Două pașapoarte de serviciu. Unul emis în 2000, altul în 2007. Emitent – Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene. Beneficiar – Vladimir Plahotniuc, pe atunci doar om de afaceri. Cu aceste documente Plahotniuc a trecut hotarul Ucrainei mai mult de 10 ori, inclusiv în scop diplomatic.
Și omul de afaceri Vaja Jhashi a beneficiat de pașaport de serviciu, pe care l-a ridicat la nici o lună după ce a devenit cetățean al Republicii Moldova.
Informația a ieșit la suprafață după ce RISE a reușit să consulte Registrul de frontieră al Ucrainei.
Vladimir Plahotniuc s-a bucurat de beneficiile pașaportului de serviciu cu mult timp înainte să devină om politic. Datele intrate în posesia RISE demonstrează că, între anii 2005-2009, actualul președinte al Partidului Democrat din Moldova a traversat hotarul Ucrainei de cel puțin 11 ori în baza a două pașapoarte de serviciu deținute în perioada 2000-2011. Scopul declarat al vizitelor: turistic, privat și chiar diplomatic.
8 septembrie 2005. Plahotniuc urcă la bordul unui avion privat cu destinația Kiev. Scopul declarat la intrarea pe teritoriul Ucrainei – „turism”.
16 februarie 2008. Plahotniuc zboară în Odesa, tot la bordul unui avion privat. De data asta vizita a avut scop „privat”. Nu se reține mult pe malul Mării Negre și, în aceeași zi, revine în Republica Moldova.
5 аugust 2008. Plahotniuc își ia zborul din Chișinău spre Kiev, de unde revine în aceeași zi. Călătoria-fulger a avut scop „diplomatic”.
Sunt câteva din călătoriile lui Plahotniuc în care acesta a prezentat grănicerilor ucraineni pașaportul său de serviciu. Document care i-a permis, potrivit unui răspuns oferit de Ambasada Ucrainei în Republica Moldova, să treacă frontiera în regim preferențial.
Paşaportul de serviciu este un act de identitate eliberat de Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene persoanelor care deţin exclusiv cetăţenia Republicii Moldova pentru ieşire şi intrare în Republica Moldova în vederea îndeplinirii unor funcţii de serviciu peste hotare, se eliberează pentru o perioadă de până la 5 ani și vor fi utilizate strict, conform destinaţiei, în vederea realizării scopurilor pentru care au fost eliberate.
Dreptul la pașaport de serviciu îl au funcționarii – de la primarii de municipii și președinții de raioane la şefii de direcţie din Aparatului Preşedintelui Republicii Moldova, consilierii Preşedintelui Parlamentului şi vicepreşedinţilor Parlamentului, judecătorii Curţii Constituţionale sau adjuncţii Procurorului General – precum și personalul administrativ-tehnic şi de serviciu al misiunilor diplomatice ale Republicii Moldova și rudele lor de gradul I.
PRIMUL PAȘAPORT
№ S0004406. Emis la – 14 noiembrie 2000. Expiră la – 30 decembrie 2002. Acestea sunt datele primului pașaport de serviciu a lui Vladimir Plahotniuc care apare în baza de date a grănicerilor ucraineni.
În 2000 Plahotniuc avea 34 de ani. Cu ce se ocupa atunci – nu știm. Anii 1998-2001 sunt o perioadă albă în CV-ul publicat pe pagina Parlamentului, perioadă reluată în 2001, când obține la Universitatea Tehnică din Moldova diploma de inginer în Tehnologia Industriei Alimentare. Detalii, AICI
Mai știm că, din 2001 și până în 2011, a fost inițial director comercial, apoi director general și, într-un final, vice-președinte al Petrom Moldova, una dintre cele mai mari companii petroliere de pe piață.
EXPIRAT, DAR VALABIL?
Plahotniuc și-a folosit primul pașaport de serviciu pentru a trece în zbor de mai multe ori hotarul țării vecine, conform informațiilor analizate de RISE. Una dintre călătorii a avut loc pe 29 septembrie 2006, când teoretic pașaportul cu datele S0004406 era expirat deja de peste patru ani.
