22/10/2018

A — vine de la Alla. L – de la Lerman.

Alla Lerman s-a născut pe 11 septembrie 1977. Peste doi ani și două luni a decedat.

Mult mai târziu, o grupare de crimă organizată a cules datele ei din cimitir și a creat o identitate falsă. Astfel, în bazele de date oficiale din Republica Moldova a apărut un nou cetățean care, în realitate, nu mai există.

Se numește la fel — Alla Lerman.

Identitatea falsă a fost inclusă în Registrul de Stat al Alegătorilor de către autorități.

RISE Moldova a efectuat un experiment jurnalistic prin care arată cum un cetățean inexistent are statut de alegător și drept de vot la alegerile parlamentare din iarnă.

alla-lerman-doina-risemd

Locul de veci al fetiței Alla Lerman de la Cimitirul Sfântul Lazăr din Chișinău. 5 octombrie 2018. Foto: RISE Moldova/Iurie Sanduța


Sunt amestecați. Aici, un evreu. Aici, un evreu… Cum o cheamă? Uite aici, Allocika!”, îmi arată paznicul pe care l-am întâlnit la intrarea în Cimitirul Sfântul Lazăr din Chișinău, situat pe str. Doina.

Pe o piatră funerară din granit de culoare neagră este fixată fotografia fetiței Alla Lerman, cu inscripția în rusă — Аллочка Лерман (Allocika Lerman), 11.IX.1977 — 11.XI.1979.

În partea de jos a pietrei stă un coș din nuiele cu flori artificiale. Paznicul care mă însoțește îl studiază: „A fost lăsat aici de vreun an și ceva. Florile au fost arse de soare, dar pământul e proaspăt…”.

anna-voiciulius

Anna Voiciulis, alias Alla Lerman. Foto: vk.com


TRANSFORMAREA
Datele fetiței au fost furate în anul 2001 și utilizate pentru a crea o identitate falsă Annei Voiciulis, cetățeană a Republicii Moldova care atunci avea în jur de 20 de ani. Detalii, AICI

Conform documentelor consultate de reporterii RISE Moldova, în anii 2000-2005 Anna Voiciulis și concubinul ei de naționalitate ucrainean, Ghenadie Haritonov, au organizat ilegal un coridor de emigrare în Germania pentru cetățeni din Republica Moldova și Ucraina.

Emigranții moldoveni și ucraineni plăteau bani grei, iar la schimb primeau identități noi, cu date de identificare furate de la evreii decedați pe teritoriul Republicii Moldova. Asta ca să poată obține mai ușor vize pentru a călători în Germania.

Acest „coridor de emigrare” a fost descoperit de serviciul de securitate din cadrul Ambasadei Germaniei la Chișinău, după ce, concubinul ucrainean al Annei Voiciulis a depus dosarul pentru o nouă viză.

Germanii au observat că, anterior, acesta solicitase viză cu numele real — Ghenadie Haritonov, iar ultima dată a folosit un nume fals de evreu — Mihail Vaserman. De fapt, ceea ce l-a dat de gol au fost fotografiile atașate la cererile pentru viză.

haritonov

Fotografii cu ucraineanul Ghenadie Haritonov, anexate la dosarul pentru viză.

Pe acest caz, Haritonov a fost arestat în mai 2006, iar la începutul anului 2007 a fost eliberat din arest, părăsind Republica Moldova.

Tot în 2007 o instanță de judecată din Chișinău l-a condamnat pe Haritonov la 17 ani de închisoare și l-a anunțat în căutare. Detalii, AICI

Ucraineanul nu a depus apel împotriva deciziei de condamnare, în schimb s-a plâns la CtEDO pentru condițiile rele suportate în timpul detenției pe parcursul câtorva luni.

În 2011, Curtea de la Strasbourg a obligat autoritățile de la Chișinău să-i plătească 4.000 de euro cu titlu de prejudiciu moral și 1.200 de euro cu titlu de costuri și cheltuieli. Detalii, AICI

După mai mulți ani de anchetă și judecată, în 2010, Anna Voiciulis, cea care s-a ascuns în spatele numelui de „Alla Lerman”, a încasat o pedeapsă mai blândă decât concubinul ucrainean Haritonov, fiind găsită vinovată de fals în acte și condamnată doar la o amendă penală de 4 mii de lei.

Între timp, Anna Voiciulis s-a căsătorit și purta numele — Anna Holod. Am încercat să o găsim. Apartamentul în care a locuit anterior a fost vândut, iar la numărul de telefon mobil ne-a răspuns un bărbat care a negat orice legătură cu aceasta. Totodată, printre documentele anexate la dosarul din instanță am găsit o adresă din Chișinău indicată drept domiciliul Annei Voiciulis. Imobilul respectiv aparține Mariei Holod. Am contactat-o, iar după voce era o femeie în vârstă: „Asta a fost demult. Ați pierdut-o? Nici nu vreau să știu unde-i!”.

