Documente interne rusești arată cum eparhii, biserici și organizații din Republica Moldova au solicitat și au beneficiat de milioane de ruble pentru obiecte de cult, icoane, cărți și amenajarea lăcașurilor. Cererile ajungeau la Moscova inclusiv cu sprijinul Ambasadei Federației Ruse la Chișinău.
Printre solicitanți apar ÎPS Marchel, episcop de Bălți și Fălești, ÎPS Sava, episcop de Tiraspol și Dubăsari, preotul Nicolai Florinschi din Chișinău, dar și organizații din UTA Găgăuzia și regiunea transnistreană.
Unele solicitări au fost depuse chiar de politicieni. Este cazul lui Fiodor Gagauz, pe atunci deputat în Parlamentul Republicii Moldova.
Documentele fac parte dintr-o arhivă de peste 270 de mii de e-mailuri interne ale Casei Compatrioților din Moscova (rus. – Московский Дом соотечественника), obținute de jurnaliștii postului public danez DR și împărtășite cu OCCRP și peste 28 de parteneri media internaționali, printre care și RISE Moldova, în cadrul proiectului #DragiCompatrioți, care scoate la iveală o rețea globală de influență susținută de Rusia de peste un deceniu.
Potire aurite, chivoturi, cruci, cădelnițe, cristelnițe, candele și sfeșnice. Fiecare are un cod, un preț și o cantitate. O listă de 35 de poziții, întocmită pentru Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din satul Copceac, UTA Găgăuzia, care se încheie cu suma de 997 de mii de ruble rusești (aproape 300 de mii de lei, calculat la cursul mediu pentru anul 2016). Solicitantul nu era parohia, ci mișcarea obștească „Edinaia Gagauzia”, condusă de Fiodor Gagauz, la acel moment, deputat în Parlament.
Pe 18 august 2015, acesta i-a trimis o cerere de subvenție lui Serghei Ceriomin, ministru în Guvernul Moscovei și șef al Departamentului pentru Relații Economice Externe și Internaționale al capitalei ruse. Valoarea totală a proiectului era estimată la 1,2 milioane de ruble. Din această sumă, 997 de mii urmau să vină din bugetul Moscovei, iar restul reprezentau taxele vamale și serviciile de transport pe care și le asuma organizația.
În anul următor, proiectul apare într-un registru al Casei Compatrioților din Moscova, care lista cererile „acceptate pentru realizare”.
Documentele analizate arată că, în perioada 2016-2018, proiecte religioase din Republica Moldova și regiunea transnistreană în valoare de cel puțin 8,5 milioane de ruble (peste 2,5 milioane de lei) au fost acceptate sau marcate drept realizate în planurile interne rusești. Alte cereri au fost respinse, amânate sau nu au o confirmare clară a finanțării. Proiecte religioase au fost finanțate și în 2019-2020, însă fără ca sumele să fie indicate în dreptul acestora.
Solicitată de RISE Moldova să explice finanțările și sprijinul acordat proiectelor din Republica Moldova, Casa Compatrioților din Moscova a refuzat să ofere detalii.
Instituția Publică Autonomă „Casa Compatrioților din Moscova” nu consideră că există temeiuri pentru a participa la pregătirea materialului menționat în solicitarea dumneavoastră și nu intenționează să ofere comentarii sau informații suplimentare pe acest subiect.
se arată în răspunsul primit
Casa Compatrioților din Moscova (MDS) este o instituție publică fondată în 2003 de Guvernul Moscovei și finanțată din bugetul municipal al capitalei ruse.
MDS finanțează mai multe tipuri de proiecte în afara Rusiei, de la promovarea limbii, culturii și educației ruse până la sprijinirea presei rusofone, a inițiativelor dedicate „memoriei istorice” și a parohiilor afiliate Patriarhiei Moscovei.
