„Creierul” scandalului de corupție „Emarsa” a fugit din Spania, iar alarma Interpolului s-a declanșat la nivel mondial. Fugarul s-a ascuns în Republica Moldova, în casa unui preot din Chișinău sub o identitate falsă. Avea să fie prins, dar banii l-au salvat – până într-o zi. În final, „creierul” a fost capturat pe strada Libertății dintr-o localitate aflată pe malul drept al Nistrului.

În aceiași direcție a fugit și un cuplu american investigat de FBI pentru fraudă bancară și spălare de bani. Autoritățile din SUA au emis un mandat de arestare pe numele lor, însă funcționari corupți din Republica Moldova au falsificat Registrul de Stat al Populației și le-au oferit acestora pașapoarte cu identități false, valabile în toată lumea.

Pe urmele lor au călătorit și un interlop din Kazahstan condamnat pentru trafic de droguri, un rus investigat la Moscova pentru escrocherie, dar și alți infractori străini care rămân și astăzi în zona de anonimat.

---

CREIERUL SCANDALULUI DE CORUPȚIE „EMARSA”, SPANIA

---

Roca Samper Jorge Ignacio, 48 de ani, este identitatea adevărată a unui om de afaceri spaniol. În țara lui, jurnaliștii și procurorii îl poreclesc <<“Cerebro” del ‘caso Emarsa’>> – Creierul cazului Emarsa.

Emarsa a funcționat până în 2010 ca o companie publică de gestionare a apei potabile în zona metropolitană Valencia, Spania. Ani la rând, autoritățile locale au pompat milioane de euro în Emarsa din banii plătiți de localnici pentru facturile la apă. În 2010 compania a intrat în faliment, iar autoritățile au constatat o gaură de peste 20 de milioane de euro. Atunci s-a declanșat scandalul de corupție care continuă și astăzi în sălile de judecată din Spania. Detalii, AICI

Politicieni, printre care și fostul vicepreședinte al Consiliul Provincial Valencia (Diputación de Valencia) – Enrique Crespo Calatrava, funcționari publici și oameni de afaceri, în total 25 de persoane, au fost puși sub acuzare pentru spălare de bani, mită, delapidarea fondurilor publice și fals în documente.

În 2014, magistrații spanioli au finalizat investigația în dosarul de corupție „Emarsa” și au declarat că, în perioada 2004-2010, o rețea de companii fantomă au fost implicate pentru a frauda fondurile publice cu peste 23 de milioane de euro. O parte din aceste firme erau administrate de Roca Samper Jorge Ignacio.

Dosarul a fost unul voluminos, cu 450 de volume, în 162.000 de pagini. Printre paginile care descriu frauda Emarsa se regăsește și mandatul de căutare internațională emis de Biroul Interpol Madrid, la începutul anului 2012, pe numele lui Roca Samper Jorge Ignacio.

IDENTITATEA SECRETĂ
Roca Samper Jorge Ignacio a dispărut din radarul autorităților spaniole în 2011. Acesta s-a ascuns în Republica Moldova sub un alt nume.

Gheorghii Botnari, născut pe 7 februarie 1970, în Republica Moldova, este numele fals al omului de afaceri spaniol. Roca a obținut ilegal cetățenia moldovenească contra sumei de 10.000 de euro. Doi intermediari moldoveni și angajați corupți de la o secție de eliberare a documentelor din Chișinău l-au ajutat pe spaniol să-și perfecteze actele, falsificând Registrul de Stat al Populației din Republica Moldova.

Intermediarii se numesc Vasile Munteanu și Vitalii Andreev. Aceștia au aranjat relația dintre Roca și funcționarii publici.

Astfel, la finalul anului 2011, Roca s-a prezentat la Secția de evidență și documentare a populației din sectorul Râșcani din mun. Chișinău și a completat o declarație de pierdere a „pașaportului de tip sovietic”, pe care în realitate nu l-a avut niciodată.

Astfel, în baza pretinsei declarații de pierdere a „pașaportului sovietic”, angajații de la Secția de evidență și documentare a populației din sectorul Râșcani i-au eliberat lui Roca un buletin de identitate moldovenesc cu numele de „Gheorghii Botnari”. Din acel moment, Roca avea aceleași drepturi ca un cetățean moldovean, adică dreptul la vot, la procurarea unei locuințe sau a unui automobil, contractarea unui credit bancar sau dreptul de a călători oriunde în lume.

