Ne vindem pământul străinilor, felie cu felie. Asta chiar dacă legea interzice vânzarea terenurilor agricole cetățenilor străini sau companiilor cu capital străin. „Credeți-mă, dacă omul are nevoie de bani, nu-l interesează absolut deloc că-i din America, din Rusia, din România sau Cipru”.
Metode de a ocoli legea sunt destule. Un calcul estimativ efectuat de Asociația Investitorilor Străini arată că în jur de 15% din terenurile agricole sunt deținute de străini. „S-o mai vândut, care și cum, dar la noi parcă stăteau la rând”.
Altfel spus, am cedat deja echivalentul a patru raioane din nordul țării. „Nu-mi doresc copiii mei să fie argați în țara lor la străini”.
Satul Găvănoasa, raionul Cahul. Aici, în jur de 300 de persoane, sau o treime dintre micii fermieri, și-au vândut deja cotele de pământ. Vasile Serdicenco, inginerul cadastral din localitate, ne spune că cele mai multe terenuri au fost vândute în perioada anilor 2008-2011 și au ajuns în proprietatea unei singure companii din Chișinău – Consoliterra SRL.
În satul vecin, Văleni, constatăm aceeași situație. Aici, potrivit autorităților locale, Consoliterra a cumpărat circa o mie de hectare.
Gheorghe SEVERIN, inginerul cadastral în satul Văleni: Au cumpărat peste tot. Eu nu știu ce politică au avut de au cumpărat terenurile peste tot, inclusiv și livada, și vie. Atunci era un preț, aș spune infim. În jur la 6-7 mii de lei dădeau pentru un hectar. Oamenii, dacă au rămas singuri, bătrâni, fără ajutor, fără sprijin, au fost nevoiți și mulți au vândut.
Găvănoasa și Văleni nu sunt singurele sate unde Consoliterra a cumpărat pământ la greu. Nu am reușit să aflăm cât teren exact deține în toată țara, în schimb am identificat alte 60 de localități unde compania e proprietară de pământ. Suprafața calculată de noi depășește cifra de opt mii de hectare, Consoliterra fiind, astfel, unul dintre cei mai mari latifundiari din Republica Moldova.
PROPRIETARUL DIN STRĂINĂTATE
Consoliterra a început să cumpere pământ imediat după fondare și, după ce a pus mâna pe tot ce a putut, a comasat terenurile și le-a dat, în mare parte, în arendă altor fermieri.
Firma este deținută, prin intermediul unei alte companii înregistrată în Republica Moldova, de ATS Agribusiness Investments LTD din Cipru, la care asociat unic figurează, din 2015, o altă companie cipriotă. Detalii, AICI, AICI și AICI
Dar în perioada în care Consoliterra a început să cumpere terenuri agricole în Republica Moldova, ATS Agribusiness Investments era deținută de NCH Agribusiness Partners LP, un off-shore din Insulele Cayman, parte a unui fond de investiții cu sediul central în New York.
FONDUL AMERICAN
Conform informațiilor publicate pe site-ul oficial, principalul domeniu de activitate al fondului NCH Capital este agricultura, cu investiții în special în Ucraina și Federația Rusă, fiind în prezent unul dintre cei mai mari latifundiari ai lumii.
Potrivit rapoartelor financiare obținute de RISE Moldova din Cipru, în 2013, firma-mamă din Cayman – NCH Agribusiness Partners, a investit în firma-fiică din Cipru – ATS Agribusiness Investments, suma uriașă de peste 885 de milioane de dolari. În 2014, investiția a fost semnificativ mai mică, depășind puțin cifra de 600 de mii de dolari.
Care era relația financiară în perioada 2008-2011 dintre cele două firme din spatele Consoliterra, atunci când aceasta a început să cumpere pământ în Republica Moldova, nu știm. Asta deoarece rapoartele financiare pentru perioada respectivă nu sunt disponibile.
Când am mers la sediul Consoliterra – un centru de oficii din Chișinău cu acces limitat, niciun reprezentant de-al companiei nu a vrut să discute cu noi. Ulterior, am primit un răspuns în scris în care se menționează că firma și-a început activitatea ca urmare a cererii tot mai mare a investitorilor agricoli pentru terenuri cu grad înalt de consolidare. Respectiv, au cumpărat loturi parcelate și dispersate și le-au consolidat pentru a le oferi „în exclusivitate producătorilor agricoli din Republica Moldova”.
La întrebarea cine sunt beneficiarii finali care se ascund în spatele companiei cipriote, nu am primit un răspuns. În schimb am fost asigurați că firma activează în strictă conformitate cu legislația în vigoare. Detalii, AICI
Alexander Koss
CUM ESTE OCOLITĂ LEGEA?