Datele publice arată însă că activitatea instituției nu se limitează la proiecte culturale sau la sprijinirea comunităților ruse din străinătate. La fel ca Pravfond, MDS apare în legătură cu organizații pro-Kremlin, cu promovarea mesajelor politice ale Moscovei și cu structuri implicate în susținerea războiului Rusiei împotriva Ucrainei.
Studii despre strategia rusă de „soft power” menționează explicit Casa Compatrioților din Moscova printre structurile folosite pentru lucrul cu diaspora rusă și pentru promovarea influenței Kremlinului în străinătate.
Numele instituției apare și în documentele judiciare americane din dosarul Elenei Branson. Cetățeană ruso-americană și lideră a mai multor organizații ale compatrioților ruși din SUA, Branson a fost acuzată în 2022 de Departamentul de Justiție al SUA că a acționat pe teritoriul american în interesul Guvernului Federației Ruse fără să se înregistreze ca agent străin. Potrivit documentelor din dosar, Branson a primit finanțare de la Casa Compatrioților din Moscova pentru dezvoltarea site-ului Consiliului Coordonator al Organizațiilor Compatrioților Ruși din SUA, organizație pe care o conducea. Ulterior ea a părăsit Statele Unite și a fugit în Rusia.
În august 2026, o investigație publicată de Buro Media din Belarus, care are la bază aceeași arhivă de e-mailuri interne, arată că filiala MDS din Minsk a primit bugete de milioane de ruble. După invazia rusă pe scară largă în Ucraina, centrul MDS din Minsk a găzduit expoziții despre presupusele „crime ale neonaziștilor ucraineni din Donbas” și evenimente care promovau investițiile în Crimeea ocupată de Rusia.
Tot potrivit Buro Media, în perioada 2021–2023, MDS a finanțat cu aproape 19 milioane de ruble o organizație a cărei lider promovează integrarea Belarusului cu Rusia. Acesta a colectat și livrat ajutoare destinate militarilor ruși și cooperează de mai mulți ani cu structuri ruse implicate în politica de „soft power”.
Deputat și ONG-ist
În timp ce era deputat, Fiodor Gagauz conducea și mișcarea obștească „Edinaia Gagauzia (Găgăuzia Unită)”. Înaintea carierei politice, a lucrat aproape două decenii în organele de drept și a condus Direcția afacerilor interne a autonomiei găgăuze. În cererile către Moscova, Gagauz semna simultan ca deputat și președinte al mișcării.
Prima solicitare directă identificată de RISE este din august 2015. Sub antetul „Edinaia Gagauzia”, Gagauz cere 997 de mii de ruble pentru cumpărarea obiectelor de cult destinate Bisericii „Adormirea Maicii Domnului” din Copceac, raionul Ceadîr-Lunga, aflată atunci în construcție.
Un registru pentru evidența proiectelor din statele CSI arată că, în 2016, din 23 de cereri venite din Moldova, 11 au fost „acceptate pentru realizare”. Proiectul semnat de Gagauz se numără printre acestea. Majoritatea celorlalte solicitări vizau proiecte sociale, media sau inițiative de promovare a culturii și istoriei Rusiei în Republica Moldova.
Construcția bisericii din Copceac a început în 2009 și, potrivit site-ului ortodox.md, până în 2026, „comunitatea a adunat peste 35 de milioane de lei, dar pentru continuarea lucrărilor mai sunt necesare încă șase milioane”.
În 2014, Casa Compatrioților din Moscova mai alocase peste 630 de mii de ruble (circa 236 de mii de lei) pentru o altă biserică din UTA Găgăuzia. Este vorba de „Schimbarea la faţă a Domnului” din municipiul Comrat. Banii au fost oferiți direct comunităţii religioase, care la rândul ei a cumpărat obiecte de cult de la Sofrino, o companie a Bisericii Ortodoxe Ruse specializată în producția obiectelor de cult.