Cu noul nume, de Gheorghii Botnari, Roca a călătorit de mai multe ori pe teritoriul Ucrainei. Detalii, AICI

LOCAȚIILE LUI ROCA
RISE Moldova a aflat că una din primele locații unde s-a ascuns Roca pe teritoriul Republicii Moldova a fost o casă din cartierul rezidențial din Chișinău, acolo unde se află locuințele mai multor ambasadori străini acreditați la Chișinău.

Casa de culoare albă are două niveluri și se află pe strada Frumoasa, peste drum de Reședința ambasadorului Azerbaidjanului în Republica Moldova.

Potrivit unei încheieri judecătorești, pe 28 august 2013, mai mulți angajați ai Ministerului Afacerilor Interne (MAI) au efectuat percheziții pe str. Frumoasa, sub paravanul unui pretins dosar de furt. Din document reiese că oamenii legii au știut că Roca se ascunde acolo și că era căutat de Interpol. Atunci, polițiștii ar fi cerut de la omul de afaceri spaniol 300.000 de euro ca să nu-l extrădeze.

De fapt, Munteanu Vasile Ion este același om care l-ar fi ajutat pe Roca să obțină identitatea de cetățean al Republicii Moldova.

Din documentele cadastrale consultate de reporterii RISE Moldova rezultă că fugarul spaniol nu a fost niciodată proprietarul oficial al casei de pe strada Frumoasa. Stăpânul locuinței este Vitalie Roșca, preotul de la Biserica „Sfinții Împărați Constantin și Elena” din Chișinău. Detalii, AICI

Reporterii care au mers pe strada Frumoasa au observat că, în cutia poștală stătea atârnată o factură la energia electrică pe numele lui Vitalie Roșca.

Am dorit să discutăm cu preotul despre această locație secretă a lui Roca. Am sunat la poartă de mai multe ori, însă nimeni nu ne-a răspuns.

În după-amiaza zilei de 7 martie 2018, un reporter RISE a mers la biserica unde slujește Vitalie Roșca. Lăcașul se află în apropiere de clădirea Circului. Acolo l-a întâlnit pe preot în timp ce se pregătea să urce în automobilul său de model Hyundai.

„Nu-l cunosc. Eu nu mă ocup de casa aceea. Acolo cineva se ocupă… Eu sunt proprietar, dar acolo fiul trăiește. Mă iertați, dar cu dumnevoastră nu stau de vorbă. Ce crimă a făcut el (spaniolul-n.r.)? …că voi doar cu asta vă ocupați. El îi spaniol sau moldovean? Gheorghe!? Eu vă spun că nu mă ocup… Fiul meu gestionează casa aceea”, ne-a răspuns preotul Roșca.

După acest dialog scurt, reporterul RISE Moldova a mers la ieșirea de pe teritoriul bisericii și a făcut mai multe fotografii pentru documentare.

În acel moment, preotul Roșca, fiind la volanul automobilului Hyundai, s-a oprit câteva secunde la poarta bisericii. Apoi, s-a îndreptat brusc în direcția reporterului RISE Moldova care fotografia în spațiul public.

Preotul a continuat să conducă automobilul, printre copaci, în direcția reporterului care alerga pe un teren accidentat din apropierea lăcașului sfânt. După acestă cursă, preotul Roșca a oprit automobilul lângă un taxi. A coborât și a discutat la telefon: A venit cu un taxi!…

Apoi, l-a amenințat pe reporter și l-a înjurat de mai multe ori.

Tot atunci, preotul Vitalie Roșca a purtat un dialog și cu taximetristul care l-a însoțit pe reporterul RISE la biserica de lângă Circ, fără însă să știe că este înregistrat cu un telefon mobil: „Pi******’, ca’ să-i rup picioarele, bl*a! Eu o să-l găsesc pe dânsu’, RISE Moldova, bl*a! [Sunt răi?] Măi da’ ăștia se bagă în tot căcatul, măi. Jurnaliști, jurnaliugă de asta. Eu nu știu ce vrea, dar ei fac din țânțar armăsar. Cu dânșii nici nu stau de vorbă. Idioți sunt ei… Așa le place în căcat să se bage. [Poate trebuia să stați de vorbă cu el.] Pentru ce? Am stat eu de vorbă. Dar el mă fotografiază. Cu ce drept, idiotu’. [Tocmai m-am speriat eu…]”.

