La şapte ani de la dezvăluirile RISE Moldova privind amploarea interceptărilor ilegale a politicienilor de opoziție, activiștilor civici și jurnaliștilor, doar cinci executanți au ajuns să fie condamnaţi.
Ieri, 20 august 2026, Judecătoria Chișinău (sediul Buiucani) i-a găsit vinovaţi pe Valeriu Cojocaru, fostul șef al Direcției nr. 5 a Inspectoratului Național de Investigații, și patru foști ofițeri, de „încălcarea inviolabilității vieții personale”.
În vara anului 2019, RISE Moldova dezvăluia în ancheta „Ministerul Interceptărilor” cum, în perioada anilor 2016–2018, guvernarea democrată a desfășurat o adevărată campanie de interceptare și filare a opozanților politici, precum și a unor reprezentanți ai societății civile și chiar jurnaliști. În total, sub lupa procurorilor și a polițiștilor au nimerit 52 de persoane, conform datelor obținute de RISE.
Acum, instanța de judecată i-a găsit vinovați pe Valeriu Cojocaru, fostul șef al Direcției nr. 5 a Inspectoratului Național de Investigații (INI), și pe foștii ofițeri Sergiu Balan, Eugeniu Bîrcă, Gheorghe Solomon și Andrei Ținica, de „încălcarea inviolabilității vieții personale și violarea dreptului la secretul corespondenței”. Însă i-a eliberat de pedeapsa penală, în legătură cu expirarea termenului de prescripție pentru tragerea la răspundere penală.
Prejudicii morale pentru o parte din victime
Totuși foștii polițiști urmează să achite prejudicii morale în sumă totală de aproape jumătate de milion de lei pentru 13 dintre cele 33 de părți vătămate menționate în sentința de judecată.
Acțiunile civile au fost înaintate de mai multe persoane publice interceptate. Printre ele, Vladislav Gribincea, pe atunci președinte al Centrului de Resurse Juridice, actualmente judecător la Curtea Supremă de Justiție, Dan Perciun, pe atunci practic abia intrat în politică, alături de Partidul Acțiune și Solidaritate, acum ministru al Educației și Cercetării, politicienii Dinu Plângău, Andrei Năstase, Ilian Cașu și Alexandru Petkov, activiștii Anatolie Bîzgu, Gheorghe Petic și Nicolae Gîrbu, jurnaliștii Vasile Năstase și Alex Cozer.
Mecanismul: rapoarte fictive și dosare fabricate
Potrivit Procuraturii Anticorupție, în perioada 2017–2018, Valeriu Cojocaru, pe atunci șef al Direcției nr. 5 a INI a organizat prezentarea unor date factologice false privind pretinse dezordini în masă, incluzând nume, date de contact și numere de telefon ale persoanelor respective.
Sub controlul lui direct, ofițerii de investigații transmiteau rapoartele fictive procurorilor din cadrul Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), pentru a asigura pornirea unor dosare penale. În baza rapoartelor, judecătorii de instrucție emiteau încheieri care autorizau măsurile speciale de investigație.
Procurorii au stabilit că protestele invocate de oamenii legii ca motiv pentru pornirea dosarelor, fie nu au avut loc, fie au fost autorizate legal și s-au desfășurat fără acte de violență. De asemenea, nu a fost probată nicio legătură între autorii comentariilor online și persoanele supuse supravegherii.
Apărarea ofițerilor și mărturiile victimelor
Pe parcursul procesului, ofițerii condamnați au susținut că toate acțiunile erau coordonate direct de procurorul PCCOCS care instrumenta cauza. Fostul ofițer Sergiu Balan a declarat că îi prezenta personal rapoartele procurorului, iar acesta întocmea ordonanța și demersul către instanță. Ulterior, pachetul era transmis Serviciului de Informații și Securitate (SIS), instituție care transmitea în timp real „subdiviziunii tehnice a organului de urmărire penală semnalul comunicărilor interceptate”.
Într-o postare pe pagina sa de Facebook, Valeriu Cojocaru menționează că aceste măsuri „au fost efectuate în cadrul unor proceduri oficiale, prin infrastructura și mijloacele tehnice ale instituțiilor abilitate ale statului, după examinarea materialelor de către procurori și în baza autorizațiilor emise de judecători de instrucție”.
El mai precizează că, un raport operativ nu constituia prin el însuși autorizație de interceptare. „Materialele ajungeau la procuror. Procurorul avea propriile atribuții și obligații legale. El examina materialele și decidea dacă există temei pentru promovarea unui demers privind efectuarea măsurii”, mai spune fostul șef al Direcției nr. 5.
Cojocaru a mai fost condamnat, în ianuarie 2026, la trei ani de închisoare pentru abuz în serviciu, într-un dosar privind angajarea fictivă a lui Dorin Damir, finul de cununie al oligarhului Vladimir Plahotniuc. Acesta nu execută pedeapsa, deoarece a părăsit Republica Moldova. După ce a anunțat că se află în Ungaria și a calificat dosarul său drept unul politic, Cojocaru a solicitat azil în Germania.
Multe dintre victimele interceptărilor au aflat de asta din investigația jurnalistică publicată de RISE Moldova. Altele au declarat că știau că sunt supravegheate, dar nu au fost informate oficial despre măsurile dispuse în privința lor.
Fostul deputat Vasile Năstase a menționat că a expediat anterior demersuri oficiale către SIS, Procuratura Generală și Ministerul de Interne pentru a verifica dacă este interceptat, deoarece observa persoane suspecte în apropierea redacției sale.
Totodată el, declară că încă, în 2018, înainte de publicarea anchetei RISE, obținuse circa 800 de pagini de materiale (ordonanțe, rapoarte) întocmite de procurori și angajați ai Direcției nr. 5, pe care le-a predat Ministerului de Interne în 2019.
Procurorii și judecătorii de instrucție au scăpat
Ancheta RISE Moldova din vara anului 2019 dezvăluia nu doar cum instituțiile de stat, controlate de Partidul Democrat, au derulat o campanie masivă de interceptare și filaj, vizând opozanți, jurnaliști, avocați și activiști. Ea enumera și șase ofițeri, patru procurori și cinci judecători, numele cărora apăreau în documentele de autorizare.
Dezvăluirile din „Ministerul Interceptărilor” au dus atunci la un șir de demisii și anchete în instituțiile de forță. Nicolae Chitoroagă, șeful PCCOCS, a demisionat la scurt timp după publicarea anchetei, iar după schimbarea puterii politice, Direcția nr. 5 din cadrul INI a fost desființată.
Sentința din 20 august 2026 în privința fostul șef al Direcției nr. 5 și a patru foști ofițeri la fel menționează numele mai multor procurori și judecători de instrucție care au emis ordonanțele și încheierile de autorizare.
Anterior în investigaţia Acuzații din „Ministerul Interceptărilor” RISE Moldova a arătat că nici judecătorii şi nici procurorii care au aprobat interceptările ilegale nu sunt urmăriți penal.
