Una e contabilă la Universitatea de Stat din Republica Moldova, alta e taxatoare în autobuzele din Chişinău, iar a treia e fostă manageră la o agenţie de turism.
Tustrele apar ca fondatoare şi şefe la companii din Estonia, Marea Britanie şi Republica Moldova conectate la „flota din umbră” implicată în transportul de petrol, inclusiv din Rusia.
Numele lor a fost menţionat frecvent la începutul acestui an, în contextul unei operaţiuni americane în Oceanul Atlantic, soldată cu capturarea unui petrolier rusesc.
La începutul acestui an, forțele speciale americane au sechestrat un tanker care naviga sub pavilion rusesc, după ce l-au urmărit mai bine de două săptămâni prin Oceanul Atlantic. Capturarea lui făcea parte din eforturile SUA de a bloca exporturile de petrol din Venezuela.
Petrolierul se numește Marinera și, la momentul sechestrării, avea pictat pe lateral un tricolor rusesc mare. De la finele anului trecut, nava este deținută de compania Burevestmarin din Rusia şi, până în decembrie 2025, s-a numit Bella-1 și arborase în trecut pavilioanele Guyana şi Panama.
CONEXIUNEA CU PROPRIETARUL MARINERA
Director și proprietar al Burevestmarin, compania care deține petrolierul Marinera, este Ilya Bugai, om de afaceri din Crimeea anexată de Rusia.
Compania înfiinţată în luna iulie 2025, deţine deja trei petroliere, inclusiv unul ce a făcut parte din Flota rusă din Moldova. Este vorba de Sokolo (anterior Lilian, Lydya N, Lemur etc.), la care, în perioada august 2023-ianuarie 2025, managementul a fost asigurat de firma moldovenească Hati Shipmanagement, deţinută de Irina Oprea.
Potrivit Windward, o firmă de consultanţă din Israel care monitorizează activitatea „flotei din umbră”, gruparea proprietății și activitatea continuă de schimbare a numelui vaselor maritime se aliniază cu tacticile de schimbare a identității observate în rețelele de petroliere sancționate.
Ilya Bugai, proprietarul care deține petrolierul sechestrat de SUA în Atlantic, este CEO şi al Rusneftekhimtorg, o companie care comercializează petrol și produse petroliere.
Extrasele din registrul comercial al Rusiei arată că Rusneftekhimtorg este deținută de Andrei Sviripa, om de afaceri din Sevastopol care, potrivit IStories, a deținut și cetățenie ucraineană. Conform datelor publice, Rusneftekhimtorg a furnizat în trecut produse petroliere din Rusia către statele europene.
O investigație a proiectului „Schemy” din Ucraina arată că Rusneftekhimtorg și Bugai ar avea conexiuni cu un fost consilier local din Odesa ale cărui companii au fost supuse sancțiunilor americane în 2021, pentru transportul de petrol venezuelean. Iar o sumă de 300 de milioane de ruble pe care Nefteprombank, o bancă în lichidare din Rusia, i-a alocat Rusneftekhimtorg, a condus la Diamond Estate, conectată la oligarhul moldovean Ilan Șor.
Raportul financiar pe 2019 a Rusneftekhimtorg, indică printre parteneri și două companii din Estonia: GAcommodities şi Welldone Shipping Company, ambele deţinute de persoane din Republica Moldova.
Iar în raportul pentru 2021, firma rusească indică deja că are de încasat creanţe de 320 de milioane ruble (circa 4 milioane de dolari) de la cele două companii din Estonia, dar şi de la Naema Trading LP din Marea Britanie, o firmă la fel deținută de o moldoveancă (Alina Samson).
Compania Naema Trading este deţinută de Alina Samson, despre care RISE Moldova a scris detaliat în ancheta „Flota rusă din Moldova”. Welldone Shipping este deţinută de Ludmila Babuşchin, iar Gacommodities – de Tatiana Dorohina, ambele din Chişinău.
La patru ani distanţă de la raport, pe 26 ianuarie 2026, o instanţă de arbitraj din Moscova înregistra cererea Rusneftekhimtorg pentru recuperarea unei creanţe de circa 112 milioane de ruble de la Welldone Shipping din Estonia. Şi celelalte două companii apar în diverse procese de arbitraj din Rusia. Detalii, AICI şi AICI
COMPANII NECUNOSCUTE, SUME URIAȘE
Fondată în 2015 de Vitali Kravciuk din Estonia, Welldone Shippingo are ca proprietară pe Ludmila Babuşchin din februarie 2016. În registrele estoniene ea este indicată ca cetăţeană a României, dar cu adresa de domiciliu în Chişinău.