Legea privind modul de vânzare-cumpărare a pământului interzice companiilor al căror capital social conține investiții străine să achiziționeze terenuri agricole. Această prevedere, însă, este ușor de ocolit. Potrivit lui Alexander Koss, președintele Asociației Investitorilor Străini, una dintre metode este utilizarea lanțurilor de companii.
Alexander KOSS: Dacă un agent economic străin fondează o companie în Republica Moldova și această companie, fiind o companie locală, chiar și cu capital integral străin, fondează o altă companie, iată această a treia companie este un agent economic sută la sută moldovenesc, care are dreptul să cumpere pământ.
O altă metodă descrisă de Koss este folosirea unor cetățeni moldoveni în tranzacțiile de vânzare-cumpărare.
Alexander KOSS: Ei cumpără pământul pe numele lor și, în același timp, împrumută bani de la străini pentru achiziția acestor terenuri. Pentru a garanta întoarcerea împrumutului, pun în gaj pământurile achiziționate. Gajarea pământurilor este posibilă și, de facto, străinul este proprietarul acestui pământ.
AM VÂNDUT CÂT PATRU RAIOANE
Din datele Asociației Investitorilor Străini rezultă că am vândut deja străinilor terenuri agricole cât suprafața a patru raioane din nordul țării. Mai exact, peste 300 de mii de hectare. Cumpărătorii sunt firme cu capital din Cipru, din off-shore-uri precum Panama sau Insulele Virgine Britanice, dar și din țări europene ca Germania sau Marea Britanie.
De cealaltă parte, autoritățile nu știu cât pământ arabil a ajuns pe mâna străinilor.
Nicolae CIUBUC, ministru al Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului: Nu pot să mă expun ce-o spus investitorii (referire la datele Asociației Investitorilor Străini – n.r.), urmează să fie verificată [informația respectivă]. Noi deja am făcut demersurile respective la Agenția Servicii Publice pentru a verifica aceste lucruri.
„LUCRURILE, ÎN FOND, NU SE SCHIMBĂ”
Ne vindem pământurile străinilor nu de azi și nici de ieri. Situația era chiar mai gravă la începutul anilor 2000. Atunci terenurile puteau fi cumpărate de orice companie înregistrată în Republica Moldova, indiferent de țara de origine a fondatorilor. Asta pentru că legea le percepea pe toate drept companii locale.
Abia în 2006, după lungi dezbateri, deputații au modificat legea și au interzis expres companiilor cu capital străin să cumpere pământ. Au interzis și nu prea. Asta pentru că orice firmă deținută de un cetățean sau companie străină putea în continuare să cumpere terenuri agricole, fiind suficient să fondeze o altă firmă în Republica Moldova prin intermediul căreia să realizeze tranzacția. Exact schema descrisă mai sus de Alexander Koss.
Imperfecțiunea noii legi a fost anticipată chiar de Marian Lupu, speakerul de atunci al Parlamentului. „Toată diferența este că apare o verigă intermediară. […] lucrurile, în fond, nu se schimbă”, remarca Lupu.
ARENDATOR – O PERSOANĂ DECEDATĂ
Unul dintre cazurile menționate în cadrul dezbaterilor din Parlament se referă la un război judiciar care a ajuns până la CEDO. Mai exact, două companii, una cu capital moldo-german și alta cu capital moldo-american, timp de nouă ani și-au adjudecat în instanță dreptul de proprietate asupra unui teren de circa 50 de hectare din satul Crețoaia, Anenii Noi.
În această dispută judiciară, pornită încă în 2004, s-a pomenit implicat și Vasile Zadebschi. Ca să ne povestească ce i s-a întâmplat, a parcurs cu avionul 8 mii de kilometri. Acum bărbatul locuiește cu familia în orașul american Chicago.
Vasile are peste 2 hectare de pământ pe care le-a moștenit de la tatăl lui. Doar că terenul său se află în mijlocul unui lot de 50 de hectare arendate inițial de investitori germani și, ulterior, cumpărate de o companie cu capital moldo-american.
Vasile Zadebschi (d), împreună cu avocatul său, Andrei Tărîță (s)
Totul a început prin 2000, când Vladimir Pirojcov, un om de afaceri din Anenii Noi, a luat în arendă pământurile mai multor localnici din Crețoaia. La scurt timp, Pirojcov a dat terenurile în subarendă unei companii cu capital majoritar german, care a plantat pe ele viță-de-vie. Iar în 2002, același Pirojcov, având la mână o procură colectivă, le vinde deja unei companii din Republica Moldova cu capital parțial american – Dionysos Mereni.
În lista celor care inițial i-au dat lui Pirojcov în arendă terenurile s-a regăsit și tatăl lui Vasile Zadebschi. Problema e că, la acel moment, bărbatul nu mai era în viață de un an și jumătate, iar fiul său Vasile era la muncă peste hotare și habar nu avea de aceste tranzacții.
