Din complice în coautor. Rolul lui Corneliu Ghimpu în „Frauda bancară”

Corneliu Ghimpu, fostul prim-vicepreședinte al Victoriabank, a treia ca mărime bancă din Republica Moldova, a fost trimis în judecată într-un dosar în care este acuzat de complicitate la escrocherie în proporții deosebit de mari și spălare de bani. Faptele ar fi fost comise în anul 2014, în perioada fraudei bancare cunoscute drept „Furtul miliardului”.

Dosarul a fost înregistrat în instanță pe 30 septembrie 2026, la aproape un deceniu de când a fost inițiată ancheta pe acest caz și la mai mult de şase ani de când Ghimpu a fost pus oficial sub învinuire.

Un comunicat al Procuraturii Anticorupție descrie că, pe parcursul anului 2014, Corneliu Ghimpu, în calitate de prim-vicepreședinte al băncii, ar fi acționat în complicitate cu președintele de atunci al instituției, pentru a facilita realizarea planului de devalizare a sistemului bancar și a bugetului public. La acel moment, Victoriabank era controlată de oligarhul Vladimir Plahotniuc.

„Învinuitul, […] prin înțelegere prealabilă și de comun acord cu președintele băncii (Natalia Politov-Cangaș – n.r.), acționând în interesele organizației criminale conduse de către Vladimir Plahotniuc și alte persoane, prin acordarea de mijloace și instrumente necesare, precum și prin înlăturarea de obstacole, a contribuit la realizarea planului de sustragere în proporții deosebit de mari a mijloacelor financiare din bugetul de stat și sistemul bancar național”, precizează Procuratura Anticorupție.

Potrivit procurorilor, organizația criminală condusă de Plahotniuc era constituită din mai multe grupuri, inclusiv cel condus de Ilan Șor, care controla de facto, prin persoane interpuse, cele trei bănci implicate în frauda bancară – Banca de Economii (BEM), Unibank și Banca Socială. 

Însuși Plahotniuc, a fost condamnat în această primăvară la 19 ani de pușcărie, în dosarul „Frauda bancară”, practic sub aceleași acuzații. Iar pe Natalia Politov-Cangaș, fosta președintă a Victoriabank, procurorii o acuză de escrocherie, dosarul pe numele ei fiind expediat în instanță la începutul acestui an.

Corneliu Ghimpu: de la BEM, la Victoriabank

În vârstă de 58 de ani, Corneliu Ghimpu a activat iniţial timp de şase ani la Comerțbank, unde timp de patru ani şi ceva a fost chiar vicepreședinte, apoi trece la Banca de Economii, unde în perioada 1999-2006 a fost şef de direcţie. În anul 2006, a trecut la Victoriabank, unde a stat până în martie 2018. Iniţial, el a fost angajat în calitate de vicepreşedinte, iar din noiembrie 2009 – a fost numit în calitate de prim-vicepreşedinte al Comitetului de Direcţie al Victoriabank. De la Victoriabank a plecat după ce, în 2017,  Banca Naţională a Moldovei l-a sancţionat împreună cu alţi membri ai conducerii, pentru încălcarea legislaţiei bancare.

După Victoriabank, a lucrat în diverse funcţii la AG Uniune Grup SRL, firmă din domeniul activitatea închirierii bunurilor imobiliare şi a cărei unic asociat este soţia sa, Svetlana. În 2019, o scurtă perioadă a activat la DD Consulting SRL, o companie de consultanță și audit financiar la care unul dintre asociaţi, cu o cotă de 49%, este Dorin Drăguţanu, fostul guvernator al BNM. Și Drăguțanu, la rândul lui, este anchetat de procurori în dosarul „Frauda bancară”. Corneliu Ghimpu este nepotul lui Mihai Ghimpu, fostul președinte al Partidului Liberal și fostul președinte interimar al Republicii Moldova.

