În ultimii ani autoritățile au desfășurat o adevărată campanie de interceptare și filare a opozanților guvernării democrate. Operațiunea s-a desfășurat sub paravanul a trei dosare penale trase la indigo, pornite în baza unor mesaje pe Facebook sau declarații la conferințe de presă.

Sub lupa procurorilor și a polițiștilor au nimerit 52 de persoane, inclusiv politicieni, reprezentanți ai societății civile și chiar jurnaliști. Pe lângă interceptarea convorbirilor telefonice, unora le-a fost monitorizată și viața privată. În locuințe le-au fost instalate microfoane și camere video.

RISE Moldova a obținut un set de date care arată amploarea operațiunii. Este vorba de aproape 600 de proiecte de ordonanțe, demersuri, procese-verbale, încheieri judecătorești și mandate de autorizare. În documente se face referire și la peste 200 de DVD-uri cu discuții telefonice interceptate.

Oficial, efortul oamenilor legii s-a încheiat pe o notă pesimistă din partitura penală – datele nu au prezentat interes și au fost nimicite. În realitate, unele persoane vizate susțin că interceptările au fost folosite de sistem pentru a li se deschide dosare penale sau pentru a fi denigrate public.

.

DOSARUL CONFERINȚEI DE PRESĂ

31 martie 2016. Câțiva lideri ai Platformei Civice Demnitate şi Adevăr (Platforma DA) organizează o conferință de presă și, ca printre altele, fac apel către „toți oamenii de bună credință să iasă în stradă și să manifeste” pe 24 aprilie în Piața Marii Adunări Naționale.

Îndemnul acestora a fost auzit, inclusiv de angajații Inspectoratului General de Poliție (IGP) al Ministerului de Interne (MAI). Peste doar cinci zile, oamenii legii fac și ei un apel, doar că la art. 285 din Codul Penal – Dezordini în masă, și pornesc urmărirea penală nr. 2016790079.

Aceștia au constatat că respectiva conferință de presă a fost de fapt „o adresare şi un îndemn către […] întreaga societate a Republicii Moldova, să nu stea acasă, dar să participe […] la protestul […] care, în final, v-a reprezenta o adevărată revoluție, ce se va finaliza cu răsturnarea puterii de stat şi instaurarea unui guvern al poporului.”

‘SINGURA SOLUȚIE, E O REVOLUȚIE!’
Pe 7 aprilie, Sergiu Roşu, procuror în Secția exercitare a urmăririi penale în cauze de criminalitate organizată şi excepționale a Procuraturii Generale, solicită judecătorului de instrucție Dorin Munteanu să autorizeze pe acest dosar mai multe interceptări ale convorbirilor telefonice, pentru un termen de 30 de zile.

Inițial în vizor sunt luate 12 persoane. Printre ei, fruntași ai Platformei DA – Andrei Năstase, Chiril Moţpan și Ruslan Verbiţchi, jurnalistul Alexandru Cozer, foștii combatanți Constantin Boeştean, Vasile Iacubov și Ion Caraman.

Interceptarea a fost doar primul pas. Roșu îi mai solicită lui Munteanu să autorizeze și alte măsuri speciale de investigații pentru zece persoane. Mai exact – „urmărirea vizuală cu documentarea cu ajutorul metodelor şi mijloacelor tehnice, localizarea şi urmărirea prin sistemul de poziționare globală (GPS) ori prin alte mijloace tehnice, prin utilizarea mijloacelor tehnice ce asigură înregistrarea şi fixarea acțiunilor.”

Drept argument pentru aceste cereri au servit declarațiile reprezentanților Platformei DA care, „atât în fața presei, cât și prin intermediul rețelelor de socializare, au vorbit despre un ‘maidan’, precum și necesitatea aplicării forței: ‘Tot mai multă lume vorbește că această clasă politică nu va pleca altfel decât prin forță’, ‘Singura soluție, e o revoluție!’.”

Între timp, raza de interceptare a convorbirilor telefonice s-a extins și asupra altor cinci persoane conectate la Platforma DA. Este vorba de Vasile Năstase, Inga Grigoriu, Mihai Tomacinschi, Alexandr Topolenco şi Daniel Ulinici.

„MAIDANUL” DIN 24 APRILIE 2016
Protestul organizat de Platforma DA în Piața Marii Adunări Naționale s-a transformat, la un moment dat, într-un marș prin oraș și a degenerat cu busculade şi altercații cu polițiștii. Mai ales în zona străzii Bulgare, unde se află casa liderului democrat Vladimir Plahotniuc, dar şi în fața Global Business Centre, pe atunci reședința de afaceri a politicianului.

Pe 5 mai 2016, procurorul solicită prelungirea cu încă o lună de zile a interceptării şi înregistrării convorbirilor telefonice. „Cumulul de date şi probe acumulate, permit de a considera că Năstase Andrei, în complicitate cu alte persoane, pregătesc şi săvârșesc infracțiuni prevăzute de Codul penal”, se menționează în ordonanța care îl viza pe liderul Platformei DA, formulare trasă la indigo și în cazul majorității celorlalți colegi din dosar. Detalii, AICI

În același timp, în cazul lui Aureliu Pisica, membru al Platformei DA, s-a procedat şi la urmărirea vizuală și fotografiere pe 24 aprilie şi pe 11 mai. Rezultatul – „136 de file” înscrise pe două DVD-uri.