Vasile ZADEBSCHI: Eram în Portugalia și, când m-am întors, am aflat că pământul a fost vândut. […] Am titlul de proprietate la mine, toate documentele sunt pe numele meu, dar pământul – nu.
„EU NU DAU INTERVIU”
Când a depistat aceste nereguli, Zadebschi a sesizat Centrul de Combatere a Crimelor Economice și a Corupției, în prezent Centrul Național Anticorupție, care, în octombrie 2010, a pornit o cauza penală. Deja în cadrul anchetei a fost făcută și o expertiză grafologică. Concluzia expertului: „Semnătura probabil nu a fost executată de Zadebschi Vasile”.
Elena Roșior
Dosarul penal pe acest caz a ajuns la Elena Roșior, procuror la Anenii Noi, care în 2012 a decis suspendarea urmăririi penale, până la stabilirea persoanei care poate fi pusă sub învinuire.
Elena ROȘIOR: Vă rog frumos, eu nu dau interviu.
De la Roșior dosarul a fost pasat Inspectoratului de Poliție Anenii Noi, unde se află până în prezent.
Și în timp ce dosarul penal se prăfuia prin sertarele anchetatorilor, Zadebschi a mers în instanța de judecată, cerând anularea contractului prin care terenul său a fost vândut companiei cu capital american. Fără succes, însă. După aproape șapte ani de procese, Curtea Supremă de Justiție i-a respins cererea.
„VEȚI SUPORTA CONSECINȚELE”
Am vrut să-l întrebăm și pe Pirojcov cum s-a întâmplat de a vândut terenul lui Zadebschi fără ca acesta să știe, așa că am mers la sediul unei firme de-ale sale, care este de fapt adresa lui de domiciliu. Acolo am dat peste soția sa care ne-a sugerat să-i lăsăm datele noastre de contact.
La scurt timp am fost sunați de omul de afaceri, vădit deranjat de apariția echipei de filmare în preajma casei sale.
Vladimir PIROJCOV: Voi depune plângere pe voi la procurorul general și vreau să știu cine v-a trimis. Dacă nu îmi veți spune cine v-a trimis, atunci terminăm discuția. Chiar și dacă aș fi vrut să spun ceva, nu voi spune. Pentru că, care 10, deja 15 ani de când compania nu mai activează. Termenul de prescripție demult a trecut, fie de trei ori dosar penal sau altceva. Termenul pentru a da în judecată a expirat. Nu știu de ce vă băgați acolo, nu e corect. Veți suporta consecințele.
„LEGISLAȚIE CÂRPITĂ ȘI RĂSCÂRPITĂ”
Experții în domeniul funciar susțin că sursa tuturor problemelor, ca și acum 20 de ani, este imperfecțiunea cadrului legislativ. În timp ce Legea privind modul de vânzare-cumpărare a terenurilor agricole interzice străinilor să cumpere pământ, atunci Codul funciar nu prevede astfel de restricții.
Viorel CHIVRIGA, expert IDIS Viitorul: Este o legislație cârpită și răscârpită, mai ales că avem un Cod funciar demult epuizat. Reglementările care sunt în uz acum sunt ușor de ocolit și nu numai de ocolit. Ele pot fi interpretate în diferite moduri.
După ani de dezbateri, autoritățile au finalizat, în cele din urmă, proiectul unui nou Cod funciar, care și el, la rândul lui, interzice străinilor să cumpere terenuri. Noul Cod a trecut deocamdată doar de Guvern, care l-a aprobat în noiembrie 2018. Dar ca să devină lege, proiectul trebuie să primească și votul deputaților.
Iar din cauza ambiguităților legislative și a schemelor prin care străinii pun mâna pe terenurile agricole ale Republicii Moldova, țara are doar de pierdut, este de părere președintele Federației Naționale a Fermierilor.
Vasile MÎRZENCO, președintele Federației Naționale a Fermierilor: Cei care visează că va fi adus raiul în țara asta de străini, ei greșesc. Nu este nicio persoană străină care ar veni în Republica Moldova să investească pentru a înflori Republica Moldova. Vine pentru a-și promova interesele sale, personale sau de grup, sau a unei companii. Eu, de exemplu, nu-mi doresc ca copiii mei să fie argați în țara lor la străini.
Olga CEAGLEI
Au contribuit: Liuba ȘEVCIUC, Vladimir THORIK
Acest subiect a fost realizat de RISE Moldova cu sprijinul Departamentului Buna Guvernare al Fundaţiei Soros-Moldova și al Fundațiilor pentru o Societate Deschisă (OSF), în cadrul proiectului „Transparent Democracy Through Quality Journalism”, implementat de RISE Moldova. Opiniile exprimate în această publicație aparţin autorului şi nu reflectă neapărat poziţia Fundaţiei. Instituțiile finanțatoare nu influențează în niciun fel subiectul şi conținutul investigațiilor publicate.
