Jurnaliştii RISE Moldova și ai Centrului „Dossier” au aflat:

• cine este angajatul Serviciului Federal rus de Securitate „responsabil” de coordonarea politicienilor moldoveni;
• prin intermediul cui serviciile rusești au influenţat alegerile din Republica Moldova; precum și
• cine dintre ofiţerii de securitate, având acoperire diplomatică, „supraveghează” regiunea transnistreană şi sudul Ucrainei.

25 decembrie 2016. Pe Aeroportul Internaţional Chişinău aterizează un avion de rută de la Moscova. La bordul navei se află un cetăţean rus cu paşaport diplomatic. Sosirea lui coincide cu perioada în care Igor Dodon intra în exercițiul funcției de președinte al Republicii Moldova.

Misteriosul pasager nu era nimeni altul decât Dmitrii Miliutin, general al Serviciului Federal de Securitate (FSB) al Federaţiei Ruse, iar vizita lui se va desfășura departe de ochii presei. Totuşi, în următorii ani, colegii lui, precum și politicienii moldoveni pe care îi tutelează, vor juca un rol important în multiplele operaţiuni secrete desfășurate în interiorul politicii de la Chișinău.

Serviciile de securitate reprezintă unul din instrumentele de bază prin intermediul căruia Federația Rusă încearcă să influențeze starea de lucruri din fostele state sovietice. Este concluzia unei note secrete elaborată de Statul Major al Federației Ruse şi destinată administrației de Kremlin. Nota a fost transmisă jurnaliștilor RISE Moldova de către colegii de la Centrul „Dossier”.

În cazul Moldovei, responsabil principal este pasagerul discret de pe cursa Moscova-Chișinău din 2016. Anume pe generalul FSB Dmitrii Miliutin, în vârstă de 55 de ani, îl indică în această postură atât sursele RISE, cât şi „Dossier”.

Conform datelor portalului rus de investigații „IStories”, în cadrul FSB generalul Miliutin deţine funcţia de șef adjunct al Departamentului Informaţii Operative al Direcţiei 5. Potrivit jurnaliştilor ruşi, anume în baza rapoartelor întocmite de Direcţia 5, administrația de la Kremlin a și luat decizia de a invada Ucraina.

„Ei plăsmuiau, interpretau greşit, uneori chiar își dădeau frâu liber imaginaţiei, iar conducerea credea în toate acestea cu plăcere. De exemplu, ei scriau că regiunile Ucrainei trăiesc separat de autoritățile de la Kiev și, deîndată ce vor fi stimulate un pic, ele vor alerga spre Rusia”, citează IStories un fost angajat al FSB.

„JOC POLITIC SUBTIL”
O sursa din anturajul lui Miliutin a transmis în posesia redacţiilor RISE Moldova şi „Dossier” mai multe imagini realizate în 2017, la un banchet organizat cu prilejul zilei de naștere a lui Miliutin. Mai exact – aniversarea a 50 de ani.

Pozele cu Miliutin, coordonatorul Moldovei din cadrul FSB, precum și cu mai mulți colegi de-ai săi, le publicăm în premieră.

În imagini l-am mai identificat pe Valerii Soloha, șeful Secției nr. 11 din cadrul Departamentului Informaţii Operative. Soloha e subalternul lui Miliutin și, la fel ca superiorul său, e responsabil de tutelarea intereselor rusești pe malul drept al Moldovei. În cadrul festivității, Soloha l-a complimentat pe Miliutin. Și a accentuat: „Personal, sunt adeptul operațiunilor dure, […] dar noi facem un joc politic subtil”.

Anterior, Renato Usatîi, liderul formațiunii „Partidul Nostru”, a pomenit direct de „operațiunile dure” ale lui Soloha, personal, și ale FSB-ului, în general. În cadrul unui briefing din 2020, Usatîi a declarat că Soloha ar fi fost implicat în exercitarea presiunilor asupra colegilor săi de partid, pentru că refuzase să susțină realegerea lui Igor Dodon pentru al doilea mandat de președinte.

Afirmațiile lui Usatîi despre influența FSB-ului asupra politicii moldovenești am reușit să le confirmăm din mai multe surse și baze de date.

STRATEGIE PENTRU SOCIALIȘTI
Noiembrie 2019. Igor Dodon, președintele Republicii Moldova, filmează cu telefonul, în incinta sediului Partidului Socialiștilor, cum un grup din vreo 30 de persoane jubilează victoria socialistului Ion Ceban la alegerile pentru funcția de primar general al mun. Chișinău.