Conform unei cereri datate cu 23 mai 2016, procurorul Roşu a solicitat judecătorului de instrucție amânarea informării lui Aureliu Pisică despre măsura specială de investigație, „pentru a nu admite scurgere de informații”. Iar proiectul încheierii judecătorești, care vine la pachet cu cererea lui Roșu, urmând ca magistratul doar s-o semneze, acceptă acest lucru, cu mențiunea ca Pisica să fie informat „nu mai târziu de momentul încetării urmăririi penale”.

ULTIMII PATRU
La finele lui mai 2016, la interceptare este inclusă și Diana Puga, care tocmai se angajase în calitate de asistentă a deputatului socialist Adrian Lebedinschi. Înainte de asta a fost șefa pe audit la Ministerul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor condus până în ianuarie 2016 de democratul Pavel Filip. Motivul interceptării a fost că ea, „în complicitate cu alte persoane, pregătesc şi săvârșesc infracțiuni prevăzute de Codul penal”. Detalii, AICI

Ulterior, Vladimir Bordian, ofiţer superior în cadrul Inspectoratului Național de Investigații (INI), redactează un raport adresat procurorului Sergiu Roşu în care justifică necesitatea prelungirii interceptării convorbirilor telefonice a 14 persoane afiliate Platformei DA. Detalii, AICI

Conform datelor deținute de RISE Moldova, pe 10 iunie 2016 au loc ultimele mișcări pe acest dosar, când sunt puse sub interceptare şi telefoanele a trei persoane neidentificate de oamenii legii: Eugen, Ion şi Haralampie. Vechiul motiv persistă și în cazul lor: „în complicitate cu alte persoane pregătesc şi săvârşesc infracţiuni prevăzute în Codul Penal.” Detalii, AICI

.

DOSARUL COMENTARIILOR PE FACEBOOK

11 ianuarie 2017. Oamenii legii pornesc o nouă urmărire penală cu nr. 2017790004. Dosarul își trage rădăcinile dintr-o decizie a Federației Sindicale a Educației și Științei din 27 decembrie 2016, prin care și-a propus ca, în perioada 17-20 ianuarie 2017, să picheteze Guvernul și Parlamentul, în legătură cu „declinul continuu al situației materiale a angajaților din sfera educației și cercetării.” Detalii, AICI

După ce intenția federației ajunge pe rețelele de socializare, IGP pornește urmărirea penală în baza aceluiași art. 285 din Codul Penal – Dezordini în masă. Motiv au servit mai multe comentarii pe Facebook asociate anunțului Sindicatului Educației, prin care „utilizatori cu date eronate […] cheamă populația la violență împotriva actualei guvernări a Republicii Moldova, precum și la dezordini în masă.”

Cu o săptămână înainte de protestele federației, procurorii dispun interceptarea pe un termen de 30 de zile a discuțiilor telefonice a unui grup de 14 persoane. Motivul invocat: „la pregătirea pentru acțiunile de dezordini în masă posibil se vor implica activ și unii dintre membrii și simpatizanții Platformei DA.”

Printre cei 14 telefoanele cărora au fost băgate la ascultare se regăsesc și opt persoane din DOSARUL CONFERINȚEI DE PRESĂ. Este vorba de Andrei Năstase, Chiril Moțpan, Constantin Boeștean, Aureliu Pisică, Ion Caraman, Vasile Iacubov, Ruslan Verbițchi și Serghei Cebotari. Restul sunt, în mare parte, foști combatanți.

PRIMELE STENOGRAME
Nu trec nici 24 de ore de la ordonanța procurorilor de interceptare a convorbirilor telefonice și apar deja primele stenograme. Sunt două discuții telefonice, ambele purtate în seara zilei de vineri, 13 ianuarie 2017.

Prima, care începe la ora 18:13, surprinde o discuție de circa trei minute dintre Aureliu Pisica, membru al Platformei DA, și Victor Leancă, preşedintele Uniunii Pensionarilor din Moldova. În ea, Pisică își cere scuze pentru că nu a reușit să ajungă la un flash-mob, dând vina pe o ședință de judecată pe care a avut-o la Hâncești, și-i amintește lui Leancă de un eveniment „pe duminică”. Detalii, AICI

A doua discuție stenografiată de oamenii legii s-a purtat aproape de miezul nopții între Andrei Năstase și un oarecare Andrei, deținătorul numărului de telefon 079xxx332. Cei doi vorbesc inițial despre traducerea unui CV din română în engleză, după care trec tot la un eveniment „de duminică”.

„Flash-mob”-ul și evenimentul „de duminică” din discuțiile celor de la Platforma DA sunt de fapt acțiunile de susținere a Jurnal TV, – post deținut până recent de omul de afaceri Victor Țopa, nașul de cununie al lui Andrei Năstase -, lansate după ce televiziunea anunțase public că este dată afară din spațiul pe care îl închiria în centrul de bussines SkyTower.

