Procesul lui Ion Creangă pentru trădare de patrie

Fostul șef al direcției juridice a Parlamentului, Ion Creangă, a fost reținut în iulie 2024 în timpul unei întâlniri, într-o debara, cu asistentul atașatului militar al Rusiei la Chișinău, Dmitrii Kelov. 

Contextul era unul tensionat pe fondul războiului din Ucraina și acuzațiilor la nivel înalt că Rusia încearcă, prin acțiuni hibride, să destabilizeze Moldova și să-i deturneze parcursul european.

Creangă a fost acuzat că i-a transmis de-a lungul unui an informații privind politica și securitatea Moldovei care puteau fi folosite în dauna țării și a intereselor Rusiei. 

Pe podeaua din debara au fost găsiți 500 de dolari, iar în apartamentul său alți 1 100 de dolari. În geanta diplomatului rus se afla proiectul Strategiei naționale de apărare a Moldovei pentru 2024-2034. Procurorii spun că banii i-au fost dați lui Creangă în schimbul informațiilor. 

Creangă respinge acuzațiile și afirmă că bancnotele erau pentru o călătorie la copii în Viena. Conversațiile cu Kelov, care-i devenise vecin, apoi prieten, erau subiecte publice, susține el, astfel că orice învinuire în acest sens este o încălcare a libertății de exprimare. A declarat în instanță că dosarul său este unul politic, deschis intenționat în ajunul alegerilor prezidențiale și referendumului din 2024. 

A fost învinuit de trădare de patrie, suspendat din funcție și ținut în arest preventiv și apoi în arest la domiciliu un an. Kelov, protejat de imunitatea diplomatică, a rămas în libertate, fiind declarat persoană indezirabilă și expulzat din țară. 

Probele folosite pentru învinuire au fost obținute în timpul urmăririi penale a lui Kelov – care deținea imunitate diplomatică la acel moment. Apărătorii săi au cerut ca toate probele obținute să fie declarate nule pentru că urmărirea diplomatului rus încalcă Convenția de la Viena cu privire la relațiile diplomatice. 

Procurorii îi contrazic, explicând că toate măsurile de supraveghere au fost autorizate de instanță, iar Kelov a fost monitorizat în afara programului de serviciu.

RISE a urmărit mai multe luni acest proces, ajuns în etapa audierii, despre care avocații susțin că stabilește un precedent în Republica Moldova. 

DOI VECINI 

Ion Creangă a povestit în instanță că l-a cunoscut pe Dmitrii Kelov la începutul anului 2023 pe coridorul blocului în care locuia. „Eu am venit de la lucru și el întreba de vecini dacă are cineva un perforator să facă niște găuri în bucătărie”. Creangă s-a oferit să-l ajute. I-a adus perforatorul noului său vecin pe care a aflat că îl cheamă Dumitru și a recuperat aparatul la întoarcerea de la magazin. 

De atunci, cei doi s-au tot intersectat – în scară, în curte sau la magazin. Kelov a mai cerut și alte unelte. Creangă i le furniza. Apoi, se întâlneau tot mai des în fața casei. „Eu ieșeam de regulă să fumez, că în casă nu aveam voie, el plimba cățelul. Din discuții am aflat că el lucrează la Ambasada Federației Ruse, diplomat. Eu i-am spus că lucrez la Parlament”. 

Într-o zi, Kelov l-a rugat să-i recomande un medic pediatru, menționând că unul dintre copiii săi are probleme de sănătate. În semn de mulțumire, și-a invitat vecinul la bere. „Probabil era luna iulie 2023. Am discutat la general – despre hobby, despre fazendă, că am gospodărie, am albine, cresc iepuri”. Creangă i-a destăinuit că are și el niște probleme de sănătate și că i-a fost recomandat un medicament pentru întărirea imunității, disponibil doar în Rusia. Kelov i-a promis că, dacă va merge acasă de revelion, va încerca să-l procure. 

Ulterior, relația dintre cei doi a devenit mai apropiată. Kelov s-a arătat interesat să cumpere produse din gospodăria lui Creangă. „De atunci a comandat permanent iepuri și miere când aveam surplus. Chiar comanda și pentru prietenii lui. Îmi mulțumea pentru producția agricolă și o achita. În așa mod noi ne-am împrietenit”. 

În noiembrie 2023, Creangă i-a dăruit lui Kelov de ziua acestuia iepuri și un cuțit elvețian și i-a reproșat că nu este cu familia în această zi. După revelion, în 2024, Kelov i-a adus medicamentul promis din Rusia și a refuzat să ia bani pentru el. 