În obiectiv ajunge și Vladimir Șirobokov, expert în tehnologii politice din Federația Rusă. Ca și Miliutin, e originar din Ijevsk, un oraș din extremitatea sud-estică a Rusiei europene.

Jurnaliștii RISE Moldova și „Dossier” au reușit să afle că Șirobokov este autorul unui document în care este prezentată, succint, strategia de activitate a staffului electoral al socialiștilor pentru anul 2019. Mai mult, documentul a fost adresat și generalului FSB Dmitri Miliutin, coordonatorul principal al intereselor rusești în Moldova.

Generalul FSB Dmitrii Miliutin la fel a avut acces la strategiile consultanților ruși privind desfășurarea campaniilor electorale ale Partidului Socialiștilor din Republica Moldova. Mai mult decât atât, unele rapoarte îi erau transmise prin intermediul soției lui, Natalia. Altfel spus, în operațiunile sale de influențare a politicii de la Chișinău, el ar fi putut să-și folosească soția drept persoană de legătură.

Conform raportului, „rezultatul final al activității va fi evaluarea gradului de pregătire a staffurilor locale pentru desfășurarea campaniilor electorale”, obiectivul principal fiind „pregătirea terenului pentru sosirea unui grup extins de tehnologi”.

Jurnaliștii RISE au mai reușit să facă rost și de alte două documente autorul cărora este Șirobokov. Vorbim despre un chestionar telefonic elaborat înaintea turului doi al alegerilor pentru funcția de primar de Chișinău din 3 noiembrie 2019, câștigat de socialistul Ion Ceban, și de un fragment dintr-un deviz de cheltuieli electorale, în care este trecută suma de 19 mii de dolari.

Potrivit datelor surselor RISE Moldova apropiate de Partidul Socialiștilor, anterior, Șirobokov ar mai fost implicat în patru campanii electorale ale candidaților socialiști: în cadrul alegerilor locale din 2019, în cadrul scrutinului prezidenţial din 2020, în cadrul alegerilor parlamentare anticipate din 2021 şi în cadrul alegerilor primarului de Bălți din 2021.

Alexandr Nesterovschi, candidat al PSRM la funcția de primar al mun. Bălți în 2019: „Îl cunosc pe acest bărbat cu barbă. Este ruda unui membru al partidului nostru. A venit în oficiul nostru în una dintre campaniile electorale. S-a aflat în Moldova vreo săptămână. A venit să bea vin. I-am memorizat doar numele, Volodea. Mi-l amintesc, pentru că aproape că nu am bărboși [la sediul formațiunii]. Dar el nu a lucrat la noi. Nu a făcut niciun fel de strategii. Noi ne organizăm campaniile [electorale] cu forțele proprii”.

La rândul lui, Șirobokov a evitat să discute cu noi. Auzind că este contactat de un jurnalist de la RISE Moldova, a închis și nu a mai răspuns la apelurile noastre repetate.

EXPERȚI FSB ÎN TEHNOLOGII POLITICE
În imaginile filmate de Dodon, alături de Șirobokov, de victoria electorală a lui Ion Ceban se bucură și Olga Grak, o expertă în tehnologii politice din enclava rusă Kaliningrad.

În luna octombrie 2022, Grak și alți doi „polit-tehnologi”, Iurii Gudilin și Leonid Gonin, au fost incluși în lista sancțiunilor SUA pentru implicarea în operațiunile Kremlinului în Moldova. Detalii, AICI

Surse apropiate socialiștilor susțin că anume ea ar fi fost cea care ar fi gestionat campania electorală a lui Ceban din anul 2019 și s-ar fi aflat în fruntea unui grup de consultanți ruși care l-au asistat pe Dodon în anul 2020, când acesta a eșuat în tentativa de a fi reales pentru un nou mandat de președinte al Moldovei. Detalii, AICI

Potrivit unor surse din cadrul Guvernului de la Chișinău, Grak ar fi devenit ulterior unul dintre coordonatorii grupului de consultanți ruși care a activat în cadrul staffului lui Șor atât în perioada scrutinului prezidențial din 2020, cât și în perioada alegerilor parlamentare din 2021. În luna octombrie 2022, politicianul Ilan Șor din Moldova și partidul cu același nume pe care îl conduce au fost incluși în lista sancțiunilor SUA pentru implicarea în operațiunile Kremlinului în Moldova.

Iar un interlocutor din cadrul serviciilor de securitate ale unei țări europene, confirmă: „Olga Grak a coordonat elaborarea planului de reformare, optimizare și dezvoltare a Partidului „Șor”, implementat pe parcursul anului 2021, în contextul alegerilor parlamentare anticipate”.