ÎNTÂLNIREA CU INTERMEDIARUL
Vasile Munteanu, 56 de ani, intermediarul care l-ar fi ajutat pe Roca să obțină identitatea moldovenească falsă și care ar fi intermediat mita pentru angajații Ministerului de Interne, se află sub anchetă penală din 2015. Ne-am întâlnit la casa lui din localitatea Lăpușna, situată la 50 de km de Chișinău. Era îmbrăcat în haine obișnuite, părul scurt, fruntea lată și ochii negri. Pe un ton calm, dar insistent, ne-a invitat în ogradă.

Vasile Munteanu: Noi am avut o problemă cu dânsul (Roca-n.r.). El era… de pe nu știu unde dracu’ l-au găsit.

Reporter: Spaniolul a dat 150.000 de euro prin intermediul dvs.!?
V.M.: Nu, nu. El cu dânșii… Eu idee nu am când l-au luat pe el.

Reporter: Cum l-ați cunoscut pe acest spaniol?
V.M.: L-au adus niște cunoscuți de-ai lui, cine dracu’ știe. Pe unul îl știam eu. Din România a venit aici.

Reporter: El a spus că v-a dat 10 mii de euro ca să-l ajutați cu documentele.
V.M.: (Râde). Doamne ferește! (Râde). Prima dată aud… El când a venit s-a prezentat că este francez. Nici nu știam… La urmă am văzut că el este spaniol și îl căutau prin Interpol. Prostii de-ale lui.

Reporter: Cu ce l-ați ajutat mai exact? Care era rolul dvs.?
V.M.: Mi-a spus că este străin și că vrea să se implice într-un business aici.

Reporter: Și că vrea documente?
V.M.: Nu, nu!

Reporter: Și atunci cu ce să-l ajutați?
V.M.: Ca să-și vâre nasu’ într-un business. Și eu i-am propus așa: dacă vrei, eu am o crescătorie de pește aici în Lăpușna. El a intrat cu noi în afacere la creșterea peștilor. Mai mult nimic. Tot ce a investit, a investit el, oficial, prin contract. […]

Reporter: Câți bani a investit?
V.M.: În jur la o sută și ceva de mii de euro.

Reporter: El figura oficial în afacerea asta?
V.M.: Nu. Aveam o înțelegere, un contract de investiție. El personal nu mi-a dat bani. Dacă trebuia la sfârșitul lunii de plătit salariul, atunci el plătea salarii. Trebuia de cumpărat mâncare, cumpăra. […] Eu pe urmă am înțeles. El era fugar. A fugit din Spania.

Munteanu ne-a mai spus că Roca a stat ascuns și la iazul din localitatea Lăpușna.

Vasile Munteanu: Nu știu unde stătea el la Chișinău. Venea aici la iaz. Avea unde dormi, unde sta. Noaptea, noi păzeam lacul.

Iazul din Lăpușna și casa albă din cartierul rezidențial din Chișinău nu au fost singurele locații secrete ale businessmanului spaniol vânat de Interpol.

Acesta a mai locuit, până în ziua când a fost prins de poliție, într-o casă din localitatea Corjova, Criuleni, aflată pe malul drept al râului Nistru, la 30 km de Chișinău.

ASCUNS PE STRADA LIBERTĂȚII
Locuința din Corjova se află pe strada Libertății și este înscrisă pe numele Nataliei Nagara (Detalii, AICI), o consilieră de probațiune – se ocupă de reintegrarea socială a persoanelor aflate după comiterea unei infracțiuni. Am bătut la poartă de mai multe ori, însă Natalia nu ne-a răspuns.

Vecinii ne-au povestit că femeia „mai mult merge la Chișinău, dar trăiește și aici”.

O altă vecină care l-a cunoscut pe Roca ne-a spus: „Aici a trăit banditu’. Îi spuneam Jorj. De câteva ori m-a dus cu mașina la piață. Era o mașină neagră, scumpușoară, dar ce marcă nu țin minte. El se plimba liber pe aici”.

Pe 1 iunie 2015 oamenii legii au făcut percheziții la casa din Corjova și au găsit mai multe documente false.

