„Motorină ieftină în Orhei, am o idee! Dacă noi ca primărie plecăm și pur și simplu facem un contact cu Kazakhstan, o țară care nu-i Rusia, să nu ne atace pe noi Europa, și cumpărăm de la dânșii, petrolul la dânșii e nouă lei. Îl cumpărăm, îl aducem aici sub contract și îl dăm la stațiile noastre de petrol de primprejur, să ajutăm cetățenii noștri, ca toți în Orhei să aibă petrol”.
Declarația aparține pretendentului la funcția de primar al municipiului Orhei, Adrian Dulgher, care nu a fost înregistrat în cursa electorală. Ea vine pe fundalul scumpirilor la nivel global a carburanților, în contextul tensiunilor din Golful Persic, dintre Israel, Iran și SUA.
Video-ul, publicat recent de Dulgher pe Tiktok și Facebook, a adunat peste 140 de mii de vizualizări.
În realitate însă, un combustibil mai ieftin în Kazakhstan nu poate ajunge ieftin și la consumatorii din Republica Moldova. Explicăm mai jos de ce.
Kazakhstan este un stat producător de petrol, iar pe piața internă are carburanți mai ieftini decât în multe alte țări. În prezent, potrivit datelor GlobalPetrolPrices, motorina în Kazakhstan este într-adevăr mult sub media mondială, circa 0,62 dolari per litru, circa 11 lei moldovenești, nu nouă, cum afirmă Dulgher. În același timp, Republica Moldova depinde de importuri. Din acest motiv, nu poate avea același preț ca un stat care produce petrol.
Prețul la sursă nu este prețul de la pompă
Prețul final al carburanților nu depinde doar de cât costă produsul la sursă. El este format și din cheltuieli logistice, taxe, accize, TVA și costuri comerciale.
„Punem un 30% (adaos), hai să zicem, vindem petrolul cu 15 lei, la toți care sunt din Orhei”, mai spune Dulgher în clipul său video. În practică, un astfel de calcul ignoră aproape toate costurile reale dintre cumpărarea combustibilului și vânzarea lui la pompă.
Mai mult decât atât, prețurile la motorină de pe piața internă din Kazakhstan nu sunt unele autentic de piață, susține Stas Madan, expert economic și director de programe la centrul Expert-Grup.
„Statul kazah profită de statutul de țară producătoare și utilizează diferite instrumente (subvenții încrucișate, restricții la export, intervenții administrative) pentru a menține prețuri mai mici pentru consumatorii interni”, spune Madan.
Problema transportului
Kazakhstanul nu are ieșire directă la mare deschisă. Asta înseamnă că petrolul și produsele petroliere trebuie transportate prin conducte lungi sau pe cale feroviară până la porturi, de regulă prin Rusia ori prin Marea Caspică și Caucaz. Fiecare etapă adaugă taxe de tranzit și costuri operaționale.
Nici Republica Moldova nu are acces direct la conducte petroliere importante. În practică, un astfel de import ar trebui să treacă prin porturi din România, cum este Constanța, iar apoi să fie transportat rutier sau feroviar până în Moldova. Tot acest lanț înseamnă costuri suplimentare.
De altfel Republica Moldova activează o companie petrolieră cu capital kazah, Rompetrol-Moldova, deținută prin KMG International Group N.V. din Țările de Jos, de grupul Kazmunaygaz, controlat de statul kazah.
Nici ea nu vinde motorină mai ieftină.
O primărie nu poate vinde „pur și simplu” combustibil
Declarația lui Dulgher ignoră și cadrul legal.
Expertul economic, Stas Madan, susţine că o primărie din Republica Moldova nu are competențe legale să desfășoare activități de import de produse petroliere ca operator economic.
„Importul și comercializarea produselor petroliere sunt activități licențiate, reglementate la nivel național de către ANRE. Autoritățile publice locale nu pot intra în contracte comerciale internaționale de acest tip decât în condiții foarte limitate și nu pentru activități comerciale speculative”, afirmă Madan.
Un alt element care sfidează logica economică ține de volumele de motorină care le poate contracta și puterea de negociere. Or, este foarte puțin probabil că un furnizor extern își va pierde timpul de a discuta cu un jucător mic de talia primăriei municipiului Orhei. Companiile petroliere specializate reușesc să obțină prețuri mai avantajoase inclusiv din contul economiilor la scară și a unor aranjamente de colaborare pe termen lung. Mai ales în situația curentă internațională tensionată, sunt șanse infime că un furnizor va intra în contracte cu un No name, ci aproape sigur va da prioritate unor operatori aflați în piață de mai mult timp care au reputație și credibilitate.
Stas Madan, expert economic
Mai mult, Madan afirmă că o asemenea achiziție implică nevoia de capital financiar semnificativ, fiindcă orice furnizor va cere banii în avans. „Primăria nu dispune de asemenea lichidități, iar conform legislației, în Republica Moldova, primăriile se pot împrumuta doar pentru proiecte de investiții/infrastructură (nu pentru capital circulant), iar pentru a putea face asta au inclusiv nevoie în mod obligatoriu să obțină un Aviz pozitiv de la Ministerul Finanțelor”.
Cum se formează prețul carburanților în Republica Moldova
În Republica Moldova prețul maxim la pompă nu se formează arbitrar. Agenția Națională de Reglementare Energetică (ANRE) îl calculează pe baza cotațiilor internaționale Platts, a cursului valutar, a marjei comerciale, a accizelor și a TVA.