În toată această perioadă, Kelov era urmărit într-o cauză penală despre activitatea serviciilor speciale ruse pe teritoriul Moldovei. Întâlnirile regulate dintre el și Creangă au atras atenția ofițerilor de investigație în momentul în care cei doi se verificau reciproc, pentru a se asigura că nu sunt urmăriți.Aceste acțiuni, spun procurorii, arată că Ion Creangă era conștient și înțelegea în ce se implică. Creangă neagă acuzațiile. Susține că procurorii au interpretat greșit verificările, iar Kelov doar ar fi aruncat ceva la gunoi și apoi s-a întors să discute cu el. 

ÎNTÂLNIRILE DIN DEBARA

La câteva zile distanță de la aniversare, Kelov l-a ajutat pe Creangă să evacueze apa din debaraua sa – o încăpere aflată în spatele blocului – după fisurarea unor țevi. „Tot atunci i-am dat o cheie de la debara și am spus să mi-o întoarcă înainte de luna august, când vine fiul în vacanță, că este cheia lui. De asemenea, l-am rugat să verifice și el dacă se va acumula apă”. 

Debaraua a devenit noul spațiu al întâlnirilor dintre cei doi. „Era un loc de refugiu unde puteam să stăm în liniște, să servim o bere. Soția acasă nu-mi permitea să consum alcool din cauza stării de sănătate, nici Dumitru nu putea să servească acasă pentru că avea copil mic, nici eu nu preferam în oraș, nu voiam să mă întorc servit prin transportul public”, a declarat Creangă în judecată. 

Și tot în debara au ajuns să fie interceptate discuțiile lor de către organele de urmărire penală. „Debaraua care e deținută de domnul Creangă nu are număr cadastral și nouă ne-a fost foarte greu o anumită perioadă de a înțelege unde ei comunică. Ne gândeam că ar putea să fie la unul dintre ei acasă, ceea ce e greu să monitorizezi. (…) În urma măsurilor de investigație s-a constatat că ambii se deplasează în spatele blocului și intră într-o odaie. Și asta era regulat undeva o dată în lună”, explică procurorul de urmărire penală din acest dosar, Vitalie Chișca. 

Anchetatorii confirmă că Dmitrii Kelov locuia în același bloc cu Creangă și nu cred că era o coincidență. „Considerăm că apartamentul ăsta de serviciu intenționat a fost ales în aceeași scară ca să fie conspirate anumite întrevederi”, precizează procurorul Vitalie Chișca. Până la Kelov, același apartament fusese închiriat de un alt angajat al Ambasadei Rusiei la Chișinău. 

În instanță, Creangă a declarat că nu știa că Dmitrii Kelov ar fi fost angajat al serviciilor speciale ale Rusiei. În timpul unei discuții, ar fi aflat că Kelov este militar. „Eu m-am mirat și l-am întrebat dacă nu face parte dintr-un serviciu și el mi-a spus că e un simplu diplomat”.

Dosarul lui Creangă se judecă public abia în prima instanță. Până la o decizie de condamnare irevocabilă, Creangă se consideră nevinovat. Trădarea de patrie săvârșită de un funcționar public se pedepsește cu închisoarea de la 15 la 20 de ani. 

ACUZAȚIILE

Peste opt ore de înregistrări audio și video prezentate de procurori de la întâlnirile celor doi din debara și localuri arată subtilitățile discuțiilor. Pe lângă conversații despre muncă, sănătate, familie, în dialog se strecurau multe detalii despre măsurile de consolidare a apărării militare a Moldovei, colaborarea țării noastre cu alte state privind securitatea, situația din regiunea transnistreană și Găgăuzia, proiectul Strategiei de Apărare Națională pentru 2024-2034, referendumul privind aderarea la UE, intenția de modificare a articolului din Codul penal privind trădarea de patrie. Unele întâlniri erau concentrate în cea mai mare parte pe discuții despre politică și securitate, iar Creangă este acuzat că i-a transmis diplomatului rus documente obținute în calitate de funcționar public, inclusiv acte nepublicate și conținutul unei scrisori secrete. Procurorii argumentează că aceste informații, fiind oferite de un angajat al Parlamentului, puteau fi folosite de ruși împotriva Republicii Moldova. 

Nu am asistat la ședințele în care au fost prezentate acele înregistrări, pentru că nu urmăream încă dosarul. Aceste conversații au fost transcrise în zeci de pagini de stenograme și reprezintă probe din dosar care nu sunt publice și la care nu am putut  obține acces. Potrivit procurorilor, din conținutul stenogramelor, reiese clar intenția lui Ion Creangă de a furniza informații interne diplomatului rus precum și interesul lui Kelov de a le obține. 

Creangă afirmă că învinuirea este una declarativă, abstractă, neclară și nu descrie în ce fel discuțiile dintre doi vecinipot fi folosite împotriva suveranității statului. A cerut în sala de judecată emiterea unui aviz de la Curtea Supremă de Justiție privind legalitatea discuțiilor în baza informațiilor din spațiul public, precum și despre informații nepublicate dar care puteau fi obținute de către oricine. Emiterea avizului a fost respinsă de către instanță. 

