Sute de mii de unități de echipamente și consumabile destinate medicilor din prima linie de luptă cu noul coronavirus au ajuns să adune praf în depozitele mai multor companii. Asta după ce autoritățile au decis să cumpere mai mult decât reușesc spitalele să consume.
Și, în timp ce oficialii dau vina pe planificarea proastă a achizițiilor, companiile se plâng că suportă cheltuieli suplimentare pentru depozitare, dar și că autoritățile întârzie să-i plătească.
Foto: MSMPS.gov.md
În ultima jumătate de an, Centrul pentru Achiziții Publice Centralizate în Sănătate (CAPCS) a cumpărat doar în cadrul a trei licitații 590 de mii de costume și combinezoane de protecție, 580 de mii de respiratoare, 10 milioane de perechi de mănuși și aproape 75 de mii de ochelari de protecție. Conform anunțurilor, loturile erau planificate pentru necesitățile sistemului medical pentru anul 2020. Doar că, la 10 decembrie 2020, CAPCS a prelungit termenul de livrare până pe 31 martie 2021.
Motivul oficial invocat este faptul că, pentru anul 2021, încă nu au fost inițiate proceduri de achiziții publice de echipamente de protecție și consumabile, dar și „pentru a nu pune în dificultate” activitatea spitalelor în care sunt trataţi pacienţii bolnavi de Covid-19.
Ivan Antoci, directorul general al CAPCS, a explicat pentru RISE Moldova că decizia de a extinde termenul se datorează inclusiv faptului că spitalele nu ridică produsele achiziţionate deja. „Fiindcă aşa planifică oamenii”, a precizat oficialul, sugerând că instituţiile medicale nu-și programează corect necesarul de echipamente.
„Acum au înţeles că nu au spaţii de depozitare”
De cealaltă parte, administrația companiilor care au câştigat licitațiile susţine că este nevoită să ţină în depozitele lor echipamentele cumpărate de autorități, deşi, conform condițiilor inițiale, acestea de mult ar fi trebuit să fie preluate de spitale.
Ecaterina Chitic, directora Lismedfarm SRL, firmă care a câştigat, în august, un contract de livrare a circa 600.000 de respiratoare, spune că nu este prima dată când, în loc de 100% din cantitatea de echipamente comandate, spitalele iau doar 60-80%.
Ecaterina CHITIC: Aşa şi acum. În stocuri mai avem circa 120.000 de respiratoare. Noroc că se extinde termenul şi le vom putea livra în următoarele luni.
În aceeași situație s-a pomenit și firma Artbutic, care, împreună cu Tetis International, a câştigat două contracte pentru livrarea a circa 600 de mii de combinezoane și costume de protecție. Evelina Zara, administratoarea Artbutic, spune la fel că spitalele nu iau toată cantitatea de echipamente, iar depozitul companiei este plin.
Evelina ZARA: Veniţi şi veţi vedea ce se face în depozit la noi! Spitalele acum au înţeles că nu au spaţii de depozitare. De exemplu, un spital a indicat că are nevoie de 50.000 de costume, dar el nu vrea că să le livrăm toate odată. Or, acestea sunt 10 camioane mari.
Foto: MSMPS.gov.md
„Nu avem, faţă de furnizori, datorii”
Totodată, Evelina Zara susţine că, deși Artbutic a efectuat o mare parte din livrările de costume, deocamdată nu a primit niciun ban pentru ele.
Evelina ZARA: Noi ne-am pomenit într-o situaţie aiurea. […] Am investit banii noştri, am plătit salarii…. […] De ce ar mai trebui să suport cheltuieli pentru ca să le ţin şi în depozit la mine până pe 31 martie?!
Doar că, spre exemplu, administraţia Spitalului Clinic Republican „Timofei Moșneaga”, una dintre cele mai mari instituții implicate în tratamentul persoanelor depistate cu COVID-19, spune că toate livrările efectuate până pe 1 decembrie 2020 au fost deja achitate.
Alexandra BATOG, contabilă șefă: Nu avem restanţe pentru echipamentele recepţionate, la nici un agent economic.
Practic același lucru îl susține și Boris Golovin, directorul Centrului Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească, unul dintre cei mai mari beneficiari de echipamente anti-covid.
Boris GOLOVIN: Nu avem, faţă de furnizori, datorii. Un bănuţ, nu că un leu. Dar noi achităm banii la Centrul pentru Achiziții Publice Centralizate în Sănătate şi ei mai departe transferă. Poate reţinerea este la ei.
Întradevăr. În cazul achiziţiilor centralizate, contractele sunt încheiate trilateral între compania care a câştigat licitaţia, Centrul pentru Achiziții Publice Centralizate în Sănătate (CAPCS) şi instituţia medicală. Respectiv, spitalele nu achită direct pentru echipamentele sau medicamentele recepționate, ci o fac prin intermediul CAPCS.
Am încercat să obținem un comentariu de la CAPCS privind eventualele întârzieri la plata echipamentelor și consumabilelor, însă până la publicarea acestui text nu am primit răspuns.
Ion PREAȘCA
Editare: Nicolae CUȘCHEVICI
Fact-checking: Dumitru STOIANOV
Articol publicat în cadrul proiectului „Transparent government through strong independent media” realizat de RISE Moldova, cu sprijinul financiar al Ambasadei SUA în Moldova. Opiniile exprimate în cadrul proiectului aparțin autorilor acestuia și nu corespund neapărat celor ale Ambasadei SUA în Moldova.
Articole la subiect:
Costume anti-COVID-19 de la soția unui șef la stat
Noul test pandemic spaniolo-ruso-chinez
Testul pandemic
Cursele pandemice