Credite fictive și gaură de peste 2,2 miliarde de lei

Procurorii notează că foștii prim-vicepreședinte și președinte ai Victoriabank ar fi permis efectuarea unor plasamente financiare masive la BEM, Unibank și Banca Socială, deși cunoșteau situația financiară precară a celor trei instituții. Banii plasați urmau să fie retrași ulterior prin acordarea formală a unor credite către firme afiliate și controlate de Ilan Șor.

Conform anchetei, aceste operațiuni – derulate în lipsa oricăror raționamente economice pentru Victoriabank – au dus la formarea unei datorii a BEM față de Victoriabank în sumă totală de peste 2,24 miliarde de lei. Despre aceste operaţiuni scrie şi în raportul Kroll, publicat în mai 2015, unde este descrisă sumar cum a funcţionat operaţiunea din noiembrie 2014.

Dacă, pe 18 noiembrie 2014, Victoriabank avea plasamente de 90 milioane de lei la BEM, iar  alte trei bănci – de circa 416 milioane de lei, din ziua următoare, Victoriabank a deschis conturi în euro şi dolari la BEM şi, brusc, a început să majoreze plasamentele. 

La 19 noiembrie 2014, plasamentele Victoriabank la BEM se ridică de la 90 de milioane la 900 de milioane, adică au fost majorate de 10 ori. A doua zi, pe 20 noiembrie, plasamentele ajung la 1,45 miliarde de lei, ca pe 24 noiembrie se însumeze deja 1,84 miliarde de lei. Astfel, în nicio săptămână, plasamentele Victoriabank la BEM au devenit de peste 20 de ori mai mari decât cele inițiale. 

E adevărat că și alte bănci au plasat bani la BEM, dar sume mult mai mici: Moldindconbank – 254 de milioane de lei, Moldova-Agroindbank – circa 150 de milioane de lei, iar Eurocreditbank – 20 de milioane de lei.

Toate acestea s-au desfășurat la doar câteva zile după ce Guvernul condus de Iurie Leancă acceptă eliberarea garanţiei de stat pentru suma de 9,5 miliarde de lei, credite de urgenţă acordate de Banca Naţională a Moldovei (BNM) celor trei bănci implicate în furtul miliardului. 

Garanţia dată de Guvernul Leancă şi Victoriabank

Pe 7 noiembrie 2014, a avut loc o şedinţă secretă a Guvernului Leancă, la care s-a decis modificarea unor prevederi din legislaţie care să permită eliberarea garanţiei de stat pentru suma de 9,5 miliarde de lei. Procesul-verbal al acelei ședințe a fost inițial secretizat și publicat abia peste doi ani de către noul premier, Pavel Filip. Documentul arată cum s-a decis modificarea legislaţiei care a permis eliberarea garanţiei şi dispariția a miliarde de lei. Dorin Recean, ministru al Afacerilor Interne în Guvernul Leancă, a fost unul dintre puţinii care au avertizat asupra riscurilor şi a unor posibile abuzuri. „Dacă eu știu că acest proiect va fi aprobat, mă duc la bancă, iau credit, depun în formă de depozit, trimit în offshore…”, explica Recean. În schimb Andrian Candu, pe atunci vicepremier, susţinea că vor exista filtre şi mecanisme de protecţie contra eventualelor abuzuri. Ulterior, realitatea a demonstrat contrariul.

Din complice în coautor

Pe 2 octombrie 2026, l-am găsit pe Corneliu Ghimpu și avocatul său, Sergiu Mițelescu, la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, unde s-a examinat declaraţia de abținere de la examinarea cazului a magistratei Olga Bejenari, care a făcut parte din completul de judecată care l-a condamnat, pe 22 aprilie 2026, pe Vladimir Plahotniuc.