„REVOLUȚIE ȘI REVOLUȚIE!!!”
Vine și 17 ianuarie, ziua protestelor anunțate de sindicaliști. Acestea trec fără mare gălăgie, iar o săptămână mai târziu procurorii mai bagă la ascultare două persoane – Victor Mudrea și Iuri Scobioală. Ambii, sub aceeași motivare: „posibil va primi sau transmite date relevante şi importante pentru cauza penală”.

La început de februarie 2017, oamenii legii mai stenografiază două discuții telefonice interceptate, ambele fiind ținute în aceeași zi de Vasile Iacubov, preşedintele Asociaţiei Veteranilor de Război din sect. Ciocana al capitalei. Anterior, acesta ieșise într-o conferință de presă și acuzase conducerea Platformei DA de faptul că au încercat să pună în aplicare o lovitură de stat. Ulterior, Iacubov a fost surprins pe la diferite manifestații organizate de Partidul Democrat.

7 februarie 2017, ora 09:41:26-09:51:36. Iacubov se întreține cu o persoană care l-a sunat de pe numărul 069xxx649. Vorbesc în mare parte despre chestiuni organizatorice, dar pomenesc și de Mihai Tomacinschi, fost combatant.

Vasile Iacubov: Am avut ieri întâlnire cu domnu’ Mihai Tomacinschi. El: Revoluție și revoluție! Am vorbit o oră și ceva, tot îl liniștesc, că nu-i vârsta de revoluții cam. Ai dam 62 de ani, hai, alipește-te de noi și fii băiat de treabă. Ai capacități, băieții te stimează, și cu care ai luptat, care te știu…Lupta asta n-aduce a bine. Ai să lupți, ai să lupți, șî mai mare ură ai să pui pi tini.
Necunoscut: Așă-i, așă-i, corect. Stenograma integrală, AICI

---

---

7 februarie 2017, ora 10:31:18-10:35:18. Iacubov este sunat de pe numărul 069xxx989. Discuția se rezumă tot la un anume „Domn’ Mihai”.

Vasile Iacubov: Ieri am avut întâlnire cu domnu’ Mihai Viteazu, am mai stat cu dânsul de vorbă.
Necunoscut: Și ați ajuns la un compromis sau tot așa? […]
Vasile Iacubov: Chestia îi aceea că eu spun: Domn’ Mihai, eu am fost alături di tine tot timpu’, sunt alături, dar în revoluția pe care vreți s-o faceți, eu nu sunt de acord să particip. Eu nu vreau dezbinare. Stenograma integrală, AICI

Peste două zile de la aceste discuții, oamenii legii îl bagă la ascultare și pe Mihai Tomacinschi. Totodată, aceștia dispun prelungirea termenului de interceptare a convorbirilor telefonice pentru încă 30 de zile a tuturor celor 14 persoane cu care au început dosarul.

PLEACĂ TREI, VIN OPT
Între timp, din lista interceptaților cad doi foști combatanți. Însă locurile lor nu au rămas goale, ci au fost ocupate de nume noi. Unul dintre ei este Aliona Mandatii, atunci vicepreședintă a Platformei DA. Altul este jurnalistul Vladimir Soloviov, proprietarul portalului de știri Newsmaker. Ordonanța de interceptare pe numele lui a fost întocmită pe 6 aprilie 2017, la o zi după ce Soloviov a anunțat public că este filat de indivizi necunoscuți.

Proiectele de ordonanță redactate pe numele lui Soloviov și Mandatii nu spun clar motivul pentru care cei doi sunt băgați la interceptare. Totul se rezumă la o referință generală la aceleași comentarii de pe Facebook și că aceștia „posibil vor primi sau transmite date relevante şi importante pentru cauza penală”.

În următoarele luni din listă mai cade un fost combatant, dar în schimb sunt aduse alte șase persoane. Printre acestea se numără Arcadie Barbăroșie, directorul executiv al Institutului de Politici Publice, expertul economic Sergiu Tofilat și activistul Andrei Donica. Și în cazul lor a fost suficient să se facă o referire la aceleași comentarii de pe Facebook și la posibile informații pe care aceștia ar putea să le primească, pentru a solicita instanței de judecată interceptarea convorbirilor telefonice.

„PREGĂTESC ŞI SĂVÂRŞESC INFRACŢIUNI”
În acest dosar oamenii legii nu s-au limitat doar la interceptarea convorbirilor telefonice. La 7 iunie, procurorii emit și ordonanțe privind autorizarea efectuării măsurilor speciale de investigaţii pe numele lui Andrei Năstase, Serghei Cebotari și Sergiu Tofilat. Aceștia sunt prezentați drept potențiali suspecți care, „în complicitate cu alte persoane, pregătesc şi săvârşesc infracţiuni prevăzute de Codul penal” și că probabil vor „efectua întâlniri cu diferite persoane din lumea criminală care au tangență cu circumstanțele de comitere a infracțiunii”.