Pentru 14 aprilie 2026, ANRE indică pentru motorina standard un preț maximal de 32,47 lei pe litru. Din această sumă, 20,06 lei reprezintă prețul mediu de import și de livrare până în Republica Moldova, iar restul revine taxelor și cheltuielilor benzinăriilor.
Prin urmare, chiar dacă combustibilul ar fi cumpărat mai ieftin la sursă, el ar trebui oricum să treacă prin costuri logistice, fiscale și de reglementare.
Expertul în energetică, Sergiu Tofilat, susține că „sunt zeci de companii petroliere care concurează să procure carburanţi, anume asta şi duce la majorarea preţului”.
Acesta amintește că cu astfel de promisiuni electorale venise anterior și fugarul Ilan Șor, condamnat la 15 ani de închisoare în dosarul numit generic „Furtul miliardului”.
„Să înţelegem că toate companiile petroliere din Uniunea Europeană nu-s capabile să găsească motorină ieftină, iar acest individ pretinde că poate. Păi atunci nu are decât să obţină autorizaţie la importul de motorină (care costă 3250 de lei) şi să încerce să aducă carburanţi mai ieftini, ce îl încurcă? A mai promis Şor că aduce gaz cu 10 lei, apoi cu 6 lei, dar a dispărut imediat cum s-au terminat alegerile.
Afirmaţiile acestui individ tot sunt din această categorie de minciuni şi promisiuni electorale, ca să inducă oamenii în eroare cât se petrece campania electorală”, susține Tofilat.
Kazakhstanul a limitat exporturile de combustibili
„Și celor de la guvernare să le arătăm un exemplu, că facem [ceva] în țară. Ei singuri pot să se ducă să cumpere acuma, automat, cu nouă lei din Kazakhstan. Și știi cum, nu se vorbește aici de Rusia, de nimic”, mai spune Dulgher.
Chiar dacă ar exista intenția de a cumpăra produse petroliere din Kazakhstan, acest lucru nu ar fi simplu nici din alt motiv: statul a introdus interdicții la export pentru anumite produse petroliere, ca să-și protejeze piața internă.
Astfel, exportul de motorină și alte produse petroliere pe cale rutieră și feroviară este interzis până la 20 mai 2026 în interiorul spațiului eurasiatic. Dincolo de acest spațiu există, de asemenea, restricții pentru mai multe categorii de produse, inclusiv pentru motorină.
RISE Moldova i-a adresat mai multe întrebări lui Dulgher în legătură cu declarația făcută. Deși a citit mesajul, până la publicare, acesta nu ne-a răspuns.
Contextul global al scumpirilor
Scumpirea carburanților este legată de războiul dintre Iran, Israel și SUA în Golful Persic, o regiune esențială pentru transportul mondial de petrol. Iranul și Israelul sunt adversari strategici, iar confruntarea lor are și o dimensiune militară directă, în timp ce SUA susțin Israelul și se află, la rândul lor, într-un conflict vechi cu Iranul.
Miza principală este siguranța circulației petroliere prin Golful Persic și Strâmtoarea Ormuz, pe unde trece o parte importantă din petrolul mondial. Iranul a închis Strâmtoarea Ormuz, lucru care a dus la blocarea livrărilor de petrol, respectiv, prețul petrolului la nivel internațional a crescut. Această scumpire s-a reflectat rapid și în prețul carburanților la pompă, adică ceea ce cumpără consumatorul.
Cine e Adrian Dulgher
Adrian Dulgher și-a anunțat intenția de a candida independent la funcția de primar al municipiului Orhei, în cadrul alegerilor locale noi din 17 mai 2026.
Scrutinul are loc după demisia fostei primărițe, Tatiana Cociu, survenită în urma alegerilor parlamentare din toamna anului trecut, după ce Ilan Șor a anunțat că își „retrage proiectele sociale” din Republica Moldova, în contextul în care planurile sale de corupere a alegătorilor au fost dejucate de autorități.
Dulgher însă nu a fost înregistrat în cursa electorală. Ieri, Consiliul electoral aI сirсumsсriрțiеi electorale municipale Оrhеi a respins înregistrarea acestuia, pe motiv că, deși candidatul a declarat pe proprie răspundere că nu mai e membru al unui partid politic de cel puțin 70 de zile înainte de data alegerilor, așa cum cere legea, datele oficiale prezentate de Agenția Servicii Publice arătau că în urma unei decizii din 22 ianuarie 2026, Adrian Dulgher continuă să fie membru al Partidului Politic „Coaliția pentru Unitate și Bunăstare” (CUB).
Adrian Dulgher a candidat anterior la alegerile parlamentare din toamna anului 2025, pe lista CUB, însă nu a ajuns în Parlament. Atunci, RISE Moldova i-a analizat declarațiile și i-a urmărit afacerile, inclusiv cele ale familiei sale extinse.
Cele mai multe dintre declarațiile lui Dulgher despre cum face „milioane” nu coincid realității: orașe în Africa, construcția unei fabrici de zahăr, afaceri în India. Am găsit însă conexiuni dubioase cu persoane implicate în trafic de ființe umane, vizate în dosare penale privind spălarea banilor sau producere clandestină a țigărilor pe teritoriul statelor Uniunii Europene. Mai multe despre Adrian Dulgher, citiți în ancheta „Familia de pe lista CUB a „milionarului moldovean de la Londra”.
