Procesul internațional ce durează aproape două decenii și în care Republicii Moldova i se cere plata unor despăgubiri de circa 45 de milioane de dolari este încă departe de final.
Avocații companiei Stileks din Ucraina spun că deja pot începe procedura de urmărire și executare a bunurilor Republicii Moldova din SUA.
De cealaltă parte, Ministerul Justiției susține că Republica Moldova nu deține, pe teritoriul SUA, bunuri care pot fi urmărite.
La același subiect:
„Miliardul” de la Paris
Miliardul de la Paris, vânat la Washington și Kiev
Miliardul de la Paris: Republica Moldova, salvată de Curtea de Justiție a UE
Procesul de peste ocean are la bază o hotărâre a unui tribunal din Paris, Franța, prin care Republica Moldova a fost recunoscută datoare față de o companie din Ucraina. Totul este parte a mult-discutatului litigiu contra Republicii Moldova inițiat după ce, la finele anilor ‘90, autoritățile de la Chișinău au cumpărat energie electrică prin intermediul unui offshore din Insulele Virgine Britanice, iar în urma livrărilor s-ar fi format o datorie.
CAUŢIUNE DE 806 MILIOANE DE LEI
Astfel, la 7 decembrie 2021, Curtea Districtuală pentru Districtul Columbia (SUA) a decis că, pe lângă despăgubirile de 800 de milioane de lei (circa 45 de milioane de dolari) – sumă stabilită ca urmare a recunoașterii hotărârii tribunalului francez, Republica Moldova trebuie să plătească și o dobândă de peste 700 de mii de dolari.
Judecătorul districtual Christopher R. Cooper a emis decizia la doar trei săptămâni după ce a respins o moțiune a autorităților de la Chișinău care au solicitat suspendarea examinării cauzei. Totodată, instanța a decis ca dobânzile post-judecată să înceapă să se acumuleze de pe 16 noiembrie 2021.
Decizia instanței americane a fost adoptată chiar dacă în Franța încă nu a fost luată o decizie definitivă pe acest caz, Curtea de Apel din Paris reluând examinarea cauzei, următoarea ședință fiind fixată pentru data de 28 martie 2022.
Totuși, avocatul din SUA a SPC Stileks susține că acest lucru nu-i împiedică să încerce să încaseze bani din activele pe care le are Republica Moldova peste ocean.
Gene M. BURD, partner la firma de avocaţi Fisher Broyles, LLP: La moment, avem hotărârea instanţei federale americane din Washington, districtul Columbia, care este una dintre cele mai stimate din SUA. Această hotărâre poate fi executată pe teritoriul Statelor Unite, chiar dacă instanţa din Franţa continuă să examineze acest dosar. Este important de menţionat că instanţa americană a ţinut cont de faptul că, în Franţa, continuă examinarea dosarului, dar a considerat că verdictul din SUA poate fi pus în executare. Este adevărat că Republica Moldova poate contesta în apel decizia adoptată de Tribunalul federal, dar procedurile americane presupun că cererea de apel nu poate stopa procesul de executare. Astfel, chiar dacă Moldova va face apel, procesul poate dura unu-doi ani, iar, în această perioadă, noi putem executa. În plus, pentru a stopa procesul de executare, Moldova va trebui să depună drept gaj o sumă echivalentă celei din decizia instanţei.
Altfel spus, dacă suma prejudiciului este de 806 milioane de lei, atunci Republica Moldova va trebui să depună o cauţiune egală ca valoare pentru a stopa executarea.
MOLDOVA NU DISPUNE DE BUNURI CARE POT FI URMĂRITE
Ministerul Justiţiei de la Chişinău susţine, însă, că nu sunt motive de îngrijorare, pentru că Republica Moldova „nu dispune de bunuri care pot fi urmărite pe teritoriul Statelor Unite ale Americii”. În plus „procedura de executare silită este precedată de procedura de executare benevolă, pentru care este prevăzut un termen de minim 60 zile”, mai precizează Ministerul Justiţiei.
Avocatul Gene M. Burd mai spune că hotărârea instanţei americane ar putea avea şi repercusiuni politice, iar imaginea ţării, ca destinaţie pentru investiţii, va avea de suferit.
„Hotărârea este a unei instanţe federale americane şi, de obicei, creditorii, instituţiile care examinează capacitatea de plată a unei ţări atrag atenţia la astfel de decizii. Respectiv, unul dintre aspectele la care Moldova trebuie să atragă atenţia este cel politic, dar şi al relaţiilor financiare internaţionale. Or, astfel de instituţii precum Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială, atrag atenţia la astfel de aspecte legate de litigii. La fel şi creditorii privaţi. Or, astfel de procese se răsfrâng asupra ratingului de ţară şi influenţează costurile de creditare”, explică avocatul american.
Gene M. Burd // Foto: Fisherbroyles.com
O SOLUŢIE AMIABILĂ, [IM]POSIBILĂ
Totodată, Burd atrage atenţia şi la faptul că în justiţia americană există procedura Discovery. „Este o procedură ce include posibilitatea de a solicita informaţii în procedură juridică, nu doar în Moldova, ci şi de la terţe părţi. Este vorba de bănci, instituţii financiare, persoane private care au legături de afaceri cu Republica Moldova. Toate aceste structuri ajung obiecte ale unor cereri de prezentare a informaţiilor, iar băncile, de regulă, le oferă, pentru că este o cerere făcută de instanţă. Mai ales când este vorba de operaţiunile în dolari şi care au trecut prin sistemul financiar american. Chiar şi datele de la Banca Naţională a Moldovei. Poate fi obţinută informaţia despre plăţile pentru gaze sau pentru livrările de tehnică şi utilaje şi servicii. Avem informaţie că anumite companii din SUA apar în schema de livrare a gazelor. Şi de la ele va fi solicitată informaţia”, susţine reprezentantul SPC Stileks.
Avocatul crede că, prin aceste măsuri, ar putea fi identificate anumite active, dar va fi şi prejudiciu mare, din punct de vedere reputaţional, pentru Republica Moldova.
Gene M. Burd mai susţine că, pentru evita o astfel de evoluţie, partea pe care o reprezintă este deschisă pentru a discuta, printr-un mediator, o soluţie amiabilă.
Autorităţile de la Chişinău, însă, nu iau în calcul o astfel de soluţie. „Energoalliance a avut tentative de soluție amiabilă a litigiului, care însă au fost respinse de Ministerul Justiţiei”, se menționează într-un răspuns oficial al instituției.
În afară de Franţa şi SUA, procesul dintre Stileks şi Republica Moldova continuă și în instanţele din Ucraina, unde aceeași firmă a iniţiat, la finele anului 2020, şi procedurile de recunoaştere şi de punere în aplicare a deciziei tribunalului francez şi pe teritoriul Ucrainei. Inclusiv, a cerut instituirea sechestrului pe bunurile Republicii Moldova din țara vecină.
Pe 19 iulie 2021, Curtea de Apel din Kiev a respins cererea SPS Stileks. Însă, pe 2 decembrie 2021, Curtea Supremă de Justiţie a admis parţial recursul companiei Stileks, a anulat decizia Curții de Apel din Kiev şi a trimis cauza la reexaminare.
Ion PREAȘCA