Procurorul pe acuzare, Dumitru Ștefârță, declară că aceste clarificări vor fi argumentate la etapa dezbaterilor în instanță. 

Ion Creangă nu a făcut declarații în timpul urmăririi penale. Și-a prezentat apărarea, în fața judecătoarei, în august 2025, după ce procurorii au arătat toate probele din dosar. 

Am participat la ședințele de audiere ca să înțelegem cum este definită, demonstrată și contestată în instanță trădarea de patrie – o infracțiune în care victima este un stat și interesele sale. 

ACREDITAREA

Dmitrii Kelov a fost acreditat în R. Moldova în august 2021, iar în noiembrie s-a alăturat delegației Rusiei în Comisia Unificată de Control, o structură trilaterală responsabilă de supravegherea situației din zona de securitate de pe Nistru. 

Ion Creangă lucra în Parlamentul R. Moldova din 1992. A ajuns în legislativ la 30 de ani, după ce a absolvit Facultatea de Drept. A fost angajat mai întâi în calitate de consultant, apoi șef al Direcției generale juridice, funcție pe care a deținut-o până la reținerea sa din 2024. Din 1999, a reprezentat Parlamentul și la Curtea Constituțională. 

Funcția sa îi oferea acces la toate proiectele de legi inițiate în Parlament și la secrete de stat. În calitate de șef al direcției, potrivit unei Hotărâri a Parlamentului, el coordona circuitul intern al proiectelor normative, desemna subdiviziunile care urmau să le examineze și stabilea termenul de avizare. Tot el verifica calitatea avizelor și oferea consultanță juridică deputaților și comisiilor. 

Direcția pe care o conducea era responsabilă de avizul complex care confirma dacă un proiect legislativ respectă Constituția, tratatele internaționale și procedura parlamentară. Fără acest aviz, proiectele trebuiau revizuite și refăcute. 

Era obligat, conform legii, să păstreze nu doar secretele de stat la care avea acces, dar și confidențialitatea informațiilor obținute și a documentelor la care avea acces în timpul muncii sale.  

A mărturisit în instanță că a făcut parte dintr-un grup de lucru pentru elaborarea unei noi Constituții, ca parte a eforturilor de soluționare a conflictului din stânga Nistrului. Activitatea grupului a fost sistată odată cu apariția Memorandumului Kozak, propus de Moscova, document pe care Creangă l-a criticat public și l-a considerat periculos pentru suveranitatea țării. El a scris o expertiză juridică în care a semnat că planul submina statalitatea Moldovei, contrazicea principiul neutralității și prevedea inclusiv amplasarea unei baze militare rusești pe teritoriul național. „Consider că prin implicarea mea personală am contribuit la demascarea scopurilor pe care le urmărea Moscova. Motive invocate în expertiza mea au stat la baza refuzului din partea RM de a semna memorandumul Kozak”. 

În 2024, când a fost reținut, Creangă avea un salariu lunar de peste 25 de mii de lei. A mai declarat un venit total al familiei de peste un milion de lei din indemnizații, arendă și vânzarea unui imobil. 

FLAGRANTUL

La ultima întâlnire din debara, 30 iulie 2024, în jurul orei 20:00, camerele video îi surprind pe Ion Creangă și Dmitrii Kelov vorbind despre securitatea țării. Creangă ia un document de pe masă și-l întinde diplomatului rus, precizând că este proiectul Strategiei naționale de apărare a Moldovei pentru 2024-2034. Kelov răspunde că deja a văzut proiectul, dar poate e o altă versiune. 

Documentul discutat de cei doi stabilea prioritățile de apărare ale Moldovei. Printre riscuri: agresiunea Rusiei asupra Ucrainei, tentativele de modificare a granițelor internaționale prin forță și pericolul unui coridor militar rusesc până la hotarele Moldovei. Documentul menționează și staționarea ilegală a trupelor ruse în regiunea transnistreană și acțiuni hibride împotriva țării. Se subliniază sprijinul Uniunii Europene pentru Ucraina și angajamentul pentru securitate și pace. Strategia fusese deja înregistrată în Parlament, pe 25 iulie 2024, și obținuse avizul Direcției Juridice, condusă de Ion Creangă. Documentul era însă în lucru: a durat încă cinci luni până s-au implementat toate obiecțiile și modificările înainte de adoptare. 