Omul de afaceri spaniol a fost arestat și judecat în Republica Moldova pentru folosirea documentelor oficiale false. Această infracțiune i-a adus în octombrie 2015 o condamnare de 10 luni de închisoare în Republica Moldova. Detalii, AICI

Ivan Talpiș, avocatul lui Roca: Din start a fost învinuit pe corupere activă și pentru deținerea documentelor oficiale false. […] El a făcut un autodenunț, la care am participat și eu, despre cum s-a început viața lui în Moldova, cum a intrat în țară, cu cine a luat legătura, cum se chemau persoanele, cui și câți bani a dat, când l-au prins… El a spus că i s-au cerut bani. Au fost acolo mai multe chestiuni… că el a dat mită, adică, niște chestiuni pe care CNA (Centrul Național Anticorupție) nu le cunoștea la momentul când el a făcut autodenunțul. […] În final, dosarul a fost trimis în judecată doar pentru acte false.

L-am întrebat pe Talpiș despre motivul care l-a făcut pe Roca să obțină identitate moldovenească, iar acesta a răspuns: Probabil ca să se ascundă de Spania.

15 aprilie 2016. Aeroportul Internațional Chișinău. Roca coboară dintr-o dubiță a poliției. Însoțit de patru polițiști moldoveni, omul de afaceri este escortat într-o cameră specială din aeroport. Acolo este preluat de doi polițiști spanioli care semnează un document. „Thank you!” – spun polițiștii spanioli și se îndreaptă spre zona de îmbarcare. Vezi video, AICI

În Spania, Roca a fost pus în fața magistraților care examinează cazul „Emarsa”.

---

FRAUDA BANCARĂ DE LA WESTSOUND BANK, SUA

---

Galina Gaivoronscaia s-a născut pe 17 septembrie 1979 în regiunea Krasnodar, Federația Rusă. A emigrat în Statele Unite ale Americii unde s-a căsătorit cu un alt emigrant din Europa de Est, moldoveanul Aleksandr Kravchenko. Ambii au devenit cetățeni americani. După căsătorie, Galina a preluat numele de familie al soțului.

În 2005, Galina Kravchenko a obținut o licență de agent imobiliar în statul Washington. Potrivit autorităților americane, în perioada 2006-2007 Galina și soțul ei au primit ilegal mai multe credite bancare de la Westsound Bank, implicând „cumpărători de paie” și declarații false pentru cererile de credit ipotecar.

În final, banca a suferit o pierdere de 10,7 milioane dolari din credite și a fost închisă în 2009.

Familia Kravchenko a fost investigată de FBI în cazul de fraudă bancară de la Westsound Bank (Detalii, AICI), iar în august 2010 autoritățile americane au emis un mandat de arestare pe numele lor. Cuplul a fost anunțat în căutare internațională pentru infracțiuni de fraudă bancară, spălare de bani și fals în declarația fiscală. Detalii, AICI

IDENTITATEA DUBLĂ A CUPLULUI FUGAR
Soții, împreună cu cei trei copii, și-au mascat urmele în Republica Moldova sub identități false și au trăit fericiți timp de câțiva ani. Cu bani, un intermediar pe nume „Ivan” i-a ajutat să-și perfecteze actele la Chișinău.

Galina Kravchenko a devenit Inna Andranovici, născută în Republica Moldova, la 17 ianuarie 1976, mai mare cu trei ani și opt luni decât în realitate (17 septembrie 1979 – data de naștere adevărată).

Aleksandr Kravchenko deja se numește – Vitalii Avram, născut la 13 ianuarie 1977. În realitate, Kravchenko s-a născut pe 13 septembrie 1978.

Galina și Aleksandr au falsificat și identitatea celor trei copii. Cu toții purtau numele de familie Avram, cu mențiunea că s-au născut la Tiraspol, în regiunea separatistă Transnistria.

Bărbatul a obținut și permis de conducere pe numele Vitalii Avram și a înmatriculat un automobil de model Volvo XC90.

În 2013-2014, cuplul și-a folosit identitățile false pentru a călători cu automobilul în Ucraina, iar cu avionul au zburat la Moscova (Rusia), Istanbul și Antalya (Turcia).

În Republica Moldova aceștia au locuit într-o casă de lux din suburbia Chișinăului, în localitatea Stăuceni.

În toamna lui 2014, procurorii moldoveni au percheziționat imobilul și au găsit mai multe documente de identificare ale soților Kravchenko eliberate de autoritățile din SUA și cele din Republica Moldova.