PROTESTUL FSB ÎN CHIȘINĂU?
Mai mulți politicieni, precum și angajați ai Serviciului de Informații și Securitate, ne-au declarat, fără să probeze, că „mitingurile lui Șor” din centrul Chișinăului sunt o activitate gestionată de un grup de ofițeri FSB conduși de Dmitrii Miliutin.

Orășelul de corturi a fost instalat în septembrie 2022 sub egida partidului condus de afaceristul fugar Ilan Șor. La mitingurile zilnice, care au început inițial în fața Parlamentului, Guvernului și Administrației Prezidențiale, iar ulterior s-a mutat în fața Procuraturii Generale, au venit locuitorii pe care autoritățile „i-au adus la sapă de lemn”, susține Șor. Unii înnoptează chiar acolo, pe trotuar.

Șor însuși e fugar în Israel. În Moldova el este acuzat de procurori de implicare în „jaful secolului” – schemă prin care, în perioada 2012 -2014, din trei bănci au fost scoși în off-shore un miliard de dolari SUA.

Despre faptul că mai mulți experți ruși în domeniul tehnologiilor politice au activat în cadrul staffului socialiștilor, fără să notifice Comisia Electorală Centrală, RISE a relatat încă în anul 2020, în cadrul proiectului „Kremlinovici”. Atunci, anchetatorii nu au manifestat interes pentru informațiile publicate. Detalii, AICI

După accederea la guvernare a formațiunii conduse de Maia Sandu (Partidul „Acțiune și Solidaritate”), în mai 2022, în locuința lui Igor Dodon de la Chișinău au avut loc percheziții, iar procurorii moldoveni i-au înaintat fostului președinte patru capete de acuzare, inclusiv de înaltă trădare.

MILIUTIN ȘI ECHIPA SA
Conform datelor „IStories”, Departamentul Informații Operative din cadrul FSB este condus de generalul Gheorghi Grișaev, 59 de ani. Iar sursele „Dossier” afirmă că acesta ar fi protejatul lui Serghei Beseda, şeful Direcţiei 5 a FSB, structură din care și face parte Departamentul Informații Operative.

De altfel, mai mulți angajați din cadrul instituțiilor de drept din Moldova şi Ucraina cu care am discutat sunt de părere că, „pentru actuala administraţie din Rusia, Chişinăul şi Tiraspolul reprezintă doar un cap de pod” și că „scopul de bază [al administrației lui Putin] este, cel puțin, asigurarea controlului asupra regiunilor din sud-estul Ucrainei care se mărginește cu Moldova”.

SEPARATIȘTII SUNT PE FIR
Jurnaliștii RISE Moldova au analizat apelurile telefonice ale lui Grișaev și Miliutin din perioada noiembrie 2021-mai 2022, date de care au reușit să facă rost Centrul „Dossier” și le-au transmis la RISE Moldova.

Ele relevă că ambii generali FSB – Grișaev și Miliutin – comunicau des prin intermediul conexiunilor telefonice nesecurizate cu actuali și cu foști șefi ai serviciilor de securitate a unor republici separatiste.

Spre exemplu, unul dintre interlocutorii cu care Grișaev comunica frecvent este Vladimir Antiufeev. Din 1992 și până în 2012, Antiufeev a fost șef al serviciilor de securitate din regiunea transnistreană, iar în 2014 a devenit vicepremier al așa-numitei Republici Populare Donețk responsabil de organele de forță. Din 2004, Antiufeev a fost anunțat de Moldova în urmărire interstatală, iar din 2017, a fost anunțat în căutare și de către Ucraina. Detalii, AICI

Analiza apelurilor lui Miliutin arată o situație oarecum similară cu cea a lui Grișaev. În perioada respectivă, Miliutin a vorbit intens cu Viktor Șargaev și Oleg Șiran, fostul și, respectiv, actualul șef al KGB-ului din Osetia de Sud, regiune separatistă din Georgia care, după intervenția militară a Federației Ruse din 2008, și-a autoproclamat independența.

APELURI ÎN ZIUA ATENTATELOR
Dacă responsabil de protejarea intereselor rusești pe malul drept al Moldovei este Valeri Soloha, atunci malul stâng este zona de activitate a lui Ivan Korol, ofițer FSB în vârstă de 59 de ani.