Atunci Plahotniuc a decolat de pe Aeroportul Internațional Chișinău și a aterizat pe Aeroportul Borispol din Kiev. În țară a revenit a doua zi, scopul declarat al vizitei fiind – turism, potrivit datelor din registrul de frontieră ucrainean.
Nu am reușit să aflăm cum a fost posibil acest lucru și dacă într-adevăr a călătorit cu un act expirat sau pur și simplu valabilitatea acestuia fusese între timp prelungită.
AL DOILEA PAȘAPORT
№ S0005486. Emis la – 6 martie 2007. Expiră la – 6 martie 2011. Acestea sunt datele celui de-al doilea pașaport de serviciu al lui Vladimir Plahotniuc identificat de RISE în baza de date a grănicerilor ucraineni. Cu acest document Plahotniuc a traversat frontiera ucraineană de cel puțin opt ori. Scopurile de bază au rămas aceleași: personale, de serviciu, la care s-au mai adăugat și misiuni diplomatice.
În majoritatea cazurilor, Plahotniuc a trecut hotarul cu avionul personal, cu numărul de înregistrare NBL101, navă înregistrată pe numele companiei Nobil Air din Republica Moldova. Ulterior, compania aeriană a fost vândută primarului de Orhei, Ilan Șor, condamnat în primă instanță pentru implicare în furtul miliardului.
Același avion a fost folosit de mai multe ori în diferite călătorii atât de către oligarhul transnistrean Victor Gușan, cât și de către actualul președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon.
DELEGATUL PLAHOTNIUC?
Într-un răspuns oficial, Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE) doar ne-a confirmat autenticitatea pașapoartelor identificate de RISE, fără a intra în detalii. Motivul – „termenul de păstrare a dosarelor privind eliberarea pașapoartelor de serviciu este de 5 ani.”
În același timp instituția a specificat că pașapoartele „S0004406” și „S0005486” au fost eliberate în conformitate cu legislația în vigoare la acel moment, care prevedea posibiltatea eliberării pașaportului de serviciu „persoanelor care pleacă peste hotarele țării în componența delegațiilor oficiale prezidențiale, parlamentare, guvernamentale, pentru perioada deplasării.”
Din care anume delegații oficiale a făcut parte Vladimir Plahotniuc practic încontinuu timp de peste 10 ani, ministerul nu precizează. În același timp serviciul de presă al Guvernului ne-a informat că, în perioada 2002-2009, actualul lider democrat „n-a făcut parte din delegațiile oficiale ale Președintelui Republicii Moldova în vizitele efectuate peste hotarele ţării şi nu a deţinut funcţia de consilier al Prim-ministrului.”
Conform aceluiași răspuns al executivului, Plahotniuc a fost o singură dată parte într-o delegație oficială. S-a întâmplat în noiembrie 2007, când, „în calitate de Preşedinte al SA Petrom Moldova”, a intrat în componența unui grup de oameni de afaceri „care l-a însoţit pe Prim-ministrul Vasile Tarlev la Summit-ul şefilor de guverne ale statelor membre ale Iniţiativei Central Europene, desfăşurat la Sofia, Republica Bulgaria.” Detalii, AICI
NO COMMENT
După Summitul din Sofia, Plahotniuc a mai folosit același pașaport de serviciu pentru a traversa frontiera moldo-ucraineană încă de cel puțin opt ori, conform datelor din registrul de frontieră al țării vecine.
În perioada 2017-2018 RISE Moldova a expediat mai multe solicitări în adresa actualului lider democrat. Prin intermediul acestora am încercat să precizăm în virtutea cărei funcții sau misiuni a primit cele două pașapoarte de serviciu și în general de ce a avut nevoie de ele, întrebări la care Plahotniuc nu ne-a răspuns nici până prezent. Detalii, AICI şi AICI
Iar Vitalie Gamurari, purtătorul de cuvânt al Partidului Democrat, a ținut doar să precizeze, de fiecare dată când ne confirma recepționarea mesajelor noastre: „Voi transmite solicitarea voastră, dar nu vă pot promite mai multe. Nu ține de competența mea.”