Conform stenogramei interceptărilor, Creangă insistă în discuția cu Kelov că documentul oferit este ultimul proiect al Strategiei. Kelov remarcă că, legislația ar trebui armonizată în funcție de acest document. Creangă confirmă. Diplomatul rus adaugă că, din câte vede, nu există acțiuni în acest sens. Creangă aprobă și spune că „nu se mișcă lucrurile sau autoritățile nu știu cum să lucreze”. Rusul insistă că „sau nu vor să lucreze”, întrebând care e scopul acestui document și dacă a fost scris doar pentru declarații. Creangă răspunde că nu știe, dar e posibil să fi fost făcut pentru declarații, pentru Uniunea Europeană sau pentru SUA – „ca să arate ce ambiții avem”. 

Spre finalul discuției, cei doi au stabilit data următoarei întâlniri,la revenirea parlamentarilor din concediu. Apoi dau mâna. „Kelov îi transmite în palma dreaptă în timpul strângerii mâinii careva bunuri asemănătoare bancnotelor, pe care Creangă imediat le plasează în buzunarul drept al pantalonilor. Apoi scoate mâna” , descrie procurorul imaginile video. 

Ofițerii de investigație intervin. Camera strâmtă se umple de oameni. Ion Creangă este reținut. La scurt timp, ofițerii observă la podea 500 de dolari. Procurorul pe acuzare declară că banii au fost aruncați de Creangă, fiind conștient că a comis o ilegalitate și că nu erau banii lui. Potrivit acuzației, acești bani ar fi fost primiți în schimbul informațiilor transmise diplomatului rus. 

„Prima reacție a lui Creangă a fost: «Eu nu am aruncat nimic, nu am făcut nimic». Zic noi fixăm (în procesul verbal) că banii sunt jos așa cum au fost și ulterior o să ne clarificăm”, a declarat procurorul Vitalie Chișca, prezent la reținere. 

În momentul intervenției, Kelov nu s-a prezentat, nu s-a identificat ca diplomat și nu avea nici un document asupra sa, spune procurorul. „Asta e caracteristic pentru spioni – la întâlnirile conspirative nu au nici un act care să dezvăluie identitatea lui reală”, spune Chișca. 

Deși oamenii legii cunoșteau identitatea reală a lui Kelov, era nevoie de o confirmare oficială. „S-a făcut legătura cu reprezentantul Ministerului Afacerilor Externe pentru a contacta Ambasada Rusiei ca să vină la fața locului ca să stabilim identitatea”, continuă procurorul. 

Ajunși în debara, reprezentanții au confirmat în cele din urmă că Kelov este angajatul ambasadei și că beneficiază de imunitate diplomatică. Statutul său, reglementat de Convenția de la Viena, îl proteja pe Kelov de percheziționare, reținere și arestare până în momentul în care Rusia decidea retragerea imunității sale. 

Procurorul le-a cerut diplomaților ruși documentul înmânat de Creangă de pe masă. Aceștia au refuzat, susținând că în rucsac sunt lucruri personale și este protejat de imunitate. Procurorul a insistat că imunitatea diplomatică nu acoperă situațiile în care actele sunt transmise într-un flagrant. Oficialilor ruși li s-a oferit opțiunea de a oferi voluntar documentele, fie refuzul lor va fi consemnat și rucsacul sigilat și examinat ulterior în cadrul urmăririi penale. În cele din urmă, diplomații au plecat, iar geanta lui Kelov a fost confiscată și sigilată. 

Ambasadorul Rusiei în Republica Moldova a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe unde i s-a înmânat nota privind declararea lui Kelov drept persoană indezirabilă. Kelov nu a fost arestat, ci expulzat din țară, în baza procedurii de declarare „persona non grata” – statut stabilit de aceeași Convenție de la Viena. 

Rusia a reacționat imediat. Ministerul de Externe de la Moscova a calificat acțiunile Moldovei în raport cu diplomatul rus un „pas neprietenos și o nouă manifestare a cursului agresiv antirus al actualei conduceri de la Chișinău, care distruge în mod iresponsabil legăturile ruso-moldovenești cu rădăcini istorice profunde”. Instituția a avertizat că va răspunde deciziei ostile a Chișinăului. 

„Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău a făcut solicitare în adresa Ambasadei Rusiei pentru retragerea imunității sale”, precizează procurorul Vitalie Chișca. În iunie 2025, aproape la un an de la reținerea lui Creangă, Ambasada Rusiei a refuzat ridicarea imunității lui Kelov, invocând că ar contraveni prevederilor Convenției de la Viena.

„Ulterior, am făcut interpelare către Ministerul Afacerilor Externe. Au precizat că, reieșind din circumstanțele în care Creangă și Kelov au fost prinși în flagrant, rucsacul diplomatului nu este protejat de Convenția de la Viena și poate fi examinat”, menționează procurorul. 

Desigilarea a avut loc în prezența lui Ion Creangă și a avocatului. „Am găsit copia strategiei pe care dlui a transmis-o și cheile de la apartamentul de serviciu. Alte bunuri nu erau”. 