Spre deosebire de șeful său Miliutin, care nu a mai aterizat la Chișinău din 2016, Koroli vizitează Moldova cu regularitate. Potrivit unor surse din cadrul Poliției de Frontieră, începând cu 2014, Korol vine în Moldova cam de 2-3 ori pe an, vizitele sale având o durată de la trei la șase zile. Ultima dată, el a fost în Moldova în februarie 2022, aproximativ cu o săptămână înainte de invazia Ucrainei de către Federația Rusă.

Analiza apelurilor șefilor Departamentului Informații Operative – Grișaev și Miliutin – arată că Ivan Korol era în contact direct cu ambii. De remarcat că, dintre cele opt apeluri ale lui Korol cu Grișaev pe care am reușit să le depistăm, patru au fost efectuate exact în zilele în care în regiunea transnistreană au fost comise atacuri teroriste.

25 aprilie 2022, Tiraspol. În jurul orei 17:00, persoane necunoscute au tras dintr-un lansator de grenade asupra sediului așa-numitului minister al securității de stat.

În acea zi, Korol l-a sunat pe Grișaev de două ori. Ambele apeluri au fost efectuate înainte de explozie, cea de-a doua convorbire având loc cu mai puțin de două ore până la ora Х.

A doua zi, dis-de-dimineață, în stânga Nistrului au răsunat din nou explozii. De data aceasta, în localitatea Maiak, raionul Grigoriopol, au fost aruncate în aer antenele radio care retransmiteau în regiune emisiunile unor posturi tv și radio din Federaţia Rusă. Conform comunicatului aşa-numitului minister de interne, dispozitivele de detonare au fost acţionate la 6:40 și la 7:05.

Și de această dată, cu mai puțin de două ore până la prima explozie, Korol l-a sunat pe Grișaev. Nu știm care au fost scopul acestor apeluri, or nu am reușit să luăm legătura nici cu Korol, nici cu Grișaev.

Faptul că și ofițerul FSB Ivan Korol interacţionează cu serviciile de securitate transnistrene este probat și de mai multe fotografii furnizate de colegii din cadrul proiectului de investigaţii „Schemy” din Ucraina.

În una din fotografii, Korol (în mijloc) pozează pe fundalul Cetăţii Tighina din regiunea transnistreană. Acesta este însoţit de Vitali Suhodolski (în dreapta), adjunctul șefului așa-numitului minister al securității de stat din stânga Nistrului, responsabil în cadrul instituției de activitatea operativă.

SCENARII PRIVIND OCUPAREA MOLDOVEI
În vara anului 2022, analiștii „Alfa-grup”, un centru analitic din Federația Rusă asociat cu FSB, au pregătit o analiză detaliată a situației politice din Republica Moldova. Aceștia au ajuns la concluzia deja tradițională pentru securiștii ruși: Moldova este o țară acaparată și controlată din exterior în interesele Occidentului – în primul rând, ale României și ale SUA.

Analiștii „Alfa-grup” avertizau că, în scurt timp, „regimul Sandu” va uzurpa puterea definitiv și va distruge opoziția pro-Kremlin, ceea ce îi va permite instalarea blocadei regiunii transnistrene și începerea șantajului militar al Rusiei.

Aceștia au examinat și trei scenarii de atac asupra Moldovei:

(1) Crearea, prin sudul Ucrainei, a unui coridor terestru până în regiunea transnistreană, cu recunoașterea ulterioară a independenței (în prezent, Federația Rusă nu recunoaște oficial independența ei);

(2) Cucerirea întregii Moldove;

(3) Ieșirea la așa-numitul hotar dintre Moldova și regiunea transnistreană, fără a-i recunoaște independența.

În opinia autorilor, primul și al treilea scenariu implică riscul de a pierde controlul asupra celeilalte părți a Moldovei, iar în cazul cuceririi totale a Moldovei, să se confrunte cu „urletul colectiv al Occidentului”, precum și cu activitățile subversive ale populației.

Analiștii sugerează că, în locul acțiunilor de forță, e nevoie de un joc pe termen lung, pentru a menține și spori influența Kremlinului asupra Moldovei. Ei propun să fie elaborat un nou „contract public” pentru populația Moldovei pe care să-l implementeze în baza unui referendum.

În acest scop, în Republica Moldova ar urma să fie create noi forțe politice care ar face lobby pentru intrarea țării în componența Rusiei sau alte strategii necesare, dar deja din numele poporului. Proiectul mai presupune posibilitatea creării unui guvern în exil, precum și a batalioanelor de voluntari din Moldova, pentru războiul cu Ucraina.

