Supusă sancțiunilor internaționale, Coreea de Nord a făcut ani la rând bani dintr-o schemă imobiliară pusă la punct la București.

A închiriat tot blocul de protocol din curtea ambasadei, de lângă parcul Herăstrău, către o companie privată, care a început apoi să subînchirieze cele 25 de apartamente către zeci de firme și persoane fizice.

Terenul e al statului român, dar construcțiile sunt ale Guvernului de la Phenian.

Așa a ajuns să locuiască acolo în ultimii trei ani și actualul premier desemnat al Republicii Moldova. „Nu cunosc și nu dețin informații despre faptul că blocul respectiv ar aparține unui alt stat”, a fost reacția lui Alexandru Munteanu.

ÎN CURTEA AMBASADEI

Patru tineri stau la un pahar de vin suspendați la mare înălțime pe o bârnă metalică cu vedere spre una dintre cele mai verzi zone din București.

Sunt tapetați pe peretele din spatele ambasadei nord-coreene din București, o clădire de tip sovietic din vecinătatea parcului Herăstrău.

Imaginea murală, o reclamă a barului de la parterul blocului de lângă, contrastează cu viața cenușie și plină de lipsuri din dictatura asiatică, aflată la a treia generație după al doilea război mondial. S-a transformat de atunci într-un fel de monarhie roșie, în care liderul suprem are drept de viață și de moarte, iar drepturile civile și orice formă de protest sunt sugrumate din fașă.

Kim Jong-un este unul dintre cei mai crunți lideri din lume. Cruzimea regimului său și, mai ales, ambițiile sale nucleare au pus Coreea de Nord pe harta sancțiunilor internaționale, inclusiv în UE, aplicate și de România. Dictatorul și-a executat, fără milă, și rudele aflate în poziții-cheie ale aparatului de stat.

Kim este și un aliat de nădejde al președintelui rus, Vladimir Putin, în războiul pe scară largă pe care îl poartă de peste trei ani în Ucraina. Liderul de la Kremlin i-a mulțumit special luna trecută „pentru curajul trupelor nord-coreene”, care luptă alături de armata rusă în Ucraina.

Cei doi, Putin și Kim, s-au întâlnit la Beijing acum o lună și jumătate, pe 3 septembrie, când China a comemorat 80 de ani de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial în Asia. A fost una dintre cele mai mari parade militare din istoria Chinei și una dintre puținele ocazii în care liderul suprem nord-coreean a mers la o întâlnire cu mai mulți lideri globali, de obicei preferând întâlnirile unu la unu, la el acasă.

Episodul Beijing a bulversat administrația de la București după ce în fotografia de grup, alături de Kim Jong-un, de Putin sau de liderul Chinei, Xi Jinping, au apărut doi foști premieri români: Adrian Năstase și Viorica Dăncilă. Președintele României Nicușor Dan și premierul Ilie Bolojan au comentat prezența foștilor demnitari lângă șefii unor state rivale NATO, susținând că ambii sunt doar „persoane fizice, fără funcții publice”.

România se află printre puținele state din UE care încă mai găzduiesc ambasade ale Republicii Populare Democrat Coreene (RPDC) – titulatura oficială a statului nord-coreean. A fost și ultimul stat european care și-a închis ambasada din Phenian, în octombrie 2021, în plină pandemie COVID. Activitatea diplomatică a rămas acolo suspendată și azi.

La București, clădirea ambasadei e păzită în continuare, deși locul pare mai degrabă abandonat, iar în curte mai sunt parcate doar câteva mașini cu numere de corp diplomatic. Drapelul național, cu steaua roșie în mijloc, și fotografiile încă proaspete ale lui Kim Jong-un din avizierul înțepenit pe gardul ambasadei fac ca mamutul sovietic să nu pară doar un palat părăsit.

În schimb, blocul de patru etaje din spatele ambasadei e închiriat la bucată, apartament cu apartament.

