- Noile prevederi legale au fost votate de Parlament după nouă luni de la publicarea anchetei RISE despre Boris Meșteșug, medicul cercetat penal pentru viol, răpire, tentativă de viol și satisfacerea poftei sexuale în formă perversă asupra a două fetițe de 10 și 12 ani. Cazul lui a scos la iveală lipsa unui mecanism care să împiedice o persoană cercetată penal pentru astfel de fapte să continue să lucreze cu persoane vulnerabile.
Persoanele cercetate penal și cele condamnate definitiv pentru infracțiuni intenționate împotriva copiilor nu vor mai putea lucra cu aceștia. Interdicția se va aplica nu doar asupra salariaților, ci oricărei persoane care are contact direct, repetat sau continuu cu copii, inclusiv online și în cadrul activităților de voluntariat, atât în sectorul public, cât și în cel privat.
Prevederile fac parte din proiectul de lege privind consolidarea protecției copiilor împotriva violenței, neglijării și exploatării, votat în Parlament în lectură finală de 68 de deputați, la sfârșitul lunii iulie.
CE SPUNE LEGEA
Cei care urmează să lucreze cu minori vor trebui să prezinte, la angajare, un cazier judiciar care să confirme lipsa infracțiunilor împotriva copiilor, indiferent dacă antecedentele penale au fost între timp anulate. Regula se va aplica și celor care sunt deja angajați.
Direcția Juridică a sugerat ca autoritățile care verifică cazierul să comunice angajatorului doar dacă un candidat poate sau nu ocupa postul, fără alte informații despre antecedentele sale penale. Măsura urmărește respectarea dreptului la viață privată și a confidențialității datelor cu caracter personal. Deși în nota de fundamentare a proiectului era menționată prevederea privind verificarea lipsei condamnărilor pentru infracțiuni sexuale și asupra adulților, în proiectul final a fost exclusă.
După angajare, în cazul în care un lucrător devine bănuit, învinuit sau inculpat într-un dosar privind o infracțiune împotriva unui copil, organele de urmărire penală trebuie să informeze angajatorul. Acesta este obligat să-l suspende din funcție pe durata cercetării și să-l concedieze după o hotărâre definitivă de condamnare.
Dacă un copil urmează să fie îngrijit și educat în casa persoanei care urmează să fie angajată, autoritatea tutelară trebuie să verifice și celelalte persoane care locuiesc acolo și să evalueze eventuale riscuri pentru siguranța și sănătatea copilului.
Angajatorii vor mai fi obligați să instruiască personalul ca să interacționeze cu copiii și să identifice și raporteze cazurile de violență, neglijare și exploatare.
EFECTUL MEȘTEȘUG
Modificările legislative vin la nouă luni de la publicarea anchetei RISE despre Boris Meșteșug. Procesul lui s-a întins opt ani și s-a încheiat în 2021, când Curtea Supremă de Justiție a dispus încetarea cauzei invocând erori de procedură penală, fără să examineze în fond acuzațiile de viol și abuz asupra copiilor. În opinii separate, două judecătoare au susținut că mărturiile victimelor demonstrau cu certitudine vinovăția lui Meșteșug și că existau suficiente probe pentru trimiterea cauzei la rejudecare.
Din 2011, când a fost înregistrată prima plângere, iar Meșteșug avea statut de bănuit, apoi învinuit, și până în 2025, acesta a continuat să lucreze în mai multe instituții medicale din Chișinău. La momentul publicării anchetei, în noiembrie 2025, era reanimatolog în secția de terapie intensivă a Spitalului Clinic de Psihiatrie din capitală și la Centrul Medical Extramed.
Toate instituțiile au justificat angajarea și menținerea sa în funcție prin lipsa unei condamnări definitive și că nu ar fi primit nicio plângere de la pacienți. Ministerul Sănătății a invocat astfel prezumția nevinovăției.
Deși autoritățile și instituțiile medicale cunoșteau cazul înainte de publicarea investigației RISE, Meșteșug a fost suspendat pentru o lună abia după publicarea articolului, pe fondul presiunii publice. Ulterior, a fost repus în funcție pe motiv că nu au fost depistate abateri în activitatea medicală și nici un temei legal pentru concediere. Decizia de repunere nu a fost însoțită însă de un comunicat public.
La 6 februarie 2026, în ziua în care era anunțat un nou protest în fața Ministerului Sănătății și a fost lansat un apel public semnat de peste 300 de organizații și persoane, care cereau demiterea medicului și schimbări legislative, Ministerul Sănătății a anunțat concedierea lui Meșteșug. De această dată, au fost menționate încălcări deontologice, care nu ar fi fost constatate anterior.
În aceeași lună, cazul a fost discutat în cadrul Comisiei parlamentare pentru protecție socială, sănătate și familie împreună cu reprezentanții mai multor ministere, pentru măsuri și modificări legislative.
Proiectul de lege introduce modificări și în cazul violenței în familie. Ordonanța de protecție va putea fi extinsă și asupra copilului, iar minorul care rămâne cu părintele victimă va fi evaluat de autoritatea tutelară, indiferent dacă a fost victimă sau martor. Dacă sunt identificate riscuri, pot fi dispuse măsuri de protecție, inclusiv separarea de părinți.
Întrevederile cu părintele agresor vor putea fi stabilite de instanță doar în baza avizului autorității tutelare și, în funcție de risc, vor putea fi supravegheate sau suspendate temporar.
Cauzele privind decăderea din drepturile părintești vor trebui examinate în cel mult 45 de zile, iar cele privind luarea copilului din familie atunci când este în pericol – în cel mult 30 de zile lucrătoare.Termenul poate fi prelungi cu cel mult 45 de zile din cauza complexității cauzei.
În cazul separării fraților prin adopție națională, autoritatea tutelară va trebui să faciliteze comunicarea și să mențină legătura dintre aceștia, ținând cont de dorința copilului.
Legea va intra în vigoare la trei luni de la publicarea în Monitorul Oficial. Până atunci, ministerele și autoritățile competente trebuie să-și aducă actele normative în concordanță cu noile prevederi.