AMNEZIA FOȘTILOR DEMNITARI
RISE Moldova a contactat mai mulți foști demnitari din perioada în care Plahotniuc obținuse și folosise cele două pașapoarte de serviciu. Niciunul nu-și amintește de beneficiile de care s-a bucurat atunci actualul lider democrat, iar unii au făcut referire la un regulament de negăsit.
Vasile TARLEV: „Pașapoartele se emiteau pe o perioadă scurtă…”
Vasile TARLEV, premier în perioada 2001-2008: Cât am fost eu Prim-ministru, nu au fost cazuri când oamenii de afaceri primeau pașapoarte de serviciu fără să fie incluși în delegații oficiale. Cel puțin eu nu am emis astfel de hotărâri. […] Când mergeam în delegații, eu personal aprobam listele nominale ale acelor delegații. În baza acelor liste, MAE emitea pașapoarte de serviciu. […] În aceste cazuri, pașapoartele se emiteau pe o perioadă scurtă. Dacă un om de afaceri mergea pe două-trei zile în deplasare, într-o delegație alături de Prim-ministru, asta nu înseamnă că acel om de afaceri putea să folosească pașaportul patru sau cinci ani.
Andrei STRATAN, ministru de Externe în perioada 2004-2009: Toate pașapoartele de serviciu erau eliberate în baza deciziilor de Guvern. Uneori acești oameni de afaceri erau incluși în componența delegațiilor oficiale. Dar iată ce căutau în aceste delegații unii businessmeni, ar trebuie de întrebat acești oameni de afaceri.
Vladimir VORONIN, președintele Republicii Moldova în perioada 2001-2009: Prima dată de la Dvs. acum aud. Serios. Eu ce, controlam cui sunt eliberate pașapoartele?! Atunci când existau aceste pașapoarte de serviciu, businessmenii toți aveau, pentru că trebuiau să se ocupe cu export, import. Trebuiau să plece în alte țări, să aibă posibilitate. Se vede că era regulament cui i se permite să aibă aceste pașapoarte de serviciu și cui nu.
Mai mult, legea stabilește că „titularul […] paşaportului de serviciu este obligat să predea paşaportul pe care îl deţine la Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene în termen de 5 zile lucrătoare de la întoarcerea din deplasarea în străinătate care a determinat necesitatea folosirii paşaportului […] de serviciu.”
Sergiu STATI, ex-ambasador în Ucraina: „Аstfel de vizite [ale lui Vladimir Plahotniuc – n.r.] nu s-au organizat la nivel de Ambasadă”
Sergiu STATI, ambasador în Ucraina în perioada 2006-2008, actualmente deputat democrat: Începând cu anul 2004, în urma unei decizii de Guvern, businessmenilor cu afaceri mari și cu influență puternică au început să le fie eliberate pașapoarte de serviciu. Acest lucru s-a făcut cu scopul de a mări volumul schimbului de mărfuri efectuat de Republica Moldova. […] În acea perioadă, oamenii de afaceri din Moldova erau implicați activ în dezvoltarea afacerilor cu Ucraina. Însă acest lucru se întâmpla fără implicarea Ambasadei. […] Și nici astfel de vizite [ale lui Vladimir Plahotniuc – n.r.] nu s-au organizat la nivel de Ambasadă.
Contrar declarațiilor lui Stati, în perioada mandatului său de ambasador Vladimir Plahotniuc a călătorit cel puțin o dată în Ucraina în scop „diplomatic”, iar organizator al călătoriei a fost chiar Ambasada Moldovei de la Kiev. S-a întâmplat pe 5 august 2008, când actualul lider democrat a făcut o scurtă vizită în capitala ucraineană, legitimându-se la frontieră cu pașaportul de serviciu.
REGULAMENTUL FANTOMĂ
Am încercat să găsim regulamentul la care au făcut referire și fostul președinte Vladimir Voronin, și fostul ambasador în Ucraina, Sergiu Stati. În Registrul de Stat al Actelor Juridice, platformă pe care sunt publicate actele mai multor instituții de stat, inclusiv ordonanțele, dispozițiile și hotărârile Guvernului, nu am găsit niciun document oficial care să stipuleze dreptul businessmenilor la pașaport de serviciu.