Noile ordonanțe le dau mână liberă oamenilor legii să-i urmărească vizual, să le supravegheze domiciliile „cu ajutorul metodelor și mijloacelor tehnice”, să documenteze mijloacele de transport de care se folosesc, cât și persoanele cu care comunică (Detalii, AICI). La 19 iulie procurorii emit noi ordonanțe privind urmărirea vizuală. Năstase și Cebotari rămân în listă, în timp ce Tofilat este înlocuit cu Chiril Moțpan.

Iulie 2017 este ultima lună în care oamenii legii emit ordonanțe pe acest dosar, conform datelor deținute de RISE Moldova. S-a întâmplat exact la împlinirea a șase luni de la începerea urmăririi penale, acesta fiind termenul maxim prevăzut de legislație prin care măsurile speciale de investigație pot fi autorizate „pe acelaşi temei şi asupra aceluiaşi subiect”.

.

DOSARUL VOTULUI UNINOMINAL

11 iunie 2017 a fost o zi cu multe ecouri în Republica Moldova. În Chișinău, activiștii și simpatizanții opoziției au ieșit în stradă să protesteze împotriva modificărilor grăbite la sistemul electoral proporțional, care a fost înlocuit cu cel mixt.

O lună mai târziu, mai exact pe 14 iulie 2017, ofițerii de investigație și procurorii care se ocupă de combaterea criminalității organizate au pornit cel de-al treilea dosar penal pentru Dezordini în masă – nr. 2017670229. Cei vizați au fost tot din tabăra opoziției, iar motivul oficial a fost acesta:

Documentele obținute de RISE Moldova conțin informații despre interceptarea convorbirilor telefonice pe acest dosar a unui număr de 29 de persoane, printre care politicieni, lideri ai unor ONG-uri, activiști, dar și copiii lor.

De fapt, o parte din ei au fost interceptați și pe celelalte două dosare: 2016790079 și 2017790004, iar această cauză penală a servit ca un motiv camuflat pentru a continua interceptările încă jumătate de an.

CALENDARUL INTERCEPTĂRILOR
Interceptarea convorbirilor telefonice a început pe 19 iulie 2017, la doar 5 zile după ce a fost deschis dosarul penal, și a durat până în ianuarie 2018. Persoanele au fost înregistrate în perioade diferite, de regulă, pentru o perioadă de 30 zile, cu posibilitatea de prelungire a termenului de interceptare și înregistrare a comunicărilor.

Primul interceptat a fost profesorul Leonid Lefter. Atunci era simpatizant al Platformei DA, iar de ceva timp se afișează pe la evenimentele organizate de PDM. Detalii, AICI

Iată cum s-au făcut măsurile speciale de investigații. Pe 19 iulie 2017, procurorul Roman Rusu a înaintat două demersuri către judecătorul de instrucție Sergiu Bularu.

În primul solicită ridicarea informației de la companiile de telecomunicații Moldcell, Orange și Moldtelecom, referitor la „descifrările convorbirilor telefonice de intrare – ieşire, cu indicarea numărului abonatului, zonei de aflare a abonatului, datelor de anchetă conform contractelor, efectuate de pe telefoanele mobile cu cartelele SIM: 068xxx199 […]”. Numărul de telefon indicat de procuror în demers era a lui Leonid Lefter.

Prin al doilea demers din aceiași zi, Rusu solicita autorizarea interceptării telefonice a lui Lefter pe un termen de 30 de zile, măsură care a și fost pusă în practică, conform datelor analizate de RISE.

Între timp, pe 29 iulie 2017, procurorul Rusu a mai băgat la interceptare 17 persoane. Printre ele se numără Andrei Năstase, Ion Caraman, Chiril Moțpan, Aliona Mandatii și fiul ei Cătălin, Sergiu Tofilat, Sergiu Cebotari, dar și Arcadie Barbăroșie, directorul Institutului de Politici Publice, și Vladislav Gribincea, președintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova.

Unele din cele 17 persoane au fost interceptate timp de mai multe luni. Însă lista inițială se mărește pe 8 august 2017, când procurorul Rusu îi mai adaugă la interceptare pe Vitalie Josan, șoferul vicepreședintei Platformei DA, Aliona Mandatii, și pe medicul Marcel Balagura.

Din 17 august 2017, pe acest dosar mai apar doi procurori care solicită autorizații de la judecătorii de instrucție. Este vorba de Valeriu Sîrbu și Dumitru Raileanu. Astfel, până la finalul anului 2017, lista persoanelor interceptate urcă la 29, iar printre numele noi incluse se numără Alexandru Slusari, vicepreședintele Platformei DA, Ruxanda Josan, fiica lui Nicolae Josan, activist al Platformei DA, Dinu Plângău, liderul organizației de tineret a Platformei DA, și Dan Perciun, vicepreședinte al Partidului Acțiune și Solidaritate.

---

---

CAMERE VIDEO ÎN CASA LUI PERCIUN
Pe lângă interceptări, procurorii au cerut autorizații de la judecătorii de instrucție ca unii protestatari să fie urmăriți vizual, iar la domiciliul unui manifestant, Dan Perciun, să fie instalate „aparate ce asigură supravegherea și înregistrarea audio și video, a celor de fotografiat și de filmat, fără înștiințarea proprietarului, posesorului, în scopul studierii acestuia pentru descoperirea urmelor activității infracționale”.