Sunt în total 25 de apartamente, plus barul cu reclama tapetată pe zidul ambasadei, la parter.

Am descoperit că o singură firmă a primit de la regimul nord-coreean dreptul să închirieze toate apartamentele din bloc. Banii sunt încasați direct de firma IMA Partners SRL, care are un contract exclusivist, parafat încă din 2011 direct cu Guvernul de la Phenian, pentru tot blocul din perimetrul ambasadei.

INTERMEDIARUL

Compania este administrată de Marius Iliev, 68 de ani, un om de afaceri român, implicat în mai multe companii producătoare de vin, energie verde și imobiliare.

Subînchiriază apartamentele din bloc, fiind practic mulți ani un intermediar între regimul dictatorial și cei care se mutau acolo. În ultimii 14 ani, peste 20 de firme au avut sediul social în acest bloc.
Conform contractului, compania privată s-a obligat să plătească lunar Guvernului de la Phenian, timp de 49 de ani, 10.000 de euro: 5.000 de euro pentru bloc și încă pe atât pentru terenul de sub clădire.

Blocul este deținut de statul asiatic, dar terenul a fost primit în folosință gratuită de la statul român, așa cum reiese din contractul semnat de cele două părți, pe 15 februarie 2011. De altfel, întreaga suprafață de 7.500 de metri pătrați pe care se află ambasada și celelalte imobile sunt ale statului român. Au fost date în „folosință gratuită” pe 90 de ani, în 1977, de regimul Ceaușescu, când acesta își cimenta relațiile preferențiale cu dictatorul Kim Ir Sen, bunicul actualului lider.

Fostul dictator român s-a inspirat în acel deceniu din cultul personalității liderului nord-coreean, ridicând imaginea conducătorului suprem la nivel de religie de stat.

Statul asiatic mai deține trei clădiri în perimetrul ambasadei, inclusiv blocul cu locuințe de protocol închiriat companiei lui Iliev.

Contactat telefonic, Marius Iliev susține însă că n-a mai plătit chirie în ultimii ani din cauza sancțiunilor internaționale, dar nu-și mai amintește sigur de când: „7-8 ani, ceva de genul ăsta, poate mai bine”. A fost controlat și de autoritățile române, spune el: „Ne-au controlat să vadă dacă, într-adevăr, sunt transferuri sau nu știu ce, dar au constatat că nu sunt”.

În schimb, spune Iliev, el închiriază în continuare apartamentele din bloc ca să-și recupereze investițiile în renovarea clădirii:

„Aceste investiții noi nu ni le-am recuperat. Ca să ni le recuperăm, singura soluție este reținerea bunului, utilizarea lui până în momentul în care ne recuperăm pagubele. (…) Atâta timp cât putem să folosim bunul, nu am de ce să-i dau în judecată. Adică i-am anunțat că nu le dau bunul și nici chiria n-o mai plătesc din momentul în care s-au impus sancțiunile”. 

Ambasada Coreei de Nord de la București nu a răspuns la întrebările noastre până la publicarea materialului.

Contractul a fost încheiat pe 49 de ani, cu drept de prelungire pe aceeași perioadă.

Omul de afaceri român spune că nu mai produce efecte, chiar dacă nu există un litigiu între cele două părți, iar contractul n-a fost radiat oficial din registrul proprietății:

„Noi reținem bunul (blocul), ca să zicem așa, și ei, dacă vor să facă ceva, să vină să ne dea afară. Dar nu pot să ne dea afară pur și simplu cu armata, trebuie să ne acționeze în instanță. Dacă ar vrea, dar nu cred că ar câștiga. E evident că n-am avut cum să ne recuperăm investiția, da?”. 

Ne-a precizat însă că nu a stabilit o valoare a pagubelor, după ce l-am întrebat cât timp va mai folosi blocul:

„Nu am făcut cu ei un decont, ca să zic, băi, pagubele sunt atât…Singurul lucru pe care l-am făcut cu ei este recunoașterea investiției pe care am făcut-o acolo”. 