Potrivit probelor adunate de acuzare, Creangă și-a rugat secretara să imprime o copie a strategiei înainte de întâlnirea cu Kelovși a fost surprins de camerele video că a lăsat o mapă pe masa din debara în timpul zilei. 

Creangă are o versiune diferită. Spune că în imaginile video nu se vede că rusul i-ar fi dat bani și acest lucru nu s-a întâmplat. „Eu în mână aveam cheile (…) Procurorii numai presupun și încearcă să interpreteze eronat lucrurile. (…) Ei văd în fiecare strângere de mână transmitere de bani, ceea ce nu corespunde realității”, a spus el în instanță. 

Susține că suma de 500 de dolari o avea deja în buzunar, fiind împrumutată de la fratele său cu câteva zile înainte, pentru o călătorie planificată cu soția la copiii lor în Viena. „Eu l-am rugat pe frate să-mi împrumute niște bani pentru că eu așteptam să vină salariul, dar nu știam precis dacă o să vină la timp”. Cei 1000 de euro și 1100 de dolari ridicați de acasă în timpul perchezițiilor erau banii soției, primiți cadou la aniversarea de 60 de ani, și erau destinați aceleiași călătorii. „Fiul meu a procurat bilete de avion pentru soția pe 6 august, iar eu urma să plec pe 9, după intrarea în concediu. Planificam să ne odihnim la copii, iar apoi să mergem la mare în Turcia”. 

În instanță, a prezentat biletele de avion spre Viena și o înregistrare video cu întâlnirea dintre el și fratele său. Fratele a confirmat în fața judecătorului că i-a oferit banii. Deși imaginile prezentate confirmă întâlnirea cu fratele său, procurorul a spus că nu se vede că i-ar fi dat efectiv ceva. 

Creangă neagă că ar fi aruncat banii în timpul reținerii. Potrivit lui, doar a băgat mâna în buzunar după șervețele, iar banii „probabil au căzut”. 

Cât despre documentul strategic, afirmă că era deja în debara, pe masă. Kelov ar fi adus documentul pentru discuții și urma să-l ia înapoi – de asta și era la el în geantă: „Strategia națională este un document de politici publice accesibil publicului larg și nu este restricționat sau limitat pentru a fi examinat și discutat (…) Proiectului Strategiei elaborat de Ministerul Apărării a fost plasat pe pagina oficială a Ministerului pe 20.02.2024. În mai 2024, a fost publicat pe site-ul oficial a Ministerului Apărării pentru consultări publice precum și pe platforma guvernamentală. La 24.05.24, proiectul strategiei a fost supus consultărilor publice cu societatea civilă în cadrul unei ședințe”. 

Creangă neagă primirea banilor în schimbul informațiilor. Susține că singurele sume oferite de Kelov au fost pentru produse din gospodărie – iepuri, miere, ouă. „I-am adus și de 600 și 1000 și ceva de lei”.

La una dintre întâlnirile monitorizate în cadrul măsurilor speciale de investigații, Creangă a vorbit cu Kelov despre raportul Comisiei Europene cu recomandări către Moldova privind procesul de aderare. Din interceptări reiese că i-ar fi transmis un exemplar. La acel moment, documentul nu era public, ci în faza de lucru. În instanță, șefa adjunctă a Direcției juridice a Parlamentului a declarat că i-a expediat același raport lui Creangă, în format electronic, în iunie 2024. Acesta a declarat că nu a luat nici un document de la subalterna sa, recomandările Comisiei Europene erau publice, iar în document au fost sistematizate sarcinile pentru Parlament. 

Potrivit învinuirii, în alte întâlniri, Creangă i-ar fi înmânat diplomatului rus, pe hârtie, proiecte de modificare a Codului Electoral, acordul de cooperare dintre Moldova și Franța, precum și Hotărârea Guvernului pentru pregătirea Republicii Moldova de preluare a președinției Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei. Creangă respinge acuzația, afirmând că înregistrările nu arată că el ar fi adus aceste documente. „Este o interpretare subiectivă a procurorilor care se bazează pe careva fotografii”. 

Ion Creangă a declarat în instanță că nu i-a transmis nici un act din Parlament, iar toate documentele erau publice pe pagina instituției. 