De fapt, procurorii au decis să trimită ofițeri de investigație în apartamentul lui Perciun, după un raport redactat de Victor Papuc, ofițer în cadrul INI.

17 august 2017. Victor Papuc scrie un raport adresat lui Roman Rusu, procuror în Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate şi Cauze Speciale, prin care îl informează că, în urma interceptării lui Dan Perciun, reiese că în apartamentul lui de pe strada Rădăuțanu au loc întâlniri ale persoanelor „implicate în eventuala activitate infracțională”. Iar pentru a colecta probe, i-a cerut procurorului să se ocupe de procedura legală care să le permită să instaleze aparate de supraveghere video și audio în apartamentul acestuia.

În aceeași zi, din numele procurorului Rusu a fost emisă Ordonanța privind autorizarea măsurilor speciale de investigații și au fost redactate următoarele acte: un demers către judecătorul de instrucție și o încheiere judecătorească, pe care magistratul care a autorizat măsura specială de investigație urma doar să-i dea un număr de înregistrare și s-o semneze. Din analiza metadatei aflăm că aceste documente au fost printate pe 16 august 2017, adică cu o zi înainte ca ele să fie semnate de procuror și judecător.

Pe 13 septembrie 2017, ofițerul Papuc redactează un alt raport în adresa procurorului Rusu. De această dată îi cere să autorizeze urmărirea vizuală a lui Dan Perciun, Andrei Năstase, Chiril Moțpan și Serghei Cebotari, pentru a depista și contracara activitatea „grupării menționate pe teritoriul țării”. Detalii, AICI

Din documente reiese că, în aceeași zi, procurorul a autorizat ca ofițerii din cadrul Direcției nr. 7 a INI să urmărească cele patru persoane timp de 30 de zile.

.

[RE]CAPITULAREA

Datele deținute de RISE Moldova arată că oamenii legii au interceptat convorbirile telefonice a unui număr total de 51 de persoane. Opt dintre ele s-au perindat prin toate cele trei dosare penale, fiind vorba în special de fruntași ai Platformei DA. Alte nouă persoane s-au regăsit în două dosare. Asta chiar dacă legislația penală spune că „este INTERZISĂ autorizarea repetată a măsurii speciale de investigaţii pe acelaşi temei şi asupra aceluiaşi subiect.”

Vladislav GRIBINCEA, președintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova: Deschiderea unui alt dosar este, de fapt, o trișare și o prelungire artificială a interceptării, ceea ce nu va ține nici într-o instanță de judecată.

Iar discuțiile celor 51 au umplut 205 DVD-uri „de model Titanium şi Esperanza”. Doar că, în majoritatea absolută a cazurilor, oamenii legii ajungeau să constate „că datele obținute în urma efectuării măsurii speciale de investigații nu prezintă interes pentru cauza penală” și solicitau judecătorului de instrucție „nimicirea suporturilor electronice în original pe care au fost înregistrate comunicările”. Mai exact, astfel de soartă au avut 204 din cele 205 de DVD-uri.

„VĂD CĂ PRIME ARATĂ”
Unicul disc care a prezentat interes pentru oamenii legii a fost indexat cu numărul 25/4546-i în cadrul DOSARUL COMENTARIILOR PE FACEBOOK. Acesta conține o discuție din seara zilei de 21 martie 2017, când „o persoană necunoscută” l-a sunat pe Sergiu Cebotari să-l întrebe de „Aurel”, despre care „văd că Prime arată.”

Cebotari este cel care a anunțat public că la Poșta Moldovei, instituție la care fusese angajat, funcționa o schemă de trafic cu anabolizante și care, ulterior, a fost condamnat la opt ani de închisoare într-un dosar pentru escrocherie și folosirea muncii forțate.

Acesta e setul de documente cu stenograma convorbirii:

Într-adevăr, în ziua în care a avut loc discuția de mai sus, Prime TV a dat pe post o știre bazată pe o înregistrare telefonică în care Aurel Pisica, membru al Platformei DA, se revoltă față de „comportamentul lui Andrei [Năstase] și a pi****lui ista de [Chiril] Moțpan”.

Prime TV, post deținut în prezent direct de Vladimir Plahotniuc, liderul Partidului Democrat, nu și-a asumat știrea, făcând referire la vesti.md drept sursă primară. Portalul vesti.md are adresa IP înregistrată pe numele General Media Group SRL, firmă deținută de compania olandeză OTIV Prime Media BV și care, până acum câțiva ani, a fost proprietara posturilor Prime TV, Canal 2, Canal 3 și Publika TV. Detalii, AICI și AICI

În seara aceleiași zile de 21 martie 2017, vesti.md a mai publicat o știre similară cu o nouă înregistrare. De data aceasta Pisica se plânge că Andrei Năstase „nu-i mai bun decât [Vladimir] Plahotniuc și decât nimeni”, nefiind de acord cu unele planuri pe care liderul PPDA le avea în legătură cu organizația teritorială a formațiunii din Ialoveni.