Aflăm acest lucru dintr-un proiect de lege inițiat în 2015 de Fiodor Gagauz și Demian Caraseni, la acel moment ambii deputați. Proiectul, care a fost susținut cu majoritatea voturilor parlamentarilor, avea drept scop să permită parohiei să importe obiectele de cult fără plata taxelor vamale.
În 2017, Gagauz înaintează o nouă cerere. Solicită bani pentru obiecte destinate Bisericii „Acoperământul Maicii Domnului” din Vulcănești. În aceeași zi, îi scrie ambasadorului rus de atunci, Farit Muhametșin, și îl roagă să susțină acordarea subvenției. Documentul precizează că obiectele urmau să fie cumpărate tot de la întreprinderea „Sofrino”.
Cu această ocazie, vă exprimăm sincera noastră recunoștință pentru sprijinul constant acordat Găgăuziei, precum și urări de pace și prosperitate poporului frățesc al Federației Ruse.
își încheie Gagauz scrisoarea
Proiectul însă îi este refuzat în 2017, dar îl găsim în lista celor realizate în 2018.
Obținuse 500 de mii de ruble. Despre asta aflăm din presă. Cu patru luni înainte de alegerile parlamentare din 2019, când Gagauz a candidat în circumscripția uninominală nr. 46, or. Ceadîr-Lunga și a câștigat, a oferit un „dar de la autoritățile de la Moscova”.
„Am adresat o scrisoare Guvernului Moscovei și a fost deja luată decizia de a aloca bisericii din Vulcănești 500 de mii de ruble pentru achiziționarea obiectelor de cult. Banii au fost deja transferați, iar acum este în curs de semnare contractul cu o companie pentru fabricarea obiectelor bisericești necesare. Vreau să mulțumesc și Guvernului Moscovei, care a răspuns imediat solicitării noastre”, a declarat Fiodor Gagauz, potrivit bloknot-moldova.ru.
Certificatul a fost oferit în cadrul unei slujbe oficializate cu ocazia zilei orașului Vulcănești, la care participase și politicianul.
În 2020, Gagauz apare alături de protoiereul Veaceslav Polizov într-o solicitare pentru biserica din satul Cișmichioi, UTA Găgăuzia. De această dată, însă, suma nu este indicată.
O postare publicată pe pagina de Facebook a Ambasadei Federației Ruse în Republica Moldova la 2 februarie 2021 arată că Gagauz primise un certificat pentru obiecte de cult, care urmau să fie transmise ulterior bisericii din Cișmichioi. Banii însă veneau de la un alt sponsor.
Ajutorul umanitar a fost oferit de Fundația Publică Internațională „Fondul Rus pentru Pace” (Российский фонд мира), în cadrul programului caritabil „Pace și Cultură”.
se arată în comunicatul de presă al Ambasadei Federației Ruse la Chișinău
Gagauz a fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova din 2014 până în 2025, făcând parte din fracțiunea Partidului Socialiștilor din Republica Moldova. La ultimele alegeri parlamentare, acesta nu s-a mai regăsit în nicio listă electorală.
În prezent, a anunțat că va candida independent la funcția de bașcan al UTA Găgăuzia, în cadrul scrutinului care urmează să se desfășoare în noiembrie 2026.
Marchel cere bani pentru lumânări
Marchel, pe numele laic Nicolai Mihăescu, este episcop de Bălți și Fălești în cadrul Mitropoliei Moldovei, aflată sub jurisdicția canonică a Patriarhiei Moscovei.
Registrele Departamentului pentru implementarea programelor de lucru cu compatrioții a Instituției Publice de Stat „Casa Compatrioților din Moscova” îl prezintă pe Marchel drept unul dintre solicitanții de finanțare pentru proiectele religioase din Republica Moldova.
În registrul pentru 2016, Marchel apare ca solicitant al unui proiect pentru cumpărarea obiectelor de cult destinate eparhiei în valoare de 853 de mii de ruble (circa 255 de mii de lei). Proiectul se află în grupul celor 11 cereri din Moldova acceptate pentru realizare.