TANDEMURI DIPLOMATICE CU ACTIVITATE ÎN FSB
Grație analizei unor informații privind traversarea frontierei Republicii Moldova, jurnaliștii RISE au identificat un clișeu: de pe la mijlocul lui 2014, adică după anexarea de către Federația Rusă a peninsulei ucrainene Crimeea, în Republica Moldova sosesc anual de la doi până la patru cetățeni ruși cu pașapoarte diplomatice. Majoritatea dintre ei soseau în Republica Moldova timp de un an, după care plecau, fără a mai reveni ulterior.

Judecând după numerele de serie, de regulă actele acestora erau eliberate unul după altul, exact cum a fost și în cazul lui Alexandr Petrov și Ruslan Boșirov – cei doi angajați ai agenției ruse de informații militare externe, cunoscută preponderent sub abrevierea GRU, deconspirați după otrăvirea lui Serghei Skripal şi a fiicei sale, Iulia.

Iar la o analiză mai profundă, RISE Moldova  şi Centrul „Dossier” a constatat că fiecare al treilea dintre vizitatorii Republicii Moldova cu pașapoarte diplomatice aveau anumite conexiuni la FSB.

Din cele 24 de persoane identificate, unele aveau viză de reședință în unități militare, în clădiri ale Serviciului de Grăniceri al FSB, ori în locuințe de serviciu ale unor servicii de securitate, pe când alții figurează direct în bazele de date rusești drept colaboratori ai FSB.

Lista persoanelor care care au sosit cu avionul în Moldova, având acoperire diplomatică

Finalmente, printre „diplomați” a fost depistat însuși șeful „secției transnistrene” al Departamentului Informații Operative din cadrul Direcției 5 a FSB, Ivan Korol, subalternul lui Miliutin.

FUNDAŢIILE, CA PARAVAN
Pe lângă vizitatorii secreți cu acoperire diplomatică, angajații unor organizații publice sau fundații de binefacere apropiați de Miliutin se întâlnesc și cu politicieni din Moldova. Uneori, înșiși politicienii merg la ei, în Moscova.

Spre exemplu, o cunoştinţă comună de-a lui Miliutin şi Dodon s-a dovedit a fi Grigori Velikih, vicedirectorul Fundaţiei „Roskongress” („Congresul Rus”). Fundaţia a fost înfiinţată în 2007, „cu scopul de a contribui la dezvoltarea potenţialului economic, promovarea intereselor naţionale şi consolidarea imaginii Rusiei”.

În primăvara anului 2020, Ion Ceban, primarul de Chișinău, a semnat un acord cu filiala fundației „Roscongress”, care prevede „elaborarea planului general pentru dezvoltarea orașului și crearea Centrului comun pentru managementul de proiecte de investiții și infrastructură”. Noi i-am expediat primarului de Chișinău un demers în scris în care am solicitat detalii privind realizarea cooperării, dar la momentul publicării acestui articol, nu am primit niciun răspuns.

Velikih s-a numărat şi el printre oaspeţii de la aniversarea a 50 de ani a lui Miliutin. Deşi, aparent, are o funcţie civilă, în toastul său el se adresa omagiatului cu „comandant” şi povestea cât de fericit este de colaborare: „Lucrând cu echipa lui Dmitri Vitalievici [Miliutin], am reuşit mai multe performanţe. Iată de ce, în procesul de lucru, el a devenit pentru mine o persoană importantă și marcantă, un mentor și un comandant cu literă mare”.

Nu știm cu certitudine ce fel de activitate desfășoară Velikih, avându-l pe Miliutin în calitate de coordonator. Din surse publice putem constata, însă, că și el este interesat de Republica Moldova.

Spre exemplu, în octombrie 2021, Velikih l-a primit în audiență pe Igor Dodon care, cu un an mai devreme, a suferit înfrângere în cadrul scrutinului prezidenţial. La Moscova, Dodon a mers având deja un nou statut, şi anume în calitatea sa de președinte al Uniunii de Afaceri Moldo-Ruse.

Vladimir THORIK (RISE Moldova), Serghei KANEV (Centrului „Dossier”)

Editare: Nicolae CUȘCHEVICI

---

Despre sumele de bani din Federația Rusă de care a beneficiat Igor Dodon în 2021 și 2022, în calitate de șef al unei organizații neguvernamentale, dar și despre cine făcea transferul, veți afla AICI

---

Preluarea articolelor de pe www.rise.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. În mod obligatoriu, trebuie citată sursa și autorul informației, iar în cazul portalurilor informaționale trebuie indicat și linkul direct la sursă. Preluarea integrală se poate realiza doar în condițiile unui acord încheiat cu RISE Moldova. Materialele de pe platforma on-line www.rise.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din R. Moldova.

---