Aceștia au fost reținuți și anchetați pentru folosirea documentelor false. La scurt timp, Galina a fost extrădată în SUA, iar Aleksandr s-a dus de bunăvoie din urma ei.

Contactat de RISE Moldova, Anatolie Ceachir, avocatul familiei Kravchenko, ne-a spus că „trebuie să ridic materialele și revin”. Ulterior, acesta nu a mai răspuns la apelurile noastre.

5 iunie 2015. Judecătorii americani din Seattle, SUA, îl condamnă pe Aleksandr la 5 ani de închisoare pentru fraudă bancară și îndeplinirea falsă a declarației fiscale, iar pe soția acestuia la doar 5 luni de închisoare. Totodată, instanța l-a obligat pe Aleksandr să restituie suma de 10,7 milioane de dolari pentru frauda bancară și 370 de mii de dolari pentru depunerea declarației fiscale false. Detalii, AICI

---

TRIPLA IDENTITATE A UNUI INTERLOP, KAZAKHSTAN

---

Nazhmudin Gaziyev s-a născut pe 27 decembrie 1980 în Kazahstan. În țara lui a fost condamnat pentru trafic de droguri la 4 ani de închisoare, fiind eliberat condiționat în 2011. Cu numele său adevărat a călătorit, în special, pe teritoriul Ucrainei și al Rusiei.

Aslan Isaakov, născut la 3 februarie 1982, cetățean al Rusiei, este a doua identitate a lui Nazhmudin Gaziyev. Cu acest nume, bărbatul s-a cazat la hotelul Cosmos din Chișinău. Detalii, AICI

Pe 23 ianuarie 2014, Nazhmudin a ieșit din țară spre Ucraina cu pașaportul rusesc, iar pe 8 octombrie 2014 s-a întors la Chișinău cu avionul de pe ruta Dubai-Chișinău.

„CU PAȘAPORTUL NOSTRU NU PUTEAM PLECA ÎN EUROPA”
A doua zi de la sosirea din Dubai, Nazhmudin a încercat să călătorească din Republica Moldova în România. De această dată a folosit cea de-a treia identitate secretă – Vasilii Bogdanov, născut la 3 februarie 1979, cetățean al Republicii Moldova, data și luna de naștere fiind identice cu cele din pașaportul rusesc.

Nazhmudin a fost reținut la frontieră, judecat și condamnat la o amendă penală de 9.000 lei pentru „deținerea documentelor oficiale false”.

Tânărul kazah le-a explicat judecătorilor moldoveni motivul pentru care a folosit identitatea falsă: „Eu trebuia să plec în Spania pe contract… Cu pașaportul nostru nu puteam pleca în Europa”.

În instanța de judecată Nazhmudin a mai declarat că, în 2012, un ucrainean pe nume „Ruslan” l-a ajutat să obțină identitatea de Vasilii Bogdanov.

„[…] El mi-a propus să perfectez documente moldovenești ca să pot circula liber. Eu i-am dat 10.000 dolari…. pe urmă i-am dat 2.500 de euro. El m-a sunat să vin în Moldova pentru a lua documentele… M-am întâlnit cu Ruslan în Chișinău. Ne-am dus la secția de pașapoarte… Formularele erau îndeplinite, eu doar le-am semnat”, a mărturisit Nazhmudin.

După ce a îndeplinit declarația de pierdere a pașaportului sovietic, Nazhmudin a obținut buletin de identitate moldovenesc, pașaport, certificat de naștere și livret militar, toate eliberate de autoritățile Republicii Moldova.

---

IDENTITĂȚILE LUI ARTYOM, BELARUS

---

Artyom Kulpin s-a născut pe 1 octombrie 1977 și este cetățean al Republicii Belarus. În 2012 și-a cumpărat și el o identitate de cetățean moldovean pe numele Dmitrii Tereșencov, născut la 25 ianuarie 1977. Asta l-a costat 10.000 de euro, bani oferiți unui intermediar moldovean pe nume „Ivan” – pseudonimul unui personaj cunoscut în rândul mai multor fugari internaționali care au apelat la serviciile lui, inclusiv familia Kravchenko.

Artyom le-a spus procurorilor moldoveni că, „Ivan” îi cunoștea pe angajații de la secția de pașapoarte.