Respectiv, am solicitat o copie de la Cancelaria de Stat, care a redirecționat demersul nostru Ministerului de Externe. În răspunsul primit nu se pomenește nimic despre respectivul regulament și doar se menționează că unicul act „care stabilește exhaustiv categoriile de persoane cărora li se pot elibera (li se puteau elibera) pașapoarte de serviciu” este Legea privind actele de identitate din sistemul naţional de paşapoarte.
Monica Babuc, ministrul Educației, Culturii și Cercetării, businessmanul Vaja Jhashi, premierul Pavel Filip, prințul moștenitor al Abu Dhabi, șeicul Mohammed bin Zayed, și Tudor Ulianovschi, ministrul de Externe. // Foto: Guvernul Republicii Moldova
FUNCȚIILE SECRETE ALE LUI JHASHI
Nu doar Plahotniuc a vizitat Ucraina cu documente speciale. Și businessmanul Vaja Jhashi a fost titularul unui pașaport de serviciu. Ministerul de Externe i-a eliberat actul de călătorie pe 26 ianuarie 2006, la mai puțin de o lună de când Jhashi a obținut cetățenia Republicii Moldova. Detalii, AICI
Jhashi este fondatorul și proprietarul Trans-Oil Groups, holding agroindustrial specializat în prelucrarea și exportul cerealelor și unul dintre cei mai importanți actori de pe piața regională. De asemenea, businessmanul este coleg cu Plahotniuc în Consiliul de administrare al Asociației Oamenilor de Afaceri din Moldova, organizație fondată de actualul lider democrat. Detalii, AICI
Jhashi și-a ridicat pașaportul de serviciu, cu seria și numărul S0005299, în 2006, iar în următorii doi ani, conform datelor din registrul de frontieră ucrainean, l-a folosit de cel puțin 25 de ori pentru a traversa hotarul țării vecine. Scopurile declarate ale vizitelor au fost „de serviciu” și „de afaceri”.
Ministerul de Externe ne-a confirmat că pașaportul de serviciu „S0005299” a fost emis pentru „ieșiri din, și intrări în Republica Moldova, cu scopul unor sarcini de serviciu în afara granițelor”. Însă în răspunsul primit nu găsim detalii despre ce sarcini de serviciu a fost vorba, motivul invocat fiind același ca și în cazul lui Plahotniuc – termenul de păstrare a documentelor în arhivă a expirat și dosarul a fost distrus.
Potrivit Cancelariei Guvernului, în perioada 2001-2016 Jhashi n-a făcut parte din nicio delegație oficială a Republicii Moldova și „nu a fost și nu este angajat al Cancelariei de Stat”. Dar în ianuarie 2018 acesta l-a însoțit pe actualul premier democrat, Pavel Filip, într-o vizită oficială în Emiratele Arabe Unite.
PAVEL FILIP, prim-ministrul Republicii Moldova (în cadrul unei conferințe de presă din 6 februarie 2018): Cât ține de domnul Vaja Jhashi, l-am selectat și l-am rugat să vină în această vizită în Emirate pentru că este unicul om pe care îl cunosc și cu care mă consult de mult timp în ceea ce ține de activitatea economică cu țările din Golf. […] El vorbește araba și este specializat în acest domeniu.
Jhashi nu a răspuns la apelurile și mesajele noastre, iar holdingul pe care-l reprezintă ne-a ignorat solicitările prin care am cerut realizarea unui interviu cu omul de afaceri.
Vladimir THORIK
Preluarea articolelor de pe www.rise.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. În mod obligatoriu, trebuie citată sursa și autorul informației, iar în cazul portalurilor informaționale trebuie indicat și linkul direct la sursă. Preluarea integrală se poate realiza doar în condițiile unui acord încheiat cu RISE Moldova. Materialele de pe platforma on-line www.rise.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din R. Moldova.