În 2017, episcopul cere 1,12 milioane de ruble (circa 355 de mii de lei) pentru „cumpărarea de lumânări pentru parohii”. Solicitarea nu este însă acceptată în forma inițială.
„Solicitantului i s-a cerut să facă o cerere alternativă. Aceasta a fost primită și inclusă în locul celei existente”, se notează într-un document care trece în revistă cererile de finanțare primite în primul trimestru al anului 2017. Așa că Marchel modifică cererea și, în locul banilor pentru lumânări, cere bani pentru „obiecte de cult pentru parohii”, în valoare de 1,2 milioane de ruble (peste 380 de mii de lei). Noua solicitare este acceptată spre examinare.
În aceeași perioadă, alte cinci cereri pentru „acordarea de sprijin parohiilor Bisericii Ortodoxe Ruse” au venit din țări precum Germania, Azerbaidjan și Lituania. Dintre acestea, cea mai mare sumă era cerută de episcopul de Bălți și Fălești.
Un an mai târziu, Marchel revine cu o nouă solicitare: circa 830 de mii de ruble (223 de mii de lei) pentru mobilier bisericesc. De această dată, în circuit apare și Ambasada Federației Ruse.
Cererea a fost acceptată spre examinare. Solicitantului i-a fost cerută o scrisoare de susținere din partea Ambasadei. Scrisoarea de susținere a fost primită.
se menționează în documentul cererilor primite în primul trimestru al anului 2018
Din cele 23 de cereri depuse din Republica Moldova în 2018, doar șase au primit finanțare, valoarea totală fiind de aproape șapte milioane de ruble rusești (circa două milioane de lei).
Episcopul Marchel promovează frecvent în discursurile sale publice narațiuni apropiate propagandei ruse. Prezintă Occidentul și integrarea europeană drept amenințări pentru Republica Moldova și pentru ceea ce el numește „Biserica canonică”, adică Mitropolia Moldovei.
De-a lungul anilor, ierarhul s-a implicat și în dispute politice și electorale și a susținut politicieni cu discurs pro-rus. Citește mai multe despre Marchel, în profilul său de pe profiles.rise.md.
Preot, ajutat de ambasador
Nicolai Florinschi este parohul Bisericii „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din centrul Chișinăului. Sursele oficiale ale Mitropoliei Moldovei îl indică drept paroh al comunității încă de la redeschiderea bisericii, în 1990.
Numele lui Florinschi a fost legat în spațiul public de rețelele de influență ale oligarhului fugar Ilan Șor.
În 2023, Florinschi a participat la un congres organizat de Victor Petrov, candidat la acel moment la funcția de bașcan al UTA Găgăuzia și inclus ulterior pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene ca persoană afiliată lui Ilan Șor. Potrivit relatărilor de la eveniment, preotul și-a exprimat public sprijinul pentru Petrov, spunând că oamenii se vor ruga pentru el.
Florinschi a avut și discursuri critice la adresa Bisericii Ortodoxe a Ucrainei, devenită independentă în 2018, pe care a numit-o o „pseudobiserică politică de buzunar”. În același timp, a promovat ideea că Ucraina reprezintă teritoriul canonic al Bisericii Ruse Ortodoxe, reprezentată în țara vecină de Biserica Ortodoxă Ucraineană.
El a criticat și orientarea externă a Republicii Moldova. „Țara se află sub o influență păcătoasă și oricine este prieten cu Rusia va suferi lovituri foarte grele, deoarece scopul Occidentului este de a distruge Rusia și prietenii ei”, ar fi susținut în discursul său Florinschi, scrie nokta.md.
