Republica Moldova își propune ca, de la 1 august, să înceapă integrarea graduală a companiilor din regiunea transnistreană în sistemul fiscal și vamal național.
Acest pas ar putea schimba fundamental modelul economic de care marile afaceri din regiunea transnistreană au beneficiat timp de peste două decenii: scutite de plata integrală a impozitelor în bugetul moldovenesc, companiile își scoteau banii peste hotare în numerar.
Jurnaliștii RISE Moldova au aflat că, în unele cazuri, sumele respective erau scoase din țară în genți sport, sub pază, inclusiv prin Aeroportul Internațional Chișinău, fiind plasate ulterior în conturile unor bănci europene și ale unor companii off-shore.
În iunie, Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova a propus pentru consultări publice proiectul unei hotărâri de Guvern care prevede introducerea TVA și a accizelor pentru o parte dintre mărfurile importate de operatorii economici cu sediul în regiunea transnistreană. Dacă documentul va fi aprobat, noile reguli vor intra în vigoare la 1 august 2026.
Proiectul reprezintă prima etapă de implementare a Legii nr. 67/2026 privind instituirea Fondului de convergență și a modificărilor aferente din legislația fiscală.
În nota de fundamentare se menționează că aceste măsuri fac parte dintr-un proces mai larg de integrare a regiunii transnistrene în spațiul economic, fiscal și vamal unic al Republicii Moldova. Autoritățile estimează că obiectivul final va fi atins până în anul 2030. Cu alte cuvinte, în termen de 3-4 ani, Chișinăul intenționează să aplice regimul fiscal general pentru toate importurile efectuate de întreprinderile înregistrate în Transnistria.
Ministerul Finanțelor afirmă că reforma va consolida echitatea fiscală, va elimina distorsiunile concurențiale, va spori veniturile bugetare și va reduce riscurile de evaziune fiscală și contrabandă. De asemenea, instituția subliniază că nu este vorba despre eliminarea instantanee a tuturor facilităților: pentru prima etapă au fost selectate categorii de mărfuri care, potrivit autorilor proiectului, nu vor genera scumpirea produselor de consum curent.
Infografic creat cu AI, ChatGPT. Generat pe 19 iulie 2026, 13:00 EEST
Pentru minereurile de metale prețioase și concentratele acestora este propusă o perioadă de tranziție: TVA și accizele vor fi aplicate începând cu 1 ianuarie 2027.
Celelalte mărfuri care nu au fost incluse în lista aprobată și care sunt destinate exclusiv utilizării pe teritoriul regiunii transnistrene vor putea fi introduse în continuare fără achitarea TVA și a accizelor.
Pentru regimul de la Tiraspol și Moscova, astfel de măsuri devin, în mod tradițional, un pretext pentru a acuza o așa-numită „presiune economică” sau „blocadă”. Pentru Chișinău însă, acest exercițiu reprezintă o tentativă de a lichida o zonă gri istorică. În cadrul acesteia, afacerile de pe malul stâng au beneficiat decenii la rând de oportunitățile oferite de Republica Moldova pentru înregistrare și comerț extern, fără a plăti impozite la fel ca firmele de pe malul drept, aflate sub autoritatea constituțională a Chișinăului.
Anterior, jurnaliștii RISE Moldova au demonstrat cum marile afaceri din regiunea transnistreană, în special holdingul „Sheriff”, au fost ani la rând printre principalii donatori financiari ai administrației separatiste, făcând economii masive din contul taxelor care ar fi trebuit să ajungă în bugetul Republicii Moldova. Cel mai elocvent exemplu este cel al companiei „Sheriff” – pilonul economic al regimului de la Tiraspol.
În mai 2026, RISE Moldova scris că această companie de la Tiraspol a transferat 100 de milioane de aşa-zise ruble transnistrene, adică peste 5,2 milioane euro, în Fondul de Susținere Socială „Вместе” („Împreună”) creat de administrația pro-rusă din regiune pentru finanțarea cheltuielilor sociale. În urma acestui transfer, „Sheriff” a devenitcel mai mare donator al fondului.
Totuși, anterior, bugetul de stat al Republicii Moldova a ratat încasări bugetare de peste 130 milioane euro, doar din contul neplăţii accizelor la comerțul cu țigări.