MINISTERUL DE INTERNE CONFIRMĂ
Două din cele trei dosare sunt în gestiunea Direcţiei Generale Urmărire Penală a Ministerului Afacerilor Interne (MAI), iar unul în cel al Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS).

În încercarea de a obține detalii oficiale, am expediat mai multe solicitări de informații.

24 aprilie 2019. Valeriu Bodean, adjunctul procurorului șef al PCCOCS, ne informează doar despre faptul că „pe marginea cauzelor penale nr. 2016790079, nr. 2017790004 și nr. 2017670229 nu au fost adoptate hotărâri definitive.” Detalii, AICI

25 aprilie 2019. Andrian Șova, directorul Serviciului tehnologii informaționale a MAI, ne confirmă că dosarele au fost pornite exact în zilele și în baza articolului din Codul Penal indicate și în leaksul obținut de RISE Moldova, adică Dezordini în masă. Mai mult, ne informează și despre soarta celor trei dosare: „urmărirea penală a fost suspendată conform art. 287/1, al.1, p.2 – nu este identificată persoana care poate fi pusă sub învinuire”.

Vladislav GRIBINCEA, președintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova: Suspendarea urmăririi penale înseamnă că dosarul continuă latent, dar nu se fac măsuri active. Pe această perioadă, informațiile din dosar sunt confidențiale. Codul de Procedură Penală nu prevede care e perioada maximă a suspendării. Când dosarul se clasează, oricine are dreptul să aibă acces la materialele acestui dosar penal. Impresia mea este că suspendarea a fost făcută cu scopul de a păstra confidențialitatea urmăririi penale mai departe și a nu permite terților să aibă acces la materialele urmăririi penale. Este un abuz clar din partea procurorilor.

SOFTUL DE INTERCEPTARE
Gheorghe Racovița, șeful Aparatului directorului Serviciului de Informații şi Securitate, ne explică într-un răspuns oficial care este rolul instituției pe cazurile de interceptare telefonică: „transmite subdiviziunii tehnice a organului de urmărire penală semnalul comunicărilor interceptate […] în regim de timp real, fără a efectua înregistrarea acestora”. Detalii, AICI

Altfel spus, SIS-ul doar oferă suport tehnic, iar interceptarea și înregistrarea nemijlocită a convorbirilor telefonice pe aceste dosare au fost efectuate „de către subdiviziunea specializată” a MAI.

Într-un document din setul de date obținut de RISE Moldova, cu denumirea „Anexă la procesul-verbal al reproducerii comunicărilor telefonice din 29.07.2017, purtate de către Grebincea Vladislav, posesorul cartelelor SIM cu nr. 079xxx070, în perioada de timp de la 29.07.2017 – 23.11.2017” – este inserată o captură de ecran cu softul care ar fi folosit de autorități pentru a intercepta convorbirile telefonice. Detalii, AICI

Acesta se numește Reliant și este un program creat și dezvoltat de compania Verint Systems Inc. În arhiva web a companiei am găsit că softul Reliant a fost vândut agențiilor guvernamentale și instituțiilor de forță din întreaga lume. Pe scurt, produsul este prezentat astfel: „Colectați, păstrați și analizați date interceptate pentru investigații mai eficiente și colectarea de probe în conformitate cu standardele de interceptare legală”.

Din captura de ecran se vede că softul a fost accesat la 21 noiembrie 2017 de utilizatorul cu numele de „MAI14” și că licența de utilizare a softului mai este valabilă 626 de zile. Mai mult, acesta listează un șir de numere de telefoane puse sub monitorizare. Majoritatea absolută dintre ele aparțin persoanelor vizate în cele trei dosarele penale.

Cu toate acestea, drept răspuns la solicitările noastre, Ion Iachimov, șeful INI, ne-a asigurat că ei „nu fac uz de softul menționat”, iar Alexandru Pânzari, șeful IGP, că, „în cadrul instituției, din momentul creării și până în prezent, nu a fost identificat contract de achiziție a softului nominalizat.” Detalii, AICI și AICI

.

INTERCEPTAȚII

Conform legii, după ce constată „legalitatea efectuării măsurii speciale de investigații, procurorul sau judecătorul de instrucție […] informează persoanele” vizate. Dar acest lucru poate fi amânat „prin hotărâre motivată”, ceea ce au și făcut oamenii legii în cele trei dosare penale.

Motivarea amânării informării era, de regulă, foarte simplă: „deoarece urmărirea penală […] nu este finisată şi pentru a nu admite scurgere de informații”. Însă informarea oricum trebuie să aibă la un moment dat, iar legea stabilește un termen limită de „nu mai târziu de momentul finisării urmăririi penale.”

Persoanele vizate în cele trei dosare cu care am reușit să discutăm ne-au declarat că nu au fost înștiințate oficial despre faptul că telefoanele le-au fost interceptate. Nici măcar cele care s-au regăsit în toate trei cauze penale desfășurate practic consecutiv.