Povestea „Allei Lerman” nu s-a terminat însă în 2010.


REGISTRELE DE STAT
Reporterii RISE Moldova au pornit pe urmele identității false — Alla Lerman.

Mai întâi am verificat în Registrul de Stat al Populației dacă există vreo persoană cu numele Alla Lerman. Rezultatul afișat — zero persoane. În același registru am căutat și după codul unic personal al identității false, însă rezultatul a fost același. Zero. Detalii, AICI

ale-registru

Următoarea căutare am făcut-o în Registrul de Stat al Alegătorilor (RSA). Pe pagina electronică a Comisiei Electorale Centrale (CEC), la rubrica „Verifică-te în RSA”, am introdus codul personal al Allei Lerman. Rezultatul a fost surprinzător, confirmând, calitatea ei de alegător.

Inițialele alegătorului: A. L.
Anul nașterii: 19X7.

În rândul „secția de votare” este menționat că datele lipsesc (această mențiune apare în special în cazul persoanelor care la moment nu au domiciliu sau reședința valabilă — n.r.). Dar asta nu însemnă că persoana nu are drept de vot.

Prin intermediul platformei oficiale „inregistrare.cec.md” sau „alegator.md”, Comisia Electorală Centrală oferă opțiunea de „înregistrare prealabilă” a cetățenilor cu drept de vot care în ziua alegerilor parlamentare din 2019 se vor afla în străinătate.

Tot aici se pot înregistra și cetățenii cu domiciliul înregistrat în localitățile din stânga Nistrului (regiunea transnistreană – n.r.) care intenționează să voteze la secțiile deschise pe teritoriul aflat sub jurisdicția constituțională.

Înregistrarea prealabilă poate fi făcută on-line sau prin cerere scrisă.

În continuarea demersului jurnalistic am optat pentru prima variantă, adică să ne înregistrăm on-line în sistemul CEC cu datele Allei Lerman. Scopul urmărit a fost să observăm dacă persoana inexistentă ar putea fi inclusă în listele electorale din afara țării.

PRIMUL PAS
Am accesat platforma inregistrare.cec.md și am ales opțiunea de înregistrare on-line. S-a deschis fereastra „Verificare persoană”, iar după ce am introdus codul unic personal al Allei Lerman și data ei de naștere am apăsat butonul „Verifică identitatea”.

Practic, identitatea a fost verificată automat în mod electronic. Am trecut la următorul pas. În secțiunea „înregistrarea prealabilă” am indicat dorința de a vota la o secție din Franța, care face parte din Circumscripția nr. 50.

confirmre-inregistrare

CONFIRMAREA
După aceasta Comisia Electorală Centrală a expediat confirmarea de înregistrare prin e-mail: „Stimate/ă LERMAN ALLA NATAN ați confirmat cu succes declarația de înregistrare prealabilă…”.

În continuare am accesat din nou site-ul CEC la rubrica „Verifică-te în RSA” — Registrul de Stat al Alegătorilor, iar de această dată am observat că Alla Lerman nu deține doar statut de alegător, dar este și „înregistrată prealabil în afara țării pentru alegerile parlamentare ordinare din 2019”. Detalii, AICI



Extras din Regulamentul Registrului de Stat al Alegătorilor


— Registrul de Stat al Alegătorilor este un sistem informațional unic integrat de evidența a alegătorilor din Republica Moldova și este constituit în baza Registrului de Sat al Populației, fiind actualizat cu datele furnizate de Agenția Servicii Publice, Ministerul Justiției și administrația publică locală.

— Datele conținute în Registru sunt destinate exclusiv întocmirii listelor electorale.

— Registrul constituie unica sursă oficială despre datele cu caracter personal ale cetățenilor Republicii Moldova cu drept de vot.

— Deținătorul Registrului este subdiviziunea din cadrul Aparatului Comisiei Electorale Centrale, responsabilă de ţinerea şi funcţionalitatea Registrului, care este și administratorul acestuia.

Modificarea statutului alegătorului poate fi realizată doar de către deţinătorul Registrului, prin selectarea uneia dintre următoarele situaţii:
a) decedat – prin indicarea numărului certificatului de deces;
b) […]
c) hotărârea judecătorească – pentru cazurile când persoana este declarată incapabilă sau nu are drept de vot, în baza informaţiei prezentate de Ministerul Justiţiei în fiecare an, cel târziu până la data de 31 ianuarie, precum şi periodic, iar în cazul desfăşurării alegerilor cu cel târziu 25 zile înainte de ziua alegerilor;
d) […]

Iurie Ciocan, membru al Comisiei Electorale Centrale: Nu-mi vine să cred acest lucru pentru că, practic, în fiecare noapte se face update (actualizare — n.r.) la sistemul informațional, adică se aduce în concordanță cu datele din Registrul de Stat al Populației. […] În principiu, sistemul a fost construit în așa mod ca funcționarii electorali să nu poată voluntar pe cine vor ei să includă sau pe cine doresc ei să excludă. […] Este conflict de sistem ceea ce spuneți dvs.. Update-ul trebuie să fie făcut o dată la 24 de ore, pe parcurs de noapte, și orice schimbări din Registrul Populației trebuie oglindite în Registrul Alegătorilor.

