tradiția”, susține Dogot.

DORIN NEGURA // Are viză permanentă în sect. Botanica din Chișinău și lucrează în cadrul Inspectoratului Național de Patrulare. Înainte de scrutin, acesta și-a tras viză temporară în suburbia capitalei. „Păi, da’ ce, este interzis de lege să votez în Băcioi?”, s-a limitat să ne spună omul legii.

ANA CARPOVICI // A venit juridic la Băcioi de la circa 70 de kilometri distanță – din or. Călărași. Este membră a consiliului politic național al PD, activând în filiala partidului din Chișinău.

EUGENIU GÎRLEA // Oficial are domiciliul în Rezina, dar în ziua alegerilor locale s-a prezentat la urne în Băcioi, unde și-a tras viză de reședință. Anul trecut Gârlea a fost ales secretar al organizației de tineret a PD. Alături de tânărul democrat a votat și colegul lui de facultate, Teodor Bucătari, care a schimbat temporar or. Bălți pe Băcioi. Cei doi se afișează împreună în poze, uneori însoțiți și de un alt „colocatar” juridic – Denis Russu, venit din Cantemir.

„Aceasta a fost o acțiune organizată”
În turul doi al scrutinului local din 2015, Valeriu Celcinschi, candidatul democrat la fotoliul de primar al com. Băcioi, a pierdut în fața liberalului Vitalie Șalaru cu o diferență de 1.283 de voturi. Totodată PD a obținut 6 din totalul de 23 de mandate în Consiliul Local, majoritatea dintre acestea (11 mandate) revenindu-i Partidului Liberal.

Băcioi este baștina luptătorului de K-1 Constantin Țuțu, actualmente deputat democrat. După închiderea secțiilor de votare, Țuțu și câțiva zeci de localnici l-au acuzat pe proaspătul primar ales de fraudarea votului și au solicitate alegeri repetate. Atunci a fost nevoie de intervenția poliției pentru a calma spiritele.

În urma insistențelor RISE Moldova, una dintre cele 68 de persoane care și-au mutat temporar domiciliul în Băcioi a acceptat, sub protecția anonimatului, să ne povestească cum a ajuns să voteze în suburbia capitalei. „Aceasta a fost o acțiune organizată cu scopul de a-l ajuta pe candidatul PDM să câștige primăria din Băcioi. Din ce știu eu, era de fapt vorba de mai mulți oameni, și nu doar la adresa despre care vorbiți, și nu doar în Băcioi, ci și în [satul] Brăila și la alte adrese”, ne-a declarat alegătorul la comandă.

Interpretare dublă
Iurie Ciocan, președintele Comisiei Electorale Centrale (CEC) în perioada scrutinului din 2015, spune că situația din Băcioi este recordul oficial înregistrat de autorități. „Această metodă își are rostul într-o măsură mai mică sau mai mare în timpul alegerilor locale, când un grup de persoane dintr-o localitate mai mare sunt înregistrați temporar într-una mai mică pentru a putea influența cât de cât alegerile acolo”, explică deja fostul președinte al CEC.

Totodată, Ciocan spune că schema de genul celei aplicate în Băcioi este perfect legală. „Articolul 9, aliniatul 2 din Codul Electoral menționează că, în cazul în care alegătorul are şi domiciliu, şi reşedinţă, în perioada valabilităţii reşedinţei, el votează în localitatea în care îşi are reşedinţa. Noi putem să detectăm diferite lucruri suspecte, însă dacă legea nu le interzice, nici noi nu putem. Noi am propus ca acest capitol din lege să fie exclus, iar după alegerile din 2015 a existat chiar și o inițiativă legislativă în acest sens”, relatează Iurie Ciocan.

Iurie Ciocan este contrazis totuși de către fostul membru CEC, Ștefan Urâtu: „Articolul 123 (2) din Codul Electoral menționează clar că, la alegerile locale, persoanele care nu-și au domiciliul permanent într-o anumită localitate, nu au dreptul să voteze în localitatea respectivă. Iar potrivit articolului 1 din acest cod, domiciliul permanent reprezintă locul de trai permanent al unei persoane, confirmat în buletinul de identitate. Astfel, cei care au fost înregistrați temporar în Băcioi nu au avut dreptul de a vota acolo”, susține Urâtu.

În ce privește proiectul de lege menționat de Ciocan, acesta a fost înregistrat în Parlament pe 11 noiembrie 2015 de către socialistul Vladimir Țurcan şi, de atunci, se află în proces de examinare. „Pe lângă eliminarea conflictului de norme, proiectul în cauză va asigura organizarea alegerilor locale corecte și democratice, în cadrul cărora vor participa doar alegătorii care au domiciliu permanent în această localitate, excluzând din start fraudarea alegerilor locale prin influențarea rezultatului acestora cu participarea masivă a persoanelor ce nu au domiciliul permanent în această unitate administrativ-teritorială, fapt care a avut loc îndeosebi la alegerile locale generale din 2015”, motivează autorul în nota informativă a proiectului de lege.

Cauză penală închisă de trei ori
Ștefan Urâtu spune că pe marginea schemei din Băcioi a fost pornită și o cauză penală, „care a fost, însă, închisă de trei ori, cică datorită lipsei elementelor infacțiunii”. Potrivit datelor din dosar, persoanele au fost redomiciliate în localitatea Băcioi pe adresa I. Gagarin 61 și Serelor 35. Acțiuni de relocare a alegătorilor au mai fost înregistrate și în alte sate din comuna Băcioi – în Brăila și Străisteni. Detalii, AICI

Urâtu se arată sigur că cei care au anunțat despre necesitatea trecerii la sistemul de vot uninominal „la fel vor putea să folosească nestingheriți această schemă (ca în Băcioi – n.r.) la noua procedură de votare. Anume acest lucru le-a dat încredere ca să iasă și să propună varianta respectivă”, a conchis Urâtu.

Inna CÎVÎRJIC, Doina IPATII

Citește și FABRICA DE VOTURI DIN GĂGĂUZIA

---

Preluarea articolelor de pe www.rise.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. În mod obligatoriu, trebuie citată sursa și autorul informației, iar în cazul portalurilor informaționale trebuie indicat și linkul direct la sursă. Preluarea integrală se poate realiza doar în condițiile unui acord încheiat cu RISE Moldova. Materialele de pe platforma on-line www.rise.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din R. Moldova.