Andrei NĂSTASE, liderul Platformei DA, recent numit ministru de Interne: Dovadă că am fost interceptat este și acea secvență care a fost dată în spațiul public în cadrul campaniei electorale municipale, când a fost făcută publică o inocentă discuție între fecior și mamă. […] În 2015 sau 2016 […] mi s-a spus de la Procuratura Generală că am fost supus interceptărilor într-un dosar penal în care eu nu aveam nicio treabă. S-a căutat un pretext ca să-mi fie interceptat telefonul. […] Mi-au fost găsite și camere acasă. O cameră era în dormitor.

Dan PERCIUN, actualmente deputat PAS: Întotdeauna am suspectat lucrul acesta, [mai ales] de când m-am implicat mai activ în politică. Microfonie la telefon, mai auzeam ocazional ceea ce vorbeam în telefon, telefonul se descărca mai repede. Exista un șir de semne care ți-ar fi dat de înțeles că ești ascultat. Nu am fost niciodată înștiințat de către nimeni despre lucrul acesta.

Inga GRIGORIU, actualmente deputată Platforma DA: Cu siguranță am fost interceptată. Telefonul meu este public. Niciodată nu am ascuns la ce număr de telefon oamenii pot să mă contacteze. Ei au intrat în zona noastră privată, personală, și nu este confortabil, credeți-ne. – Vizual ați fost urmărită? – Da, sigur. Noi deja ne cunoaștem la față, ne salutăm. Într-un fel mă simt protejată de acești băieți (zâmbește).

Vladislav GRIBINCEA, președintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova: Am verificat oficiul meu și am găsit două dispozitive de interceptare a comunicărilor. Asta a fost în anul 2017. De asemenea, aveam suspiciuni că poștele mele [electronice] sunt interceptate. Și am constatat că, într-adevăr, a fost spartă poșta mea.

---

---

Arcadie BARBĂROȘIE, director executiv al Institutului de Politici Publice: – Începând cu 2017 ați fost interceptat? – Nu știu, eu pot să mă gândesc și la 2007, 2008, 2009 – poate și atunci am fost interceptat? Eu nu-mi dau seama să fi fost activități care să mă deranjeze în sensul acesta. Nu cred că a fost vreo interceptare, nu cred că au fost încercări de acestea ilicite.

Vasile IACUBOV, preşedintele Asociaţiei Veteranilor de Război din sect. Ciocana al capitalei: – Ați fost vreodată informat oficial că ați fost interceptat? – Eu nu vreau să vă răspund la această întrebare. Vă rog frumos, nu-mi puneți mie așa întrebări. Sunt niște întrebări provocatoare, le consider eu. Eu nu mă ocup de lucrurile acestea murdare. Dacă am ceva de vorbit – vorbesc, chiar dacă se întâmplă niște lucruri nestandarde, lucruri care mă deranjează.

Diana PUGA, la acel moment asistenta deputatului socialist Adrian Lebedinschi: – Ați fost vreodată informată oficial că ați fost interceptată? – Nu, prima dată aud. – Dar ați avut suspiciuni că sunteți sau ați fost interceptată? – Permanent am suspiciuni, pentru că în telefon am un program care-mi arată că cineva îmi interceptează profilul. Poate din cauza că am lucrat cu domnul Pavel Filip, când a fost ministru al Tehnologiilor Informației. Am fost șefa pe audit, până în 2016.

Aliona MANDATI, membră a Platformei DA: Eu permanent sunt interceptată, fiindcă am dosar deschis pe una dintre companiile mele, invocându-mi-se faptul presupunerii de evaziune fiscală. În cadrul dosarului așa și este indicat că, în rezultatul interceptărilor telefonice, s-au acumulat materiale cu unele presupuneri și bănuieli. Dosarul l-au deschis în 2017 și, până în prezent, […] conturile ne sunt blocate și avem pierderi colosale.

Vladimir SOLOVIOV, jurnalist: Pentru prima dată am observat că sunt urmărit în 2014. Era în perioada campaniei pentru alegerile parlamentare. Atunci eu m-am întâlnit la aeroport cu [Alexandr] Petrenco (fost deputat PCRM – n.r.) […] La ieșire, un angajat al serviciului de securitate al aeroportului mi-a spus în șoaptă la ureche – persoanele din acel BMW v-au examinat automobilul, v-au fotografiat numerele. […] În aprilie 2017, am avut o întâlnire, seara târziu, cu Vadim Pistrinciuc (fost deputat PLDM – n.r.), și, la ieșirea din cafenea, am observat o mașină și niște persoane care au vrut să intre în cafenea, dar deoarece noi deja ieșeam, ei s-au întors. În ziua următoare, aceeași mașină am văzut-o la intrarea în redacția Newsmaker. Ei nu se ascundeau, era o filare demonstrativă.

.

EXECUTORII

Cele trei dosare penale au fost gestionate în mare parte de către doi procurori – Sergiu Roșu și Roman Rusu, care au făcut front comun cu Victor Papuc, Sergiu Balan și Vladimir Bordian, ofițeri de investigații din cadrul Direcției nr. 5 a INI a IGP.