În fața magistraților, acesta a creat și portretul robot al lui „Ivan”: statură medie, aproximativ 45 de ani, părul scurt și rar, de culoare închisă, vorbea limbile rusă și română. Cu toate acestea, procurorii nu au reușit să-l identifice. „Personajul care ar fi intermediat obținerea documentelor false nu a fost identificat de către organele de urmărire penală”, ne-a răspuns Anastasia Mihălceanu, purtătoarea de cuvânt a Procuraturii Anticorupție.

Tânărul a mai declarat că a dorit să obțină identitatea moldovenească „din considerentul posibilei aderări a Republicii Moldova la Uniunea Europeană”.

Între 2012 și 2014 Artyom a călătorit cu noua sa identitate în România, Rusia și Ucraina. Mai mult! El a obținut pe numele Dmitrii Tereșencov un permis de muncă, eliberat de Serviciul Federal de Migrație al Rusiei, și a deschis un cont bancar la Sberbank Rusia.

Într-un final, belarusul a fost condamnat în Republica Moldova la o amendă penală de 9.000 lei pentru faptul că a folosit o identitate falsă. Detalii, AICI

REDOBÂNDIREA CETĂȚENIEI ROMÂNE
Tânărul belarus a apelat la serviciile lui „Ivan” în mod repetat. I-a mai dat 4.000 de euro ca să-l ajute să obțină și cetățenia României.

Potrivit datelor publicate de Autoritatea Națională pentru Cetățenie (ANC) din România, în 2012, o persoană cu numele de Dmitrii Tereșencov a depus dosarul de redobândire a cetățeniei române, iar în anul 2014 i-a fost acordată (Detalii, AICI). RISE Moldova a solicitat ANC să precizeze dacă această persoană are aceleași date de identificare cu identitatea falsă a lui Artyom Kulpin, însă instituția a refuzat să confirme sau să infirme datele, făcând referire la legea privind protecția datelor cu caracter personal. Detalii, AICI

RISE Moldova a obținut un proces-verbal de audiere a inculpatului în care Artyom Kulpin oferă detalii despre vizita sa în România pentru a redobândi cetățenia română: „În România am intrat într-o clădire administrativă, însă ce era acolo nu cunosc. Am prezentat actele și mi-au cerut să semnez. O doamnă mi-a eliberat un certificat cu un număr”.

---

14 EPISOADE DE ESCROCHERIE, RUSIA

---

Iurii Boiazetov s-a născut pe 12 decembrie 1967 și este cetățean al Federației Ruse.

În octombrie 2012 Iurii a fost anunțat în căutare de organele de anchetă de la Moscova. Acesta a fost învinuit că a făcut parte dintr-un grup criminal organizat, specializat în escrocherii imobiliare. Interlopii au obținut prin înșelăciune 40 de milioane de ruble de la 14 victime, echivalentul a peste 1 milion de dolari la data comiterii infracțiunii.

Ajutat și el de intermediarul „Ivan” și „gulere albe” de la Chișinău, rusul Iurii Boiazetov a obținut o identitate falsă de cetățean al Republicii Moldova – Vladimir Achimov, născut la 16 noiembrie 1963.

„Iurii Boiazetov a făcut cunoştinţă cu o persoană neidentificată de organul de urmărire penală, pe nume „Ivan”, care i-a comunicat că, prin cunoştinţele sale din cadrul Î.S. „CRIS Registru”, poate perfecta pentru el acte autentice de identitate ale cetăţeanului Republicii Moldova, cu identitate falsă, contra unei plăţi. Acceptând condiţiile propuse – Boiazetov a părăsit or. Moscova”, se menționează într-un document judecătoresc.

La Chișinău Iurii a urmat aceiași procedură ca și alți fugari internaționali. S-a prezentat la ghișeu și a completat o „declarație de pierdere a pașaportul de tip sovietic” pe numele de Vladimir Achimov. Angajații publici moldoveni au înlocuit fotografia din dosarul personal al unui cetățean real din Republica Moldova cu cea a fugarului. Apoi, angajații de la secția de pașapoarte i-au eliberat buletin de identitate și pașaport de cetățean al Republicii Moldova.

La scurt timp după ce a devenit moldovean, fugarul rus a călătorit de mai multe ori în Ucraina.

Boiazetov a rămas fără identitatea mascată în 2015. Atunci a fost arestat și judecat la Chișinău pentru folosirea documentelor oficiale false. Judecătorii din prima instanță l-au condamnat la o amendă penală de 8.000 lei, iar Curtea de Apel Chișinău i-a dat 2 ani de închisoare. Decizia a fost menținută și de magistrații de la Curtea Supremă de Justiție.