Întrebări din ședința de judecată: 

• Procuror: Careva acte, înscrisuri ați transmis lui Kelov în timpul întâlnirilor dvs? 
• Creangă: Nu, nu i-am transmis. Hârtii ce erau pe masă, maculatură de genul ăsta. 
• Procuror: Dar maculatura, de genul ăsta, sursa ei de unde e?
• Creangă: Din presă. Eu nu am adus acolo hârtii. 
• Judecătoarea: Și ce-i cu maculatura ceea? El a luat-o singur? Dvs i-ați dat-o? 
• Creangă: I-am transmis-o de pe masă. 
• Procuror:  Dar ea pe masă cum a ajuns? 
• Creangă: Întrebați-l pe dlui. Eu nu le-am adus. 
• Procuror: El le-a adus? 
• Creangă:  Da. 
• Judecătoarea: Ați spus că era maculatura pe masă. Ați dat-o lui Kelov? 
• Creangă: Da, de pe masă i-am dat-o lui înapoi.
• Judecătoarea:  Adică acolo el a adus-o și dvs i-ați transmis-o lui? 
• Creangă:  Da, i-am dat-o lui.
• Procuror:  În situația în care pretindeți că vă întâlneați cu Kelov în calitate de vecini, cum explicați faptul că până la ziua de astăzi nu dispuneți de un număr de telefon sau alte date de contact a lui Kelov? 
• Creangă:  Se explică prin faptul că eu nu i-am luat coordonatele. 
• Procuror: Da cum fixați dvs următoarea întâlnire? 
• Creangă: Noi ne întâlneam săptămânal, o dată, de două ori pe săptămână. Suntem pe o scară și permanent ne întâlneam și schimbam două-trei vorbe.

Spre deosebire de dosarul lui Bolboceanu, în cazul lui Creangă, procurorii declară că probele obținute prin interceptări sunt susținute de alte probe și martori. 

EXPERTIZA INTERCEPTĂRILOR

Avocații Iurie Florea și Gheorghe Ionaș au cerut în judecată să fie citat Dmitrii Kelov. Judecătoarea a admis cererea. Două citații au fost trimise în Rusia electronic, dar au rămas fără răspuns. 

Ulterior, avocatul și inculpatul au solicitat ca toate interceptările audio și video ale discuțiilor cu diplomatul Kelov, din cele cinci întâlniri monitorizare, să fie supuse unei expertize tehnice. Scopul: verificarea autenticității înregistrărilor – dacă sunt originale, complete și nemodificate. Au cerut să stabilească ce tip de aparate au fost folosite: dacă au fost montate în încăperi sau s-a înregistrat de la distanță. Și dacă fișierele audio și video sunt un conținut indisolubil sau funcționează separat. 

Apărarea a ridicat dubii cu privire la calitatea înregistrărilor. Unele nu ar fi clare și discuțiile nu pot fi înțelese. Data și ora nu apar direct în fișier, ci doar în denumirea acestuia. În stenograme, unele pasaje lipsesc, nu este arătată discuția integrală, se trece brusc de la o temă la alta fără sens logic, uneori discuțiile nu corespund cu textul, creându-se impresia că s-a tăiat discuția și informația este scoasă din context. 

Procurorul Dumitru Ștefârță a menționat că toate înregistrările au fost obținute legal, cu mandat de la judecătorul de instrucție, ca parte a măsurilor speciale de investigații. A admis că există locuri unde discuțiile nu pot fi înțelese, din cauza gălăgiei de fundal. „Nu avem cea mai performantă tehnică, dar expertiza nu va putea stabili aceste informații”. A adăugat că modalitatea de instalare a aparatelor este clasificată, iar informațiile privind data și metoda de înregistrare se regăsesc în procesele verbale. 

Procurorul a precizat că doar ofițerul de investigații, nu un expert, ar putea lămuri dubiile apărute. Iar expertul, în lipsa datelor vizibile pe imagine, nu poate stabili nici ora, nici locul înregistrării. Nu a fost adusă nicio probă că înregistrările au fost modificate. A cerut respingerea cererii pentru că toate motivele invocate nu sunt în competența expertului, iar o expertiză  ar fi dus doar la tergiversarea procesului. 

Creangă a susținut că nu urmărește acest lucru, dar i se pare corect ca după un an în care el a avut răbdare ca acuzarea să prezinte toate înregistrările, să i se ofere dreptul să înlăture dubiile. Judecătoarea a respins solicitarea de expertiză. Procesul a continuat cu audierea inculpatului. 

Creangă a confirmat toate discuțiile surprinse în înregistrările prezentate de procurori, dar nu le percepe ca divulgări de informații care i-au devenit cunoscute și le-a obținut în calitate de funcționar public, ci opinii bazate pe date publice. 

„TRĂDAREA”

La întâlnirea din 28 mai 2024, potrivit acuzării, Creangă i-a spus lui Kelov despre intențiile Parlamentului de a modifica articolul 337 din Codul Penal privind trădarea de patrie, specificând că proiectul urmărește extinderea noțiunii. 

Creangă a recunoscut că a menționat că au fost organizate consultări și dezbateri publice și că proiectul a fost înregistrat, însă și de aceasta dată discuția s-a bazat pe informații din spațiul public, nu pe date la care el avea acces ca funcționar în Parlament. 