Sergiu ROȘU. A fost numit procuror în 2011. La sfârșitul lunii ianuarie 2016, „Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General încurajarea domnului Sergiu Roşu, cu acordarea Diplomei de Onoare a Procuraturii de categoria I”. În august 2016, Roșu a fost promovat în funcția de procuror la PCCOCS.

Roman RUSU. Și-a început cariera de procuror în 1995, la Procuratura Botanica, iar din 2005 și-a continuat activitatea la Procuratura Centru, mun. Chișinău. Și el a fost promovat la PCCOCS în 2016.

Victor PAPUC. Este ofițer superior de investigații la INI din 2014. Până atunci a fost inspector în Comisariatul de Poliție Hâncești. Papuc a fost luat la ochi de polițiștii de la Patrulare în 2016, după ce a fost prins în trafic conducând un automobil Toyota RAV 4 cu numerele de înmatriculare false.

Vladimir BORDIAN a fost angajat în calitate de ofițer de investigații la INI în 2016, iar Sergiu BALAN a obținut aceeași funcție un an mai târziu. Anterior, ambii au fost colegi la Inspectoratului de Poliție Fălești, unde Bordian a fost ofițer de urmărire penală, iar Balan – ofițer superior de sector.

JUDECĂTORII
Setul de date deținut de RISE Moldova conține mai multe proiecte de încheieri judecătorești și mandate de autorizare în care sunt indicate și numele judecătorilor de instrucție care urmau să le semneze, printre care Nicolae Corcea, Dorin Munteanu și Sergiu Bularu. Le-am expediat acestora solicitări de informație în care i-am rugat să ne spună dacă au autorizat măsuri speciale de investigații pe dosarele respective.

În cele din urmă, solicitările noastre au ajuns pe masa președintelui Judecătoriei Chișinău, Radu Țurcanu (Detalii, AICI). Acesta ne-a informat că „interceptarea și înregistrarea comunicărilor sau a imaginilor se atribuie la materiale confidențiale” și că „accesul la informaţiile oficiale nu poate fi îngrădit, cu excepția: informațiilor ce ţin de activitatea operativă şi de urmărire penală.” Detalii, AICI

Nicolae CORCEA. A activat inițial la Judecătoria Bălți, sediul Sîngerei. A ajuns în capitală în 2014, prin transfer. Un an mai târziu s-a remarcat prin faptul că a dat câștig de cauză Finpar Invest SRL, companie afiliată liderului democrat, Vladimir Plahotniuc, într-o dispută judiciară cu Consiliul Municipal Chișinău, miza căreia era construcția unui complex hotelier pe locul fostei cafenele Guguță de lângă Parlament. Ulterior colegii lui Corcea de la Apel i-au anulat parțial decizia. Detalii, AICI și AICI

Sergiu BULARU. Fost consilier în Cabinetul președintelui fracțiunii parlamentare a Partidului Democrat. În 2014 a fost numit în funcția de judecător de președintele Nicolae Timofti. A lucrat un an și jumătate la Judecătoria Chișinău, apoi a fost desemnat judecător de instrucţie în cadrul aceleași instituții.

Dorin MUNTEANU. Și-a început cariera de judecător de instrucție acum zece ani, la Basarabeasca. În 2015, Consiliul Superior al Magistraturii a decis transferarea lui la Judecătoria Chișinău, unde peste patru luni a devenit judecător de instrucție. În ianuarie 2017, Munteanu este suspendat din funcție de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), iar pe numele lui este pornită o cauză penală. Munteanu a contestat decizia CSM, însă Curtea Supremă de Justiție i-a respins cererea.

RECORD LA INTERCEPTĂRI
Statistica ultimilor ani arată că numărul mandatelor de interceptare şi înregistrare a comunicărilor se află în continuă creștere. „Asta înseamnă că nimeni nu pune preț pe viața privată și pe respectarea drepturilor omului în Moldova”, consideră Vladislav Gribincea, președintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova.

Vladislav GRIBINCEA: Noi am comparat datele statistice cu Marea Britanie, o țară mult mai mare ca Moldova și cu risc sporit de terorism. Per capita rezulta că, în anul 2014, în Moldova se intercepta de 40 de ori mai frecvent decât în Marea Britanie. Iar din 2014 și până acum numărul interceptărilor practic s-a dublat în Moldova. De la 5.900 în 2014, la 12 mii în 2018 – cel mai mare număr de interceptări înregistrat vreodată în Moldova. Acest lucru înseamnă că interceptarea convorbirilor telefonice în Moldova este folosită excesiv.

Ion PREAȘCA, Nicolae CUȘCHEVICI, Iurie SANDUȚA
Au contribuit: Liuba ȘEVCIUC, Olga CEAGLEI, Vladimir THORIK

Video: Constantin CIUBARCA
Grafică și montaj: Roman FILIPPOV

---

---

Preluarea articolelor de pe www.rise.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. În mod obligatoriu, trebuie citată sursa și autorul informației, iar în cazul portalurilor informaționale trebuie indicat și linkul direct la sursă. Preluarea integrală se poate realiza doar în condițiile unui acord încheiat cu RISE Moldova. Materialele de pe platforma on-line www.rise.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din R. Moldova.

---

RISE LEAKS

---