Acum 14 ani, la scurt timp după ce a parafat înțelegea, Marius Iliev a vrut să schimbe peisajul zonei, după ce Guvernul nord-coreean îi aprobase, prin contract, folosința terenului pentru construirea noului bloc lângă cel vechi. Așa că a depus rapid un proiect la Primăria Sectorului 1 pentru un nou bloc cu 6 etaje, lângă cel închiriat de la ambasadă. Adică, tot pe terenul statului, folosit de misiunea diplomatică. Construcția n-a mai fost realizată.

Panoul cu anunțul pentru proiectul imobiliar a rămas și azi lipit de gard.

Practic, la adăpostul acordului din 1977, regimul nord-coreean voia să își extindă afacerea imobiliară în jurul ambasadei. Iliev spune acum că până să obțină autorizația de construire au intervenit sancțiunile, iar proiectul a fost blocat.

Contractul dintre firma privată și regimul nord-coreean menționează că în februarie 2011 autoritățile române, prin Ministerul Afacerilor Externe (MAE), și-au dat acordul atât pentru renovarea clădirii, cât și pentru construirea noului bloc în aceeași curte.

Până la publicarea acestui articol, reprezentanții MAE român nu au răspuns pe marginea acestui contract și dacă firma privată putea efectua plăți, în acea perioadă, către regimul nord-coreean.

L-am întrebat pe omul de afaceri cum a ajuns să închirieze clădirea tocmai de la statul nord-coreean. Ne-a spus că a aflat de bloc printr-un partener de afaceri: 

„Era un prieten al meu, care printr-un prieten al lui a aflat de această intenție de închiriere, ca să zic așa. Ne-au pus în legătură cu reprezentanții ambasadei. Nu are nicio legătură cu statul, era doar un partener al meu dintr-o afacere.”

Aproape trei decenii, Iliev a fost asociat cu Dorinel Mihai Mucea, 78 de ani, fost demnitar în Guvernul Năstase, ca șef al Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI), instituție care a negociat și contractul de vânzare al Societății Naționale de Petrom (SNP) Petrom, cea mai importantă privatizare de până atunci.

Iliev susține că nu Mucea a fost partenerul său de afaceri care l-a ajutat cu ambasada: „Nu, nu, n-are nicio legătură. Nici pe departe. Era un partener de afaceri, dar nu vreau să-i spun numele ca să nu mă bălăcărească dacă îi apare numele prin diverse articole”.

PREMIERUL DIN BLOC

Două etaje mai sus față de barul de la parter, a locuit în ultimii trei ani candidatul la funcția de premier al Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, 61 de ani, nominalizat săptămâna trecută.

Pe 14 octombrie, Munteanu a fost desemnat candidat la funcția de prim-ministru de către partidul de guvernământ, PAS, la scurt timp după ce Dorin Recean și-a anunțat plecarea din fruntea Guvernului.

În prima sa apariție la TV după desemnare, Munteanu a declarat că s-a mutat de la Kiev la București, după invazia rusă în Ucraina:

„După începutul războiului am stat trei ani la București și am văzut ce s-a întâmplat acolo. Am descoperit apariția clasei medii, adică profesori, doctori, care o duc bine, care au o mașină, care se duc în vacanță în Grecia”.

Noul premier desemnat a fost în centrul unei controverse la Chișinău, în urma dezvăluirilor RISE Moldova despre implicarea sa în mai multe companii din paradisuri fiscale. Face de mulți ani și afaceri la Kiev, unde gestionează un fond privat de investiții. Numele lui este conectat la mai multe companii din Ucraina, acolo unde susține că a locuit aproximativ două decenii, înainte să se mute la București.

În una dintre ele, VGP (producător internațional de hârtie, cu exporturi în peste 20 de țări), Munteanu deține aproape un sfert din companie, prin intermediul unei firme cipriote.