În aprilie 2025, poliția l-a amendat cu 37.500 de lei, acuzându-l că ar fi primit mijloace bănești prin aplicația PSB – bancă rusă utilizată în coruperea alegătorilor din Republica Moldova în timpul mai multor scrutine electorale – în schimbul influențării votului său „în cadrul alegerilor prezidențiale și referendumului” pentru integrare europeană din 2024. Florinschi a contestat în instanță amenda și a câștigat.
Într-o bază de date „a organizațiilor compatriote” elaborată de Casa compatrioților din Moscova și datată cu 2019, Florinschi este prezentat ca fiind președintele Comunității Ruse din Republica Moldova.
Biserica unde slujește Florinschi are statut de monument istoric. Tot aici își are adresa juridică și Asociația Obștească „Consiliul Coordonator al Compatrioților Ruși din Republica Moldova”, condusă de Alexei Petrovici, un activist care alimentează frica de război și amenințarea militară.
Atât organizația, cât și Petrovici, au primit anterior bani de la Pravfond, o fundație rusă de stat care, sub pretextul apărării drepturilor omului, a promovat agenda Kremlinului, oferind inclusiv sprijin legal pentru presupuși spioni, infractori și propagandiști. Petrovici apare și în documentele Casei Compatrioților de la Moscova printre solicitanții de finanțare.
Florinschi a cerut însă bani în calitate de preot.
Într-un document numit „Date privind cererile din țările CSI pentru perioada 2016-2017”, Florinschi apare cu o cerere refuzată. Ceruse ajutor pentru a cumpăra obiecte bisericești.
Doi ani mai târziu, în 2019, Casa compatrioților din Moscova oferă „ajutor financiar pentru Biserica Sfântul Gheorghe din Chișinău”. Alături de preot, în calitate de solicitant apare și Oleg Vasnețov, ambasadorul Federației Ruse în Republica Moldova la acea vreme. Registrul confirmă că proiectul a fost realizat, dar nu menționează suma, forma ajutorului sau traseul banilor.
Finanțarea acordată de Moscova bisericilor din Moldova nu ține exclusiv de credință. O denotă un document scurs din culisele administrației prezidențiale de la Kremlin despre care RISE a relatat anterior. „Acordarea sprijinului Bisericii Ortodoxe Ruse în apărarea intereselor ortodoxiei canonice în Republica Moldova” este unul dintre „obiectivele strategice” pe care Moscova le-a planificat să le realizeze până în 2030.
Un raport al Serviciului de Informații și Securitate (SIS) arată că, în 2024, aproximativ 500 de preoți și enoriași ai Mitropoliei Moldovei ar fi fost implicați în tentative de fraudare a alegerilor prezidențiale și a referendumului privind integrarea europeană. Potrivit SIS, acțiunile au fost finanțate din Federația Rusă și coordonate de oligarhul Ilan Șor, aflat la Moscova.
Aceștia au călătorit la Moscova pentru a fi convinși să se implice în influențarea scrutinelor. Acolo, li s-ar fi propus să semneze contracte cu organizația Evrazia, li s-a oferit carduri bancare „Mir” și li s-ar fi promis câte o mie de dolari pentru implicare.
Ruble pentru Eparhia de Tiraspol
Banii din Rusia au mers și în stânga Nistrului, regiune pe care autoritățile constituționale de la Chișinău nu-l controlează și care de facto se află „sub ocupație” rusă.
RISE a identificat cinci solicitări depuse în perioada 2016-2019 în numele episcopului de Tiraspol și Dubăsari, Sava. Patru dintre acestea apar în documente ca fiind finanțate.
Sava, pe numele civil Sergey Volkov, conduce Eparhia de Tiraspol și Dubăsari din martie 2010. În anii 1990, acesta a condus structura Patriarhiei Moscovei responsabilă de relația cu forțele armate și instituțiile de drept. În 2013, a fost ridicat la rangul de arhiepiscop.