În cadrul examinării declaraţiei, magistrata Angela Vasilenco a citit fragmente din învinuirea adusă de procurori fostului prim-vicepreședinte al Victoriabank:

Avocatul Sergiu Miţelescu, care a susţinut declaraţia de abţinerea a magistratei Olga Bejenari, declarând că este una motivată, a ţinut să menţioneze din start „că între Corneliu Ghimpu şi Vladimir Plahotniuc, persoane afiliate acestuia, nu există şi a nici nu existat vreo legătură şi el nu a făcut careva activităţi unei eventuale pretinse grupări criminale. Şi nu este vorba doar despre organizaţia despre care s-a citit în această declaraţie, dar în genere în interesul oricărei grupări criminale sau organizaţii criminale care vreodată au activat în Republica Moldova”.

Totodată, apărătorul a atras atenţia la modul cum a fost formulată învinuirea lui, susţinând că în ea, Corneliu Ghimpu ar avea „un statut mai că de autor al unor acţiuni ale acestei grupări” .

Însăşi bancherul a declarat pentru RISE, în afara şedinţei, că este nevinovat, dar argumentele au fost expuse de avocatul său. „Analizând volume mari şi multe de diferite informaţii care au fost strânse, în mare parte aspecte legate de circuitul bancar, eu personal nu am văzut acolo careva probe în defavoarea lui Corneliu Ghimpu”, a spus apărătorul.

Ulterior, Corneliu Ghimpu a comentat trimiterea cazului în judecată şi pe pagina sa de Facebook, unde susţine că este un dosar „care nu rezistă unui simplu exerciţiu de logică”.

Relaţia lui Corneliu Ghimpu cu Zenit Management

Un element din învinuirea procurorilor este relaţia lui Corneliu Ghimpu cu firma britanică Zenit Management LP, una dintre companiile cheie în schema derulată în „Frauda Bancară”.

Potrivit demersului procurorilor, citat în încheierea de judecată din 18 iulie 2020, prin care Corneliu Ghimpu a fost pus sub arest preventiv timp de 30 de zile, bancherul ar fi avut o contribuţie importantă la deschiderea contului Zenit Management la Victoriabank.

„Ghimpu Corneliu, făcând parte din managementul Victoriabank şi folosind atributele oferite de funcţia de prim-vicepreşedinte pe care o deţinea, acţionând în interesele organizaţiei criminale menţionate, la data de 19.11.2014, aproximativ la ora 20:00, în afara programului de lucru al băncii, aflându-se în incinta sediului central, a organizat, prin intermediul funcţionarilor băncii, deschiderea în regim de urgenţă, în cadrul Filialei nr. 3 a băncii (aflate în acelaşi sediu), a conturilor bancare ale companiei nerezidente Zenit Management LP şi înregistrarea acesteia în sistemul electronic al băncii, cu indicarea în calitate de reprezentant a membrului organizaţiei criminale, Stoian Victoria, iniţiind, astfel, procesul de oficializare al companiei Zenit Management LP în Republica Moldova şi asigurând funcţionalitatea conturilor bancare ale acestei companii până în anul 2015”.

Zenit Management, între Platon și Plahotniuc

Zenit Management LP a fost fondată pe 3 octombrie 2014, în Scoţia, Marea Britanie, după un tipar precum au fost înregistrate mai multe companii folosite în scheme dubioase.

Compania avea ca asociaţi două firme offshore din insulele Seychelles: Capital Consortium Ltd (partener limitat) şi Corporate Management LTD (partener general). Acestea au contribuit la capitalul social al Zenit Management LP cu 100 lire sterline. Datele din Registrul britanic al companiilor nu oferă nici măcar numele administratorului.

În documentele pentru deschiderea conturilor la Victoriabank, reprezentant al firmei figurează Victoria Stoian, care ar fi prezentat-o ca beneficiar final al companiei pe o cetățeană a Federației Ruse, Evghenia Duneț. 

Peste nici un an de la fondare, în vara anului 2015, Zenit Management a fost dizolvată.

Între timp, în noiembrie 2014, Zenit Management a fost utilizată pentru tranzitarea unor sume uriașe de bani proveniți din plasamentele interbancare și creditele neperformante acordate de BEM și Victoriabank, fapt descris pe larg şi în sentinţa de condamnare a lui Vladimir Plahotniuc. 