După discuția cu Iurie Ciocan, acesta a revenit cu o precizare: „Am avut acum un schimb de păreri cu tehnicienii de la CEC. În principiu, sistema, din start, așa cum am gândit-o noi, are un „buffer de conflict” — așa numit, unde se adună situațiile incerte. Acum, la nivel de țară, el spune că, sunt câteva sute de chestiuni, adică conflicte: de exemplu Cecan / Ciocan. […] Situații unde sistema sesizează că ceva nu se leagă cu bazele de date din Registru. Sunt anumite iregularități pe baze de date și fiecare conflict are o anumită explicație. Și eu vă sun acum ca să ieșiți la legătură cu doamna președintă Russu…”, ne-a sugerat Ciocan.

Am contactat-o pe Alina Russu, președinta CEC, însă aceasta se afla într-o ședință, ne-a spus o angajată de la anticameră. La scurt timp ne-a contactat Corneliu Pasat, șef Direcția comunicare, relații publice și mass-media din cadrul CEC.

Reporter: În Registrul de Stat al Alegătorilor am găsit persoane (alegători) care au decedat sau au avut identități false, dar nu se găsesc în Registrul Populației, de unde apare problema asta?

Corneliu Pasat, șef Direcția comunicare, relații publice și mass-media din cadrul CEC: Am vrea să vedem și noi această informație ca să putem să ne expunem. Sistemul nostru este legat la RSP (Registrul de Stat al Populației), respectiv update-urile se realizează în baza informației de acolo. Noi importăm datele din RSP, dar în cazul în care cetățenii găsesc careva probleme pot să se adreseze la noi cu prezentarea documentelor și noi operăm astfel de modificări…


Din numărul total de alegători (3.259.025 — n.r.), CEC susține că, la data de 12 octombrie 2018, erau 2.515 de cetățeni înregistrați prealabil atât on-line, cât și în formă scrisă, pentru a vota la alegerile din iarnă.

La 31 martie 2018, în RSA erau înregistrați 203 mii de cetățeni fără domiciliu sau reședință, adică cu 28,5% mai mulți decât în aceeași perioadă a anului 2017. Detalii, AICI și AICI

umbrele

Pavel Postică, jurist și director de program la Prom-LEX: Numărul persoanelor care nu au viză de reședință și domiciliu a crescut destul de mult. Aceste persoane care, teoretic, sunt cetățeni ai Republicii Moldova și sunt documentați, adică cu actele de identitate în regulă, dar nu sunt arondați la nicio circumscripție electorală, în circumstanțele în care fiecare vot contează și diferența de un vot poate desemna candidatul câștigător, acești două sute și ceva de mii de alegători pot face diferența.

UPDATE:
La scurt timp de la publicarea articolului „Alegătorul A.L.”, Comisia Electorală Centrală „i-a retras” calitatea de alegător — persoanei inexistente Alla Lerman. Detalii, AICI


Citiți la acest subiect:
Alegătorii camuflați

Reacții publice:
Anchetă CEC în urma investigației RISE despre alegătorii camuflați
Reacția CEC: Experimentul RISE ar urma să fie examinat de organele de drept

Iurie SANDUȚA


Acest articol a fost publicat în cadrul proiectului „Using New Media for Civic Engagement and Transparent Elections” implementat de RISE Moldova în baza unui grant oferit de Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Cehe și National Endowment for Democracy. Opiniile exprimate în această publicație aparţin autorului şi nu reflectă neapărat poziţia Ministerului sau a National Endowment for Democracy. Instituțiile finanțatoare nu influențează în niciun fel subiectul şi conținutul investigațiilor publicate.

Preluarea articolelor de pe www.rise.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. În mod obligatoriu, trebuie citată sursa și autorul informației, iar în cazul portalurilor informaționale trebuie indicat și linkul direct la sursă. Preluarea integrală se poate realiza doar în condițiile unui acord încheiat cu RISE Moldova. Materialele de pe platforma on-line www.rise.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din R. Moldova.


Citiți mai jos și alte articole la acest subiect:

Cimitirul din listele electorale
Republica lui Ivan


RISE LEAKS

КОММЕНТИРУЙ ЭТУ СТАТЬЮ