Volkov a devenit cetățean al Republicii Moldova în 2017. Cetățenia i-a fost acordată chiar de Ziua Independenței de fostul președinte Igor Dodon. Cu câteva luni înainte, tot Dodon îl decorase pe Volkov cu Ordinul de Onoare, pentru „merite în opera de renaştere spirituală și morală a societăţii şi contribuţie la promovarea valorilor creştin-ortodoxe”.
Episcopul este un promotor consecvent al conceptului de „lume rusă”, un aliat religios al administrației separatiste de la Tiraspol și un ierarh fidel Patriarhiei Moscovei.
Transnistrenii, indiferent de naționalitate, se consideră parte integrantă a „lumii ruse”. Ei sunt convinși că rus nu este cel care poartă un nume de familie rusesc, ci cel care iubește Rusia și o consideră patria sa.
spunea Sava, în discursul său din 2014, cu ocazia Zilei Rusiei
În registrul pentru 2016, episcopul solicită sprijin financiar pentru achiziționarea de mobilier bisericesc destinat Bisericii „Înălțarea Sfintei Cruci”, aflată în construcție la Tiraspol. Proiectul, în valoare de 800 de mii de ruble (circa 240 de mii de lei) , apare printre cele 13 cereri din regiunea transnistreană acceptate pentru realizare. În registrele rusești, solicitările din stânga Nistrului sunt evidențiate separat de cele din Republica Moldova.
Sava depusese și o cerere pentru publicarea albumului istorico-documentar „Locurile sfinte ale Ortodoxiei Ruse din sudul Ucrainei și Moldova”. Proiectul a fost acceptat. Într-un registru ulterior apare și suma solicitată: 869.565 de ruble (circa 260 de mii de lei) .
În lista proiectelor realizate în 2017 figurează încă o plată de un milion de ruble pentru „achiziționarea de obiecte de cult pentru parohia ortodoxă a Bisericii „Înălțarea Sfintei Cruci” din Eparhia de Dubăsari”.
Iar la secțiunea „Realizare 2019” este înscris și un proiect pentru confecționarea icoanelor și a panourilor sculptate pentru iconostasul aceleiași biserici. De această dată, suma nu este menționată.
De la obiecte bisericești, la „transnistria rusă”
Bani pentru biserici a cerut și Viorica Kohtareva, președinta Uniunii comunităților ruse din transnistria (Союз русских общин Приднестровья).
Datele analizate de RISE o plasează printre solicitanții frecvenți de finanțare de la Casa Compatrioților din Moscova. O mare parte dintre proiectele sale erau sociale sau promovau Federația Rusă în regiunea transnistreană.
Printre ele apar o emisiune TV intitulată „transnistria rusă”, concursul „Fiii loiali ai Rusiei”, ajutoare pentru veterani, cadouri de Anul Nou, cărți și scaune cu rotile.
RISE Moldova a scris anterior că activista este o figură proeminentă în stânga Nistrului. În 2014, a fost inițiatoarea unei petiții privind anexarea regiunii transnistrene la Federația Rusă, după modelul peninsulei Crimeea din Ucraina.
Kohtareva și centrul pe care îl conduce au primit bani și de la Pravfond pentru consultanță juridică legată de obținerea cetățeniei ruse și a unor documente emise de Ambasada Rusiei, precum certificate de cazier judiciar sau de repatriere, dar și pentru activități informative dedicate comunității ruse.
În 2016, Viorica Kohtareva a primit puțin peste un milion de ruble (peste 306 mii de lei) pentru cumpărarea de obiecte de cult și literatură bisericească. Beneficiarii enumerați în documente erau Catedrala „Schimbarea la Față”, Biserica „Sfinții Strămoși Ioachim și Ana”, Biserica „Preafericitul Andrei”, Mănăstirea „Sfântul Ioan Botezătorul”, precum și școli duminicale ortodoxe din Tiraspol și Bender.
RISE Moldova a trimis solicitări de drept la replică tuturor celor vizați în anchetă. Până la publicare, niciunul nu ne-a răspuns.