Comunicatul Parlamentului fusese publicat într-adevăr cu patru zile înainte de întâlnirea celor doi. Însă amendamentul redactat a fost aprobat în lectură finală la câteva zile după discuția cu Kelov, abia pe 6 iunie. 

Conform noii versiuni a articolului 337, trădare de patrie este definită ca: „fapta săvârşită intenţionat, de către un cetăţean al Republicii Moldova, împotriva suveranităţii, independenței, unității, indivizibilității, securității sau capacităţii de apărare a Republicii Moldova, în interesul unui stat străin, unei organizații străine, unei entități anticonstituționale sau reprezentanţilor lor exprimată prin acordare de ajutor în vederea desfășurării unor activități ostile împotriva securității statului”. 

Anterior infracțiunea se referea doar la „acordarea de ajutor unui stat străin la înfăptuirea activității dușmănoase împotriva Republicii Moldova”, și era considerată prea vagă și greu de aplicat.

La doar câteva zile, The Insider publică o investigație despre corespondența de pe Telegram a lui Igor Gorgan, fostul șef al Marelui Stat Major, cu colonelul directoratului principal de spionaj din Rusia, Aleksandr Makarov. Din mesaje reiese că Gorgan ar fi raportat în mod regulat despre situația politică internă din Moldova și a transmis date despre vizitele reprezentanților Ministerului ucrainean al Apărării, care ar fi cumpărat echipament militar și obuze pentru forțele armate ucrainene. Procuratura Generală a cerut detalii de la Serviciul de Informații și Securitate pentru a-i deschide dosar penal. 

La următoarea întâlnire, Creangă îi dă de înțeles lui Kelov că în debara se simte mai sigur. 

Întrebări din ședința de judecată:

• Procuror: La întâlnirea din 25 iunie, dvs utilizați: „В кладовке, здесь безопаснее. Как-то стрёмно (din rusă: în debara e mai sigur. E cam dubios” și cuvinte necenzurate. Ce vă neliniștea? 
• Creangă: Cum te gândești dumneata, dacă te duci în oraș și bei și vii înapoi servit…  
• Procuror: De asta? 
• Creangă: Nu doresc să ies în public, să merg pe stradă și să fiu servit. 
• Procuror: Și dacă vă temeați să nu fiți servit, care era necesitatea să-i transmiteți lui Kelov informația că 3 angajați ai dvs sunt chemați de контора из трёх букв (din rusă: instituția din trei litere)?

SECRETIZAREA 

În lista acuzațiilor se află și că fostul șef al direcției juridice i-a comunicat diplomatului rus că trei angajați de-ai lui au fost chemați la Serviciul de Informații și Securitate, procedura de acces la secret de stat și de lucru cu documentele secrete. 

Creangă a respins acuzațiile, susținând că nu a avut acces real la documente clasificate. A recunoscut că i-a spus lui Kelov că a uitat când ultima oară a auzit de documente secrete. Potrivit lui, toate actele din Parlament sunt publice și disponibile pe site-ul instituției. „Noi formal avem acces, dar în realitate, nu lucrăm cu astfel de documente”, a explicat în instanță. În sprijinul afirmațiilor sale, a prezentat o scrisoare din partea Parlamentului care confirmă că, în ultimii ani, nu i-au fost repartizate documente clasificate. 

Întrebări din ședința de judecată:

• Procuror: Care era necesitatea să-i transmiteți lui Kelov informația că 3 angajați ai dvs sunt chemati de контора из трёх букв? La ce v-ați referit?
• Creangă: Nu eu am vorbit despre контора из трёх букв. A vorbit dlui (Kelov). 
• Procuror: El a vorbit, dar dvs ați confirmat. 
• Creangă: Întrebați-l pe dlui ce a avut el în vedere. 
• Procuror: Da care a fost necesitatea să-i transmiteți dvs informația că «Вот троих моих вызвали. » (Din rusă: „I-au chemat pe trei de-ai mei”)?
• Creangă: Eu am discutat un caz oarecare. Și în contextul ăsta discutam și am spus că și pe ai noștri i-au chemat. În sensul ăsta. Și am spus că dacă vor să vadă de secrete sau nu știu ce, la noi în computer este toată informația și administrația are acces la toată informația asta. Poate să verifice pe fiecare când vrea și cum vrea.

Deși linia principală a apărării este că nu a transmis informații clasificate, Creangă este învinuit că i-a comunicat lui Kelov și conținutul unei scrisori secrete, citite ulterior într-o ședință cu ușile închise. 