Principalul domeniu de activitate al firmei este transportul de mărfuri pe mare și în apele de coastă. În 2021, compania a avut o cifră de afaceri de 246 de milioane de euro. Aceasta este aproape dublul cifrei de afaceri a Portului Tallinn, constată publicaţia Ekpress.Delfi din Estonia. Este adevărat că, în anii următori, cifra a scăzut la 61 milioane euro, în 2022, iar în opt luni din 2025 – la doar 45 de mii de euro, după care în general a intrat în procedură de lichidare.
O scurgere de date analizată de publicaţia Ekspress scoate la iveală că firma a avut în trecut mai multe operaţiuni cu compania venezueleană Tridente Ship Service, care se ocupă cu logistica navelor. Mărfurile ce apar în diverse facturi sunt de la fructe, tablete de ciocolată și chipsuri, la gel de duș și multivitamine.
Totodată, jurnaliștii estonieni observă că rădăcinile acestor companii duc de fapt în capitala Moldovei, Chișinău, unde au fost întocmite toate documentele notariale relevante.
Datele din registrele comerciale din Estonia arată că Ludmila Babuşchin mai apare ca fondatoare şi la o altă companie – Zinger Shipping, la care la fel se atestă anomalii financiare. Inițial, compania a anunțat că a obținut în 2022 venituri din vânzări de 1,26 milioane de euro, dar un raport publicat mai bine de un an mai târziu arată că veniturile din vânzări în acel an au fost de 104,2 milioane de euro. Raportul pe 2023 va suferi, de asemenea, o modificare radicală: cifra de afaceri de un milion de dolari va deveni 31 de milioane de euro.
În perioada 2017-2024, ambele companii au avut în total venituri mai mari de 700 milioane euro, iar în 2021-2024, cât au fost deţinute de Ludmila Babuşchin – mai mult de jumătate de miliard de euro.
În Republica Moldova, însă, „milionara” deţine oficial doar un lot de şase ari într-o întovărăşire pomicolă din raionul Criuleni şi are domiciliul într-un apartament de 60 metri pătraţi dintr-un bloc vechi de tip „hruşciovka”, împreună cu feciorul şi mama ei.
Veniturile din salariul de contabilă la Universitatea de Stat din Moldova (USM) pe anul trecut de-abia ajungeau la o mie de euro pe lună, cu tot cu impozite şi contribuţii, în timp ce în anul 2021, când cele două firme din Estonia au înregistrat profituri cumulate de circa 4,5 milioane euro, a încasat de două ori mai puţin.
„NOI SUNTEM CUMĂTRE!”
Pe Ludmila Babuşchin am găsit-o la Universitatea de Stat, unde este angajată de mai mulţi ani şi continuă să activeze, deşi are vârsta de pensionare. Era într-o zi rece de la finele lunii ianuarie. Ea nu a dorit să ne vorbească nici despre afacerile din Estonia, nici despre alte lucruri, susţinând că „totul nu este adevărat”, fără a explica ce anume. Dar ne-a promis că va lua legătura cu noi mai târziu, prin intermediul avocatului.
După câteva zile de aşteptare, am revenit cu un apel, dar ea a refuzat inclusiv să ne spună măcar numele avocatului cu care să luăm noi legătura.
– Doar v-am spus că eu nu vorbesc cu Dumneavoastră despre companiile acestea!
– Dar cu avocatul?
– E peste hotare. Revine degrabă.
– Dar pe Alina Samson o cunoaşteţi? am întrebat la nimereală.
– Sigur că ne cunoaştem, că noi suntem cumătre! precizând, ulterior, că ea aşa le zice la toate prietenele ei.
În cele din urmă, am convenit totuși să-i expediem întrebările în scris. Dar ea a refuzat să răspundă la ele, menționând că „nu mă încadrez în niciuna dintre categoriile prevăzute de lege[a privind accesul la informațiile de interes public], iar prin urmare solicitarea Dvs. este nefondată juridic.”