Conform unei decizii din 2020 a Curții Supreme de Justiției, firma era gestionată de facto de controversatul om de afaceri Veaceslav Platon. În acelaşi timp, în sentinţa de condamnare a lui Plahotniuc din 22 aprilie 2026, scrie că el era „beneficiar efectiv și gestionar prin persoane interpuse” al Zenit Management. precum şi a altor companii implicate în fraudă.

Totodată, în decizia instanţei se menţionează că, în perioada 20-21 noiembrie 2014, Ghimpu, „a asigurat transferul de pe conturile companiei Zenit Management LP a sumei totale de 23 861 778  euro, bani obţinuţi ca rezultat al devalizării sistemului bancar din Republica Moldova, în contul stingerii obligaţiilor financiare a companiilor Neghina Com SRL, Infoart International  SRL, Cristal-Impex SRL, Semgroup-Systems SRL şi Bogdan&Co SRL, faţă de Victoriabank”.

Bancherul mai este învinuit că, între 20 noiembrie 2014 şi 19 decembrie 2014, „acţionând din aceleaşi motive şi în folosul aceleiaşi organizaţii criminale, a organizat recepţionarea dispoziţiilor de plată de la reprezentanţii companiei nerezidente Zenit Management LP, asigurând, astfel, transferul mijloacelor băneşti în sumă totală de 9 635 223  dolari SUA şi 43 738 345,12 euro, sustrase din sistemul bancar al Republicii Moldova, pe alte conturi, chiar dacă, în mai multe dispoziţii de plată, semnăturile din numele administratorului companiei Zenit Management LP nu corespundeau cu cele din fişa de specimene de semnătură păstrate la bancă”.

„În acest mod, Ghimpu Corneliu, acţionând în calitate de complice şi asigurând funcţionalitatea companiei Zenit Management LP pe teritoriul Republicii Moldova, în interesele organizaţiei criminale, a participat în calitate de complice la spălarea mijloacelor băneşti sustrase din sistemul bancar al Republicii Moldova, în proporţii deosebit de mari”, se precizează în decizia instanţei.

„Am pus interesul băncii în prim plan” 

În timpul audierilor în calitate de bănuit, pe 16 iulie 2020, Corneliu Ghimpu a fost întrebat de acuzatori despre rolul său la deschiderea conturilor companiei Zenit Management.

„Rolul meu a fost să rog colaboratorii băncii, nu-mi aduc aminte cine este, să se reţină după lucru ca să deschidă conturile pentru compania dată. La concret: la data de 19 noiembrie 2014, aproximativ la ora 18:00, eu eram la serviciu, pe motiv că obişnuiam să stau până târziu la muncă. Biroul meu de serviciu se află la etajul nr.4 în sediul Central al băncii, amplasat pe str. 31 august 1989, 141. La un moment dat, la mine în birou a fost deschisă uşa de către un bărbat cu vârsta cuprinsă între 30-35 ani, care mi-a spus că are nevoie de ajutorul meu, deoarece în filială nu era nimeni din conducere. Bărbatul vorbea în limba română, eu nu am fost preîntâmpinat de nimeni despre venirea lui. Eu atunci l-am întrebat în ce constă problema, la ce el a spus că este reprezentantul companiei care pregăteşte achitarea creditelor preluate, eu înţelegând că este vorba despre creditele preluate de companiile Agercom Grup SRL şi Grand Imobiliare SRL”, a răspuns Ghimpu.

Procurorii au întrebat şi care a fost graba ca să deschidă conturile în seara de 19 noiembrie 2014 şi de ce nu a lăsat „pentru a doua zi deschiderea conturilor pentru compania dată”. „Eu sunt un om care îmi pasă pentru bancă, am pus interesul băncii în prim plan”, a fost răspunsul lui Corneliu Ghimpu.

În acelaşi timp, fiind întrebat cât de frecvente au fost situaţiile similare de deschidere a conturilor după orele de serviciu, în anul 2014, cu implicarea sa, Corneliu Ghimpu a răspuns că o singură dată s-a implicat în deschiderea conturilor pentru o companie şi anume în cazul cu Zenit Management, „deoarece era implicată în stingerea creditelor de care eu eram responsabil şi în acel moment întâmplător mă aflam în incinta băncii”.