Petru Răileanu, avocatul lui Boiazetov, ne-a spus motivul pentru care Boiazetov a folosit numele moldovenesc: El spunea că era căutat de niște persoane, era în căutare acolo (Rusia – n.r.) pentru un dosar fabricat în privința lui.

Rusul a fost extrădat în țara de origine (Detalii, AICI), iar un tribunal din regiunea Moscova l-a condamnat, anul trecut, la 7 ani de închisoare în dosarul de escrocherie. Detalii, AICI

---

IDENTITĂȚILE LUI VLAD – HOȚUL DE AUTOMOBILE, MOLDOVA

---

Vlad are două identități.

În realitate îl cheamă Vladislav Pînzaru, născut în Republica Moldova, la 6 noiembrie 1980. Sub acest nume Vlad a fost condamnat la 10 ani de închisoare pentru furt de automobile și anunțat în căutare generală.

Cealaltă identitatea este Vlad Ustinov, născut în Rusia, pe 7 noiembrie 1982, cetățean al Republicii Moldova. Moldoveanul a obținut acest nume la secția de pașapoarte din Comrat, un oraș din sudul Moldovei aflat la 100 de km de Chișinău.

Cu noul pașaport a călătorit în străinătate de cel puțin 40 de ori. Ultima expediție a avut loc în iulie 2014. Încerca să intre în România, dar a fost reținut la frontieră.

Ulterior, autoritățile l-au anchetat și condamnat la 2 ani de închisoare pentru identitatea camuflată. Totodată, magistrații care l-au judecat pe Vlad au decis ca pedeapsa neexecutată din „Dosarul furtului de automobile”, 8 ani și 6 luni, să fie adăugată la ultima, în final stabilindu-i 10 ani de detenție. Detalii, AICI

Gheorghe Cobzac, unul din avocații lui Pînzaru: El era anunțat în căutare pentru răpirea mijloacelor de transport. Bănuiesc că din acest motiv și-a făcut un pașport fals și l-a folosit ca să nu fie prins. […] Imposibil să nu stea acum în pușcărie.

---

---

CU DOMICILIU ÎNTR-O CASA PĂRĂSITĂ, UCRAINA

---

Cuplul ucrainean Piotr Scripnicov și Ecaterina Liencova își au domiciliul în orașul Odessa, Ucraina. În anul 2013 aceștia au obținut ilegal cetățenia Republicii Moldova prin intermediul unor angajați de la Secția de evidență și documentare a populației din orașul Comrat, situat la peste 200 de km de Odessa.

Cei doi ucraineni au fost înscriși fictiv cu domiciliul în mun. Comrat, pe strada Ostrovskogo 36. La această adresă se află o casă părăsită, cu gardul avariat, care aparține familiei lui Ilia Arnăut, fostul șef al Secției de evidență și documentare a populației din orașul Comrat. Anul trecut, căsuța părăsită a ajuns oficial în posesia fiicei lui Ilia Arnăut, Anna Anghelova – polițistă în cadrul Inspectoratului de Poliție Ceadîr-Lunga.

Ilia Arnăut: Ea (fiica) nu a cumpărat-o, dar a primit-o ca donație.

Piotr și Ecaterina au fost reținuți și judecați în 2015 la Chișinău pentru folosirea documentelor false. Ambii s-au ales cu amenzi penale de până la 8.000 de lei. Detalii, AICI și AICI

Din sentința judecătorilor emisă în cazul lui Piotr și Ecaterina reiese că ucrainenii au fost ajutați de Ilia Arnăut să obțină identitățile false.

Totodată, potrivit Întreprinderii de Stat „Registru”, reorganizată anul trecut în Agenția Servicii Publice, la Secția de evidență și documentare a populației din Comrat au fost depistate un șir de fapte suspecte.

„Acestea constau în eliberarea buletinelor de identitate şi paşapoartelor biometrice ce conţin date de identitate false pentru unele persoane ce nu aveau dreptul la cetăţenia Republicii Moldova, iar în unele cazuri chiar se aflau în căutare internaţională”, se arată în comunicatul instituției reorganizate.

La moment, Ilia Arnăut și o fostă subalternă a sa sunt judecați pentru depășirea atribuțiilor de serviciu.