DIN RĂSPUNSUL LUDMILEI BABUŞCHIN:
„Consider necesar să subliniez contextul în care a intervenit demersul Dvs., care pare să fie coordonat cu demersurile procuraturii, iar eu consider acțiunile procurorilor ilegale și bazate pe informații false prezentate de cetățeni ai Federației Ruse. În ziua de 6 februarie, în care Dvs. v-ați apropiat de mine (de fapt, noi am vizitat-o la USM în data de 30 ianuarie, iar pe 5 februarie am telefonat-o – n.r.), procurorul a refuzat furnizarea actelor false pentru dispunerea expertizei. La data de 12 februarie 2026, informațiile privind desfășurarea unor percheziții au fost scurse pe mai multe canale de Telegram, anterior publicării comunicatului oficial al organelor de drept. În ziua următoare, Dvs. mi-ați transmis întrebările.
Sper să înțelegeți de ce, date fiind aceste coincidențe, consider că există scurgeri de informații în presă cu scopul intimidării mele. Divulgarea datelor urmăririi penale constituie infracțiune potrivit art. 315 Cod penal. Succesiunea temporală a acestor evenimente, coroborată cu momentul transmiterii solicitării Dvs., creează în mod obiectiv aparența unei sincronizări între demersul jurnalistic și acțiunile organului de urmărire penală.
Sunt nevinovată în fața legii. Tocmai de aceea, pentru a nu prejudicia interesele anchetei și pentru a evita orice utilizare selectivă sau scoatere din context a poziției mele, vă informez pe această cale că voi oferi explicații exclusiv în cadrul procedural legal, la solicitarea organului de urmărire penală, dacă asemenea explicații îmi vor fi cerute.
În cazul în care veți publica un material jurnalistic în care voi fi vizată, insist asupra publicării integrale a prezentului răspuns, inclusiv a precizărilor referitoare la contextul și sincronizarea evenimentelor descrise mai sus, ele fiind esențiale pentru reflectarea fidelă a poziției mele”.
Pe 12 februarie 2026, Centrul Național Anticorupție şi Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale într-adevăr au difuzat un comunicat în care anunţau că „cercetează penal mai multe persoane din Chișinău, după deposedarea ilegală de dreptul de proprietate asupra unei nave maritime evaluate la 26 de milioane de dolari”. Însă despre faptul că ancheta respectivă o vizează şi pe Ludmila Babuşchin, reporterii RISE Moldova au aflat din răspunsul ei.
TAXATOAREA DE LA AUTOBUZE
La GAcommodities, cealaltă companie estoniană care apare în rapoartele firmei din Rusia, la fel se atestă anomalii cu veniturile. Chiar din 2019, anul înființării, cifra de afaceri a companiei era deja de 246 de milioane de euro. În anul următor, GAcommodities a înregistrat o cifră de afaceri de 149 de milioane de euro, iar apoi sursele de numerar s-au epuizat brusc. De atunci, compania nu a mai realizat niciun cent din cifra de afaceri.
De la finele anului 2021, unică asociată a GAcommodities este Tatiana Dorohina, originară din regiunea Luhansk, Ucraina, dar care din 1979 are domiciliul la Chişinău. Deşi este pensionară, Dorohina lucrează de câteva luni ca taxatoare la Parcul Urban de Autobuze, iar anterior a muncit ca magazineră sau barmană în diverse localuri.
Un litigiu din Rusia arată că firma estoniană a fost implicată în operaţiuni cu petrolul rusesc încă în 2019, proces în care a fost utilizat petrolierul Nostras (acum Mirage). Nava este deţinută de compania rusească Rustanker şi se află în lista de sancţiuni americane îndreptate împotriva regimului din Iran.
Cu Tatiana Dorohina am reușit să discutăm doar prin intermediul unui dispecer de la Parcul Urban de Autobuze. Ea a recunoscut că deţine o firmă în Estonia, însă nu a dorit să vorbească mai mult, invocând că se află la muncă, și ne-a cerut să revenim când va avea zi liberă.
Luni, 16 februarie, Tatiana Dorohina ne-a solicitat deja să îi remitem întrebări pe e-mail, la care însă nu a dorit să răspundă. Totuși ea a precizat că, în calitate de cetățean al Republicii Moldova, respectă legea, precum și legile jurisdicțiilor în care şi-a desfășurat activitatea. Totodată, menționează și ea despre existenţa unei urmăriri penale.