L-am întrebat şi noi pe Corneliu Ghimpu despre rolul lui în deschiderea, pe 19 noiembrie 2014, a conturilor Zenit Management, la care a răspuns avocatul.

„Uitați-vă care este poziţia mea, ca avocat şi ca persoană cu experienţă în domeniu, inclusiv în domeniul anticorupţie: dumnealui a avut o fişă de post şi anumite obligaţiuni în activitatea sa. Nimic în afară de ceea ce era absolut legal şi prevăzut în fişa de post dumnealui nu a efectuat…. Nu exista o divergenţă în ziua în care dumnealui i se incriminează acţiuni pretins ilegale decât într-o altă zi cu un alt client sau cu o altă persoană a băncii la care atunci activa”, a spus Sergiu Miţelescu.

Apărătorul a mai adăugat că „pretinsa infracţiune ţine de mulţi, mulţi ani în urmă”. „Apare întrebarea – ce s-a făcut în aceşti 12 ani? Şi de ce anume acuma s-a ajuns la o astfel de situaţie că totuşi s-a decis ca un astfel de dosar să fie remis în instanţa de judecată. După mine, ca apărător a dlui Ghimpu, un astfel de dosar nu trage după probatoriu să ajungă în instanţă.”

În acelaşi timp, Corneliu Ghimpu a ţinut să precizeze că, „în ultimii șase ani, nu au fost întreprinse careva măsuri, a fost o pauză în care nu am fost deranjat nici măcar cu un sunet…. Ultimul contact l-am avut în august 2020, după care două luni în urmă mi s-a actualizat învinuirea fără nicio probă nouă”.

Coincidenţe: schimbarea de acționari și creditele de urgență 

La 13 noiembrie 2014, la Bursa de Valori a Moldovei s-au produs 14 tranzacții cu acțiunile Victoriabank, fiind vândute peste 9,57 milioane de acțiuni, la preț de 19,5 lei bucata, ceea ce reprezenta 38,3% din capitalul social al instituției bancare. Valoarea totală a tranzacției a fost de 186,7 milioane de lei, adică ceva mai mult de 12,5 milioane de dolari, la cursul din acea zi. 

Noul acționar al Victoriabank a devenit firma Insidown LTD din Cipru. Controversatul om de afaceri Veaceslav Platon, declara încă în 2018, într-un interviu pentru RISE Moldova, că pachetul de 38,2% vândut de un grup de companii pe care le reprezenta interesele, a fost cumpărat de Ilan Şor pentru Vladimir Plahotniuc.

Tot pe 13 noiembrie 2014, Guvernul Leancă a adoptat Hotărârea cu privire la asigurarea stabilităţii macroeconomice. Documentul, publicat abia peste 5 luni, prevede că Guvernul „acceptă propunerea Comitetului Naţional de Stabilitate Financiară de acordare, în caz de necesitate, de către Banca Naţională a Moldovei băncilor licenţiate, a creditelor de urgenţă în sumă de pînă la 9500 milioane lei” .

În baza acesteia, pe 17 noiembrie 2014 a fost emisă de Ministerul Finanțelor, Garanția de stat nr.807 pentru creditele de urgență în sumă de până la 9,5 miliarde de lei. Garanția se referă la liniile de credit de urgență deschise de Banca Națională pentru 3 bănci în sumă totală de 9.434.5 milioane lei.

Iar câteva zile mai devreme, pe 7 noiembrie 2014, a și avut loc şedinţa secretă a Guvernului Leancă la care s-a decis modificarea unor prevederi din legislaţie care să permită eliberarea garanţiei de stat pentru suma de 9,5 miliarde de lei. În cele din urmă, banii au ajuns sub formă de credite de urgenţă la cele trei bănci implicate în furtul miliardului, inclusiv la BEM.