Activitatea firmei, pentru o perioadă de șase ani – a fost investigată în cadrul unei anchete extinse, desfășurate la Chișinău și în mai multe capitale europene, în contextul unui dosar penal intentat unui grup criminal transnațional specializat în contrabanda cu țigări.
Însă în anul 2018, procurorii moldoveni au scos compania de sub urmărire penală. Ulterior, au încetat și pretențiile autorităților privind neachitarea taxelor de import, a TVA, a accizelor și a altor impozite.
RISE Moldova a intrat anterior și în posesia descrierii unei alte scheme prin intermediul căreia din regiunea transnistreană au fost scoase, ani la rând, sute de milioane de euro în numerar. Este vorba despre copia unei note explicative semnate de Porfiri Șkilniuk, pe atunci vice-director general al holdingului „Sheriff” SRL.
Conform acestui document, în care Șkilniuk le explică reprezentanților autorităţilor separatiste chestiunea circuitului valutar, profitul net al corporației „Sheriff” și al altor companii din regiunea transnistreană a „curs” în numerar către zonele off-shore timp de mai bine de un deceniu.
Nota explicativă ar fi fost redactată în anul 2015, când așa-numitul Comitet de Anchetă din regiune a anuţat investigarea unor cazuri de scoatere a numerarului din Transnistria în valoare de peste 250 de milioane de dolari.
Din nota explicativă semnată de Porfiri Șkilniuk aflăm c SRL «Sheriff» efectua parțial achitările cu firmele de peste hotare în numerar pe teritoriul autoproclamatei rmn, vice-directorul general menţionând că “În condițiile în care statul [transnistrean] este nerecunoscut, în condițiile blocadei financiare, bancare și vamale, în opinia mea, ar trebui să fie elaborat un mecanism de tranzacții cu bancnote, ținând cont de relațiile existente.”
De asemenea în nota explicativă se precizează că, încă din anul 2002, valuta în numerar era transportată din Transnistria către o bancă din Austria. Banii erau încărcați la Vama „Tiraspol”, după care, sub pază, erau transportați până la punctul de control de la Cuciurgan. Mai departe, conform documentului, transportul era escortat de un serviciu de pază din Ucraina până la Aeroportul din Odesa.
De acolo, numerarul transportat spre Viena, unde era predat reprezentanților băncii. Odată depuși, banii serveau la suplinirea conturilor corespondente (fără numerar) ale băncii transnistrene „Agroprombank”, controlate tot de proprietarii Sheriff.
Potrivit explicaţiilor lui Şkilniuk acest mecanism ar fi funcționat până în anul 2006, când Ucraina a încetat să mai recunoască actele eliberate de Vama „Tiraspol”, iar Republica Moldova a retras ștampila acestei entități.
Ulterior, scoaterea oficială a valutei în numerar prin perfectarea actelor vamale la Tiraspol și tranzitul prin Ucraina au devenit imposibile.
În condițiile izolării bancare și vamale a Transnistriei, „Sheriff” a început să efectueze achitările cu firmele străine parțial în numerar, direct pe teritoriul regiunii.
Printre companiile cu care s-ar fi încheiat contracte de furnizare, servicii de transport sau împrumuturi, în nota explicativă sunt enumerate Bahiti LTD, Running Corporation LLP și Morganton. În investigațiile sale anterioare, RISE Moldova a relatat că aceste entități off-shore aveau conexiuni strânse cu rețeaua de afaceri din străinătate a patronilor holdingului, Viktor Gușan și Ilya Kazmaly.
Nota informativă indică faptul că reprezentanții firmelor străine veneau la sediul central al „Sheriff” de la Tiraspol și transmiteau recipisele. Ulterior, angajații companiei ridicau numerarul de la casa băncii transnistrene „Agroprombank” și îl aduceau la sediu.
Reprezentanții companiilor străine luau banii gheață și plecau „într-o direcție necunoscută”.
RISE Moldova a scris anterior că, potrivit datelor Guvernului Republicii Moldova, la sfârșitul anului 2025 în registrele Agenției Servicii Publice (ASP) figurau 2.478 de agenți economici cu sediul în regiunea transnistreană.
Datele Serviciului Fiscal de Stat scot în evidență amploarea dezechilibrului: în ultimii doi ani, companiile din regiunea transnistreană au virat în bugetul public național al Republicii Moldova doar 2,8 milioane de lei (aproximativ 140 de mii de euro).