„Înțeleg interesul Dvs. în această chestiune, deoarece au apărut dezacorduri și conflicte între anumite persoane. În acest sens, din câte am înțeles, au fost inițiate proceduri civile în diverse jurisdicții, precum și proceduri penale în Republica Moldova. Aceste circumstanțe, coroborate cu secretul comercial care guvernează activitatea economică, fac imposibilă satisfacerea interesului Dvs. Prin urmare, vă rog să acceptați refuzul meu de a furniza răspunsurile solicitate, pentru a evita posibile acuzații că aș putea obstrucționa buna desfășurare a urmăririi penale.”
Pe de altă parte, Dorohina susţine că „sunt pregătită să revin la subiect”, dacă urmărirea penală se va finaliza în curând.
„MAGNATA” DIN ESTONIA
Spre deosebire de „colegele sale”, Alina Samson, „cumătra” Ludmilei Babuşchin, este o veritabilă magnată, cu o duzină de companii active, în lichidare sau lichidate, inclusiv două în Republica Moldova, cinci în Estonia şi câteva în Marea Britanie.
În Estonia ea apare ca fondatoare la cinci companii ce urmează un tipar similar: un an de cifră de afaceri uriașă, care apoi se epuizează aproape până la zero, sau cu rapoarte prezentate peste câţiva ani.
AMSTRADshipping, fondată în 2017, a prezentat rapoartele financiare pentru primul an de activitate abia în 2021, cele din anii 2018-2019 – abia în 2022. Rapoartele dezvăluie că firma a avut operaţiuni financiare cu clienţi din diverse state: de la Singapore, Marea Britanie și Elveţia, la Moldova, Georgia și Rusia.
O decizie a unei instanţe de arbitraj din Rusia scoate la iveală că, în 2022, AMSTRADshipping a încheiat cu Novosibirskhleboprodukt un contract privind exportul de cereale din Rusia. Ulterior, compania estonă a cerut în arbitrajul internaţional din Singapore (Singapore Chamber of Maritime Arbitration – SCMA) recuperarea unei datorii de aproape 48 de mii de dolari de la compania rusă.
Însă o instanţă din Rusia i-a interzis AMSTRADshipping să iniţieze la SCMA procese contra Novosibirskhleboprodukt, precum și să continuie litigiile pornite în baza contractului din 2022. Presa din Rusia a relatat pe larg despre acest proces, fiind publicate şi comentarii extinse ale unor firme juridice.
Intercards, o altă companie a Alinei Samson, a fost lichidată anul trecut, ea neavând activităţi din anul 2023, iar operaţiunile au avut valori de câteva milioane de euro. Lichidată a fost şi SANDORshipping, implicată în trecut în operaţiuni de transport a petrolului din Rusia.
În procedură de lichidare este şi SELMAshipping, cu venituri între câteva milioane şi peste 20 de milioane de euro, în anii 2017-2024. Şi această companie este menţionată în decizii de arbitraj din Rusia, în legătură cu operaţiuni comerciale pe cale maritimă cu utilizarea petrolierului Nostras (acum Mirage), care se află pe lista de sancţiuni americane.
În schimb PORTOshipping îşi continuă activitatea. Date despre operaţiunile de import-export ale acestei companii apar pe unele portaluri specializate în monitorizarea acestora.
Publicaţia Ekpress.Delfi notează că banii câştigaţi de aceste firme nu a fost lăsați în Estonia, unde procedura de înființare a unei companii este extrem de simplă. „Nici [măcar] bani din impozite, deoarece aceste companii nu au plătit TVA în Estonia – cota zero de impozitare se aplică transportului de mărfuri pe nave închiriate care navighează în apele internaționale din Estonia”, precizează publicaţia.
CONEXIUNEA BRITANICĂ
Coincidenţă sau nu, dar două companii din Estonia: SELMAshipping şi PORTOshipping au fost înfiinţate pe 4 mai 2017. Exact în aceeaşi zi, doar că în Marea Britanie, au fost înregistrate două companii cu denumiri practic similare: Porto Shipping LPşi Selma Shipping LP. La ele se mai adaugă și Amstrade Maritime LP, la fel înregistrată pe 4 mai 2017. Toate trei companii britanice au fost conectate, în perioada 2017-2021, la Alina Samson din Republica Moldova.
Samson a deţinut şi alte firme în Marea Britanie, toate înregistrate în 2017. Astfel, din 2017 şi până în martie 2023, a deţinut firma Leisure Marine LP, cesionată unei moldovence pe nume Natalia Smirnova. Două luni mai târziu, firma a fost inclusă în registrul ucrainean al entităţilor aflate sub sancţiuni, iar în toamna 2024 a fost lichidată.