Întrebări din ședința de judecată:

• Procuror: Iaca dvs pe 28 mai îi spuneți lui Kelov, citez: «Вот уже две недели должны были отправить мне один секретный документ, но так и не дошёл. Он где-то остановился у председателя.» (Din rusă: „În ultimele două săptămâni trebuia să-mi fie trimis un document secret, dar nu a mai ajuns. S-a oprit undeva la președinte”). Despre ce document dvs discutați aici? Scrisoarea respectivă? 
• Creangă: Nu, despre altceva. Discutam despre o adresare a Agenției Proprietăți Publice către președintele parlamentului care a venit la direct și i-a adus o scrisoare. 
• Procuror: Ap iaca de asta și întreb, despre scrisoarea care a adus-o la direct. Dnul Grosu a discutat cu dvs despre conținutul acestei scrisori? 
• Creangă: Nu, nu a discutat, nici colegial nu a discutat. 
• Procuror: Care era necesitatea să-i transmiteți lui Kelov acest document secret? 
• Creangă: Probabil, așa mă gândesc eu, i-am formulat ca un exemplu prost care poate să existe ca să te adresezi printr-un document prin care se cere interpretarea unei legi. Aceste documente nu se secretizează. Sunt absolut banale. 

Scrisoarea secretă este un demers al Agenției Proprietăți Publice (APP), adresat Parlamentului și Ministerului Justiției. Documentul solicita interpretarea art. 7 din Legea cu privire la delimitarea proprietății publice și descria posibile prejudicii pentru stat în lipsa clarificărilor legale. Deși demersul nu ar fi ajuns niciodată în mâinile lui Creangă, procurorii susțin că Igor Grosu i-ar fi comunicat conținutul pentru a-i cere opinia juridică. 

Creangă respinge acuzația că i-ar fi oferit detalii lui Kelov din acel document. El susține că nu știa de existența demersului, nu a văzut conținutul și că, prin urmare, nu putea transmite informații referitoare la procedurile de lucru cu documente clasificate. 

Pentru a contesta legalitatea secretizării, a cerut de la APP decizia de secretizare și lista informațiilor ce pot fi clasificate, dar i s-a refuzat accesul. A dat în judecată APP și Comisia interdepartamentală pentru protecția secretului de stat pentru refuzurile neîntemeiate și declararea nulității secretizării.

Instanța a respins cererea ca inadmisibilă, motivând că documentul secretizat nu se referea direct la Creangă și, deci, nu-i încălca drepturile. În plus, documentul fusese secretizat pentru că divulgarea prematură a acelor informații putea fi în dezavantajul intereselor RM. Instanța a menționat și că documentul fusese totuși desecretizat la două săptămâni de la reținerea lui Creangă, în august 2024, ceea ce arăta că secretizarea a fost neîntemeiată, iar nulitatea cerută de Creangă – consumată. 

În procesul privind trădarea de patrie, Creangă a cerut instanței să admită această dispută despre secretizare, pentru a demonstra că nu a divulgat informații clasificate lui Kelov. Procurorul a replicat că desecretizarea s-a făcut doar pentru a putea include documentul în dosarul penal. Iar problema nu era motivul secretizării documentului, ci intenția sa ca funcționar public de a divulga despre existența și conținutul unui document parafat despre care a aflat din activitatea de serviciu. 

PROBE ILEGALE

După reținere, pe 30 iulie 2024, Ion Creangă a fost plasat în arest preventiv, unde s-a aflat șase luni. La sfârșit de ianuarie 2025 a fost transferat în arest la domiciliu pentru încă jumătate de an. Din 23 iulie 2025, fostul funcționar a fost eliberat din arest la domiciliu și se află sub control judiciar, fără drept de a părăsi municipiul Chișinău.  

Ulterior audierii lui Creangă, avocatul său a cerut anularea tuturor probelor obținute prin interceptarea lui Kelov, argumentând că, având statut diplomatic, înregistrările sunt ilegale și contravin tratatelor internaționale la care Moldova este parte. 

El a solicitat și o sesizare către Curtea Supremă de Justiție, pentru emiterea unui aviz privind legalitatea măsurilor de urmărire penală în acest caz. Instanța a respins emiterea avizului, iar cererea de anulare a probelor urmează să fie examinată de judecată împreună cu toate probele.  

***

În cadrul urmăririi penale care îl vizează pe Dmitrii Kelov, au mai fost investigați un ofițer superior al Poliției de Frontieră de la Aeroportul din Chișinău și soția acestuia. Potrivit PCCOCS, ofițerul ar fi avut întâlniri regulate cu diplomatul rus, de la care a primit bani în schimbul unor informații. Soția polițistului s-a implicat pentru a-i transmite o cartelă telefonică primită de la Kelov, pentru comunicare exclusivă și cifrată dintre polițist și diplomat. Cei doi soți sunt acuzați de complot împotriva Moldovei și complicitate la complot, infracțiuni care se pedepsesc cu închisoare de la cinci la zece ani. Dosarul încă se judecă, în prima instanță. 

---

---