Au rămas patru luni până la alegerile parlamentare din februarie 2019, iar în Registrul de Stat al Alegătorilor se găsesc și numele unor infractori străini cu identități false, vânați de cei mai buni polițiști din lume.
Unii dintre ei au drept de vot în circumscripțiile electorale din capitală, asta chiar dacă au fost capturați, condamnați sau extrădați în țările de unde au fugit.
Alegătorul Bogdanov, un kazah cu triplă identitate
Cetățeanul Republicii Moldova, Vasilii Bogdanov, născut la 3 februarie 1979 – este una din cele două identități false ale kazahului Nazhmudin Gaziyev (37 de ani), condamnat în țara lui pentru trafic de droguri.
În ancheta publicată de RISE Moldova – „Republica lui Ivan”, am descris în detaliu cum Gaziyev și-a cumpărat identitatea falsă de cetățean moldovean, dar și în ce circumstanțe a folosit cealaltă identitate falsă de cetățean al Rusiei, cu numele – Aslan Isaakov, născut la 3 februarie 1982.
În 2015, Nazhmudin a fost judecat la Chișinău și condamnat la o amendă penală de 9.000 lei pentru „deținerea documentelor oficiale false”. În sentință, magistrații au mai menționat că documentele false ale kazahului (buletinul, pașaportul, certificatul de naștere, alte documente) „de distrus în conformitate cu legislația în vigoare după expirarea termenului legal de păstrare a dosarului în arhiva instanței de judecată”.
Nazhmudin nu a făcut apel împotriva deciziei din prima instanță, astfel că documentele false urmau să fie distruse, iar datele personale să fie radiate din bazele de date oficiale.
Reporterii RISE Moldova au verificat în Registrul de Stat al Populației dacă codul unic personal al identității false Vasilii Bogdanov a fost radiat, iar rezultatul afișat: „acest cod personal nu există”.
Practic, această informație oficială indică faptul că Vasilii Bogdanov nu mai este cetățean al Republicii Moldova, respectiv și-a pierdut calitatea de alegător și dreptul de vot.
Următoarea căutare am efectuat-o într-o altă bază de date oficială – Registrul de Stat al Alegătorilor, administrat de Comisia Electorală Centrală.
Din rezultatul afișat reiese că alegătorul Vasilii Bogdanov, născut la 3 februarie 1979, este așteptat să-și aleagă deputatul la secția de votare Nr. 1/213 de la Liceul „Alexandru Ioan Cuza” din Chișinău, sect. Râșcani, str. Poștei, 44. Detalii, AICI
Alegătorul Tereșencov, un belarus condamnat
Pe 24 februarie 2019, la aceiași secție de votare din str. Poștei, 44, este așteptat și alegătorul moldovean Dmitrii Tereșencov, un alt personaj din „Republica lui Ivan”.
Dmitrii Tereșencov a fost identitatea secretă și falsă a belarusului Artyom Kulpin, care în 2015 a fost și el condamnat în Republica Moldova la o amendă penală pentru „deținerea documentelor oficiale false”. Detalii, AICI
Alegătorul Botnari, un spaniol vânat de Interpol
La trei kilometri de secția de votare unde ar trebui să meargă alegătorii Bogdanov și Tereșencov se află secția Nr. 1/230 din incinta Universității Slavone. Aici este așteptat să-și dea votul cetățeanul Gheorghii Botnari, născut pe 7 februarie 1970, în Republica Moldova.
Gheorghii Botnari este numele fals al omului de afaceri spaniol Roca Samper Jorge Ignacio, condamnat în Spania într-un dosar de corupție. Detalii, AICI
Timp de mai mulți ani Roca s-a ascuns de Interpol pe teritoriul Republicii Moldova, sub numele de Gheorghii Botnari.
În 2015, spaniolul a fost deconspirat și condamnat la 10 luni de închisoare în Republica Moldova – pentru folosirea documentelor false, iar în 2016 a fost extrădat în Spania.
Alegătorii: Andranovici și Avram, cuplu investigat de FBI
Inna Andranovici născută la 17 ianuarie 1976, și Vitalii Avram, născut la 13 ianuarie 1977, ambii cetățeni ai Republicii Moldova, sunt identitățile false a cuplului american investigat de FBI pentru fraudă bancară și spălare de bani – Galina și Aleksandr Kravchenko.
În 2010, autoritățile din SUA au emis un mandat de arestare pe numele lor, însă funcționari corupți din Republica Moldova au falsificat Registrul de Stat al Populației și le-au oferit acestora pașapoarte cu identități false.
În 2014, cuplul a fost demascat și reținut la Chișinău pentru folosirea actelor false. La scurt timp, Galina a fost extrădată în SUA, iar Aleksandr s-a dus de bunăvoie din urma ei, încasând de la judecătorii americani 5 ani de închisoare pentru fraudă bancară și îndeplinirea falsă a declarației fiscale.
Ei au plecat, dar n-au scăpat de obligațiile cetățenești din Republica Moldova. Identitățile lor false au fost incluse în Registrul de Stat al Alegătorilor, iar ei se numără printre cei 3,2 milioane de alegători.
Reporter: În Registrul de Stat al Alegătorilor am găsit persoane (alegători) care au decedat sau au avut identități false, dar nu se găsesc în Registrul Populației, de unde apare problema asta?
Corneliu Pasat, șef Direcția comunicare, relații publice și mass-media din cadrul CEC: Am vrea să vedem și noi această informație ca să putem să ne expunem. Sistemul nostru este legat la RSP (Registrul de Stat al Populației), respectiv update-urile se realizează în baza informației de acolo. Noi importăm datele din RSP, dar în cazul în care cetățenii găsesc careva probleme pot să se adreseze la noi cu prezentarea documentelor și noi operăm astfel de modificări…
Extras din Regulamentul Registrului de Stat al Alegătorilor
– Registrul de Stat al Alegătorilor este un sistem informațional unic integrat de evidența a alegătorilor din Republica Moldova și este constituit în baza Registrului de Sat al Populației, fiind actualizat cu datele furnizate de Agenția Servicii Publice, Ministerul Justiției și administrația publică locală.
– Datele conținute în Registru sunt destinate exclusiv întocmirii listelor electorale.
– Registrul constituie unica sursă oficială despre datele cu caracter personal ale cetățenilor Republicii Moldova cu drept de vot.
– Deținătorul Registrului este subdiviziunea din cadrul Aparatului Comisiei Electorale Centrale, responsabilă de ţinerea şi funcţionalitatea Registrului, care este și administratorul acestuia.
– Modificarea statutului alegătorului poate fi realizată doar de către deţinătorul Registrului, prin selectarea uneia dintre următoarele situaţii:
a) decedat – prin indicarea numărului certificatului de deces;
b) […]
c) hotărârea judecătorească – pentru cazurile când persoana este declarată incapabilă sau nu are drept de vot, în baza informaţiei prezentate de Ministerul Justiţiei în fiecare an, cel târziu până la data de 31 ianuarie, precum şi periodic, iar în cazul desfăşurării alegerilor cu cel târziu 25 zile înainte de ziua alegerilor;
d) […]
Pavel Postică, jurist, director de program la Prom-LEX: Dacă pornim de la prezumția că există persoane inexistente, care de facto figurează pe hârtie sau în anumite baze de date, și aceste persoane dispun de acte de identitate falsă atunci da, ele ar putea să voteze.
Iurie SANDUȚA
Citiți mai jos și alte articole la acest subiect:
Alegătorul A.L.
Cimitirul din listele electorale
Republica lui Ivan