Lichidate au fost și Olima Ship Services LP şi Progressive Tankers LP, doar că la finele lunii iunie 2024. Toate firmele britanice aveau un capital de o liră sterlină, circa 23 de lei, şi ca fondator o companie dintr-o jurisdicție necunoscută (Triton Chartering SA).
Anul trecut, Alina Samson a fost angajată la o agenţie de turism din Republica Moldova, cu care acum este în litigiu de muncă. Administraţia companiei susţine că a fost nevoită să rupă relaţiile cu ea, din cauza nerespectării legislaţiei muncii.
Când am sunat-o, Alina Samson ne-a spus că nu poate vorbi şi să revenim peste o oră. Am revenit de câteva ori, dar nu ne-a mai răspuns la apeluri. Ulterior ne-a trimis o adresă de e-mail pe care să-i transmitem întrebările. Ne-a răspuns la ele cu refuz.
„Vă mulțumesc pentru interesul acordat activității mele”, însă „temporar eu nu ofer interviuri/comentarii unor părți terțe”, se spune în mesajul recepționat de la Alina Samson.
FUGA FLOTEI RUSE DIN MOLDOVA
Alina Samson este şi una dintre persoanele implicate în fondarea grupului de companii din Republica Moldova care, în anii 2023-2025, a gestionat o flotă de peste 20 de tankere ce transportau petrol şi produse petroliere din Rusia, lucru dezvăluit de RISE în investigaţia „Flota rusă din Moldova”.
O anchetă realizată de proiectul „Verstka” a depistat ulterior că Alina Samson, fondatoarea şi administratoarea Zolos Shipping şi Mrk Shipmanagement, era de fapt o persoană interpusă în schema cu flota de petroliere folosite de Rusia pentru a ocoli sancțiunile occidentale, în spatele ei fiind fostul deputat ucrainean Viktor Baranski.
Viktor Baranski a candidat în 2019 la alegerile pentru Rada Supremă din Ucraina, ca membru al partidului pro-rus „Platforma Opoziției – Pentru Viață”, unul din fondatorii şi liderii căreia a fost nașul lui Vladimir Putin, Viktor Medvedchuk. Conform anchetei, Baranski, căruia preşedintele Ucrainei i-a retras cetăţenia şi a aplicat sancţiuni faţă de firmele offshore, are conexiuni şi cu oligarhul fugar Ilan Şor.
În pofida sancţiunilor occidentale, aceste petroliere au continuat să transporte petrol rusesc. Dar este adevărat că, deja oficial, navele nu mai au nicio legătură cu Republica Moldova, trecând în gestiunea unor companii din alte jurisdicții, precum Azerbaidjan, Emiratele Arabe Unite sau Hong Kong.
Petrolierul Torex, spre exemplu, cu care începea ancheta publicată de RISE în iulie 2024 şi care era gestionat de KSN Shipmanagement SRL din Republica Moldova, a ajuns de la finele lui 2024 în gestiunea Global Ship Solutions LLC din Azerbaidjan. El şi-a schimbat numele în Aktros, precum și pavilionul, deja de câteva ori în doi ani: Insulele Cook, Barbados, Vanuatu şi acum Sierra Leone.
UNDE SUNT ACUM PETROLIERELE
Torexa luat pavilionul Vanuatu, o țară insulară din Pacific, pe 16 iunie 2025, după ce Barbados a deregistrat-o, ca urmare a faptului că nava a fost inclusă o lună mai devreme în lista sancţiunilor UE. Proprietarii şi gestionarii petrolierului Torex/Aktrosau fost depistaţi că deconectează sistemele de monitorizare și identificare, practică cunoscută sub numele de „spoofing”, adică „dispare de pe radar”, permițând navelor să-și ascundă rutele, destinațiile și tranzacțiile ilegale.
Specialiştii Winward, firmă din Israel care monitorizează activitatea „flotei din umbră”, constatau că afacerile cu flote negre sunt o noutate în registrul de pavilion al statului Vanuatu. Datele Windward mai arată că, în afară de Torex, și alte două petroliere – Lieto (IMO 9389679) și Nautilus (IMO 9434890), gestionate o perioadă de firme din Republica Moldova, dar conectate la Rusia, au arborat pavilionul Vanuatu în ultimele două săptămâni ale lunii iunie 2025, la o lună după ce au fost sancționate fie de UE, fie de Marea Britanie.