Mai departe, VGP controlează brandul Ruta și a derulat contracte cu Ministerul Apărării al Ucrainei.

Așa l-am găsit pe Alexandru Munteanu în blocul statului nord-coreean. Susține că a ajuns acolo în martie 2022, la o lună de la declanșarea războiului din Ucraina.

„Fiind în căutarea unei locuințe, am contactat o companie imobiliară, în baza recomandărilor unor prieteni. Pentru că aveam animale de companie, era foarte important ca locuința să fie într-o zonă cu parc, într-o regiune ușor accesibilă”.

Și soția prim-ministrului desemnat, Iulia Burunciuc, a declarat adresa din blocul nord-coreean în singura firmă pe care o deține la București, LaliaFlower SRL, înființată în 2023 și activă pe piața de design floral, o activitate care i-a adus anul trecut încasări de aproape 130.000 de lei românești (26 de mii de euro).

Un anunț imobiliar pentru un apartament de trei camere, de 93 mp, listează acolo o chirie de 2700 de euro/lună.

„Descoperă un apartament exclusivist cu 3 camere și 2 terase, situat în apropierea Parcului Herăstrău, în planul doi al Șoselei Nordului. Acest apartament oferă un stil de viaţă rafinat şi confortabil” , se arată în anunțul publicat pe internet, împreună cu fotografiile care prezintă un apartament luxos, complet mobilat.

Apartamentul de două camere și 53 de metri pătrați, cu aceeași adresă cu cea a ambasadei nord-coreene, a funcționat în trecut ca birou pentru un dealer auto.

Comerciantul s-a mutat, între timp, la apartamentul de lângă familia Munteanu. Potrivit documentelor obținute de RISE, timp de doi ani, între 2019 și 2021, a plătit o chirie de 625 de euro/lunar.

Când am sunat la ușă, n-a răspuns nimeni la apartamentul închiriat de familia premierului-desemnat, iar vecinii ne-au spus că n-au mai văzut pe cineva acolo de câteva săptămâni.

Și Marius Iliev, cel care a dat spre închiriere apartamentul, susține că Alexandru Munteanu s-a mutat recent de acolo, iar contractul ar fi încetat.

Munteanu ar fi ajuns la el tot prin intermediul unui amic comun:

„Solicitarea prietenului meu care-l cunoștea și care l-a recomandat ca pe un sinistrat (se referă la faptul că s-a mutat de la Kiev, după începerea războiului), a fost aceea de a-l ajuta și de a îl găzdui o perioadă gratuit. Eu am fost de acord, dar ei au vrut să aibă un contract de închiriere și au plătit, au plătit chirie din prima secundă”.

Același lucru îl spune și Alexandru Munteanu: „Îl cunosc pe Marius Iliev pe baza unei recomandări a unui prieten comun. Unica legătură cu IMA Partners SRL este contractul de chirie pe care l-am achitat prin virament în fiecare lună pentru apartament”.

Munteanu mai susține că a achitat lunar câte 595 de euro, iar contractul a fost valabil până luna trecută.

În același timp, candidatul la funcția de premier afirmă că nu cunoaște și nu deține „informații despre faptul că blocul respectiv ar aparține unui alt stat”.

Daniel BOJIN  (RISE Project), Iurie SANDUȚA (RISE Moldova)
Au contribuit: Andrei CIURCANU (RISE Project), Ion PREAȘCA, Marcela ZĂMOSTEANU, Vladimir THORIK (RISE Moldova)
Fact-checking: Departamentele de Fact-checking ale RISE Project și RISE Moldova

---

---

Preluarea articolelor de pe www.rise.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. În mod obligatoriu, trebuie citată sursa și autorul informației, iar în cazul portalurilor informaționale trebuie indicat și linkul direct la sursă. Preluarea integrală se poate realiza doar în condițiile unui acord încheiat cu RISE Moldova. Materialele de pe platforma on-line www.rise.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din R. Moldova.