Pe 8 martie 2018, reporterii RISE Moldova s-au întâlnit cu Ilia Arnăut lângă casa lui din Comrat.

Ilia Arnăut: N-au existat niciun fel de falsificări. Ei au inventat toate acestea”, se apără Arnăut. Acesta a continuat: „Dacă vrei să falsifici ceva, se poate numai prin Chișinău. Acolo e toată supravegherea, toate filtrele… Ei oricum vor detecta.

---

DOSARUL IDENTITĂȚILOR FALSE

---

Viorel Morari, șeful Procuraturii Anticorupție, ne-a comunicat că în „Dosarul identităților false” 11 persoane au fost trimise în instanța de judecată, fiind învinuite de folosirea documentelor oficiale false. Cinci dintre acestea se aflau în căutare internațională.

Potrivit procurorilor, în acest dosar au fost anchetați doi șefi și două subalterne de la Secțiile de evidență și documentare a populației. Mai exact, de la secția din Comrat au fost investigați Ilia Arnăut și subalterna sa Olga Ceban, și respectiv, Leonid Șandrovschi și subalterna sa Tatiana Bulbucea, de la secția din sectorul Râșcani, mun. Chișinău. Ultimii doi încă se mai află sub anchetă, la etapa de urmărire penală.

În 2014, ofițerii Centrului Național Anticorupție au găsit la domiciliul și la biroul de serviciu al lui Șandrovschi peste 500 de pașapoarte de tip sovietic. Atunci oamenii legii au anunțat că funcționarii ar fi folosit date din pașapoarte vechi pentru a perfecta acte de identitate false unor persoane ce nu au dreptul la cetățenia Republicii Moldova şi care se aflau în căutare internațională.

Reporterii RISE au mers la locuința lui Șandrovschi însă nu l-au găsit acasă.

L-am contactat pe Victor Tănase, avocatul care l-a reprezentat pe Șandrovschi: „Am fost…, dar eu mi-am suspendat licența de ceva timp și numai reprezint interesele lui”.

I-am trimis un mesaj lui Leonid Șandrovschi prin intermediul unui site de socializare, însă nu am primit răspuns.

Totodată, l-am contactat pe fiul fostului șef de la Secția de evidență și documentare a populației a sect. Râșcani, care este avocat, însă a precizat că nu reprezintă interesele tatălui său. „Eu trebuie să-l întreb… dar care este obiectul cercetării? Eu o să-l întreb, chiar nu știu nimic despre această situație. Revin zilele următoare cu un apel pentru că nu sunt în țară sau îl rog pe tata să vă sune, bine?”, ne-a spus fiul lui Șandrovschi care, ulterior, nu a mai răspuns apelurilor noastre.

---

INTERLOPUL DIN ZONA DE ANONIMAT

---

28 ianuarie 2014. Un interlop se prezintă la secția de evidență și documentare a populației condusă de Leonid Șandrovschi. Acolo depune o declarație de pierdere a pașaportului sovietic din numele lui Mihail Duhovnîi, născut la 4 aprilie 1968, în Republica Moldova.

Două zile mai târziu angajații publici îi eliberează buletinul de identitate și, ulterior, un pașaport moldovenesc cu numărul B1713376.

La începutul lunii iunie 2014 autoritățile din Republica Moldova sunt informate, pe căi oficiale, despre faptul că, organele de drept din Spania care investighează un grup criminal organizat, specializat în traficul de droguri, au observat că Mihail Duhovnîi, care în același timp utiliza identitatea lituaniană falsă de Mitka Virgilius, a închiriat un automobil în baza pașaportului moldovenesc.

Practic această alertă a declanșat scandalul de corupție din jurul „Dosarului identităților false” care i-a scos din anonimat pe mai mulți infractori vânați de Interpol. Doar că, și astăzi, rămâne un secret cine este interlopul camuflat în cetățeanul moldovean Mihail Duhovnîi dar și intermediarul „Ivan”.

Iurie SANDUȚA

---

Preluarea articolelor de pe www.rise.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. În mod obligatoriu, trebuie citată sursa și autorul informației, iar în cazul portalurilor informaționale trebuie indicat și linkul direct la sursă. Preluarea integrală se poate realiza doar în condițiile unui acord încheiat cu RISE Moldova. Materialele de pe platforma on-line www.rise.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din R. Moldova.

---

---

RISE LEAKS