Windward susţine că toate aceste petroliere transportă în mod regulat țiței rusesc către India, al doilea cel mai mare cumpărător de petrol rusesc, după China.
Alte tankere, precum Kamelot, gestionat de BPC Shipmanagement SRL timp de un an, s-au Nautilus (acum Vokki), gestionat de Adel Ship Management până în februarie 2025, apar într-o listă cu peste 150 de tankere care au încălcat regimul sancţiunilor la exportul de țiței și produse petroliere rusești din Marea Baltică. Despre asta scrie Grupul de Monitorizare al Institutului de Studii Strategice al Mării Negre și al BlackSeaNews, pe baza rezultatelor propriei monitorizări.
CE S-A ÎNTÂMPLAT CU FIRMELE DIN MOLDOVA
În schimb în Republica Moldova, multe lucruri s-au schimbat radical de atunci. În timp ce petrolierele implicate în schema de ocolire a sancţiunilor occidentale îşi schimbau pavilioanele şi se mutau în alte jurisdicţii, firmele din Republica Moldova au fost luate la puricat de autorităţi.
Astfel, pe 7 august 2024, la o săptămână de la publicarea investigaţiei RISE, Consiliul pentru promovarea proiectelor investiţionale de importanţă naţională, în frunte cu premierul de atunci Dorin Recean, decidea ca Agenţia Servicii Publice (ASP) să înştiinţeze cele 12 companii implicate în gestionarea petrolierelor din „flota din umbră” a Rusiei despre consecinţele juridice, dacă nu respectă legislaţia.
De menționat că majoritatea firmelor nu au raportat activităţi şi nici nu au prezentat rapoarte financiare la Biroul Național de Statistică. Iar companiile care le-au prezentat, nu au indicat în ele nici angajaţi și nici venituri, cum este cazul Sal Shipmanagement, Surt Shipmanagement sau a Zolos Shipping.
Respectiv, ASP a mai fost obligată să solicite de la cele 12 companii prezentarea unui set întreg de documente, printre care structura asociaților, inclusiv beneficiarul efectiv, precum și cazierele lor judiciare, activitatea de bază a companiei, țările în care își desfășoară activitatea și principalii parteneri de afaceri din țară sau de peste hotare cu care colaborează, situațiile financiare pentru ultimii trei ani sau sursa mijloacelor financiare pentru finanțarea investiției.
LICHIDARE PE BANDĂ RULANTĂ
La finele aceleiași luni, patru din cele 12 firme deja iniţiaseprocedura de lichidare. Este vorba de Adel Ship Management, Sal Shipmanagement, Rhea Shipmanagement şi Hati Shipmanagement. La finele anului trecut lor le-au urmat alte patru companii: Zolos Shipping, Mrk Shipmanagement, Flc Shipmanagement şi Bpc Shipmanagement, iar în ianuarie 2026şi Ksn Shipmanagement. În prezent, niciuna dintre aceste companii încă nu a finalizat procedura de lichidare.
Între timp, Consiliul pentru promovarea proiectelor investiţionale de importanţă naţională a continuat să menţioneze în procesele-verbale unele companii din acest grup, pe motiv că nu a prezentat informaţii sau că documentele şi informațiile prezentate nu sunt suficiente pentru a realiza o analiză completă a activităţii lor.
De exemplu, pe 19 decembrie 2024, Consiliul a emis refuz să aprobe investiţiile a cinci companii din acest grup. Totodată, a obligat proprietarii lor ca, în termen de 60 de zile de la data notificării, să înstrăineze părţile sociale deţinute. E vorba de Hati Shipmanagement, Mrk Shipmanagement, Adel Ship Management, Bpc Shipmanagement şi Sal Shipmanagement.
Ion Mihalev, fondatorul şi administratorul Sal Shipmanagement, s-a arătat surprins de apelul nostru, susţinând că nu ţine minte că ar deţine o astfel de companie, ceea ce este straniu, în condiţiile în care a depus documentele pentru lichidare. „O să întreb de contabilă şi revin”, ne-a spus Mihalev, dar nu a mai revenit.
Irina Oprea, administratoarea şi proprietara Ksn Shipmanagement, a refuzat să discute cu noi, recomandându-ne să scriem despre ceva, „